995 matches
-
Între generații În deceniul șapte. În majoritatea anchetelor generaționale, percepțiile diferențelor dintre generații, colectate de la cei mai bătrâni și de la copiii lor, dovedesc această discontinuitate. Revenind la anchetele de tip ,,Trei generații” efectuate de către sociologii francezi, observăm că, la Întrebarea: „Resimțiți o mai mare diferență Între generația dumneavoastră și cea a părinților dumneavoastră?”, răspunsurile indică, Într-un mod concludent, o mai mare diferență Între G1 (generația de bătrâni) și G2 (generația-„pivot”) decât Între G2 și G3 (generația tinerilor). Schematizat, acest
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o vîrstă crepusculară, în sensul că lumina divină nu se mai proiectează limpede și ca de la sine înțeles prin cadre mentale, lege, obiceiuri asupra întregii societăți și culturi. Radiația ei nu mai cuprinde într-adevăr viața publică, nu mai e resimțită și difuzată în mod afirmativ și înglobant. Se spune că modernitatea ne-a modificat drastic structurile de gîndire. Nu mai gîndim universul ca pe un edificiu calitativ etajat, mărginit sau îmbrățișat de infinitul transcendenței. Cognitiv vorbind, ne interesează universul sensibil
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dinapoi ca pe cele dinainte, nu veți avea cunoștință de împărăție (Faptele lui Petru, 37-39). Textul datează din secolul al II-lea și a fost compus în greacă, probabil în Siria sau la Roma. Relația dintre cele două priviri e resimțită ca ontologică și totodată cognitivă, iar ea derivă în fond dintr-o temă fundamentală a monoteismelor. Făcut după chipul lui Dumnezeu, omul are calitatea unei imagini secunde, reflectate. în el se oglindește imaginea primă a lui Dumnezeu, care este Christos
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
că mulți tineri, alegătorii de sex masculin mai puțin educați, care îi sprijiniseră anterior pe Republicanii, s-au reorientat, în 1998, spre Social-Democrații Cehi (Česká Strana Sociálně Demokratická-ČSSD), partid care oferise soluții mai credibile și mai profesioniste la problemele economice, resimțite presant de astfel de grupuri (Kreidl & Vlachová, 2000). De asemenea, partidul a fost subminat de anumite dezvăluiri despre stilul defectuos de conducere a lui Sládek. Unul dintre exemplele de nepotism a fost înscrierea, în 1996, a partenerei sale de viață
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
trecute a căror desfășurare poate fi etalată pe parcursul mai multor ședințe. Povestirea prezentată de către subiect se poate reduce la un inventar cronologic de date punctuale, sau se poate construi pornind de la unele evenimente trăite sau raportate de anturaj, de la impactul resimțit sau atribuit unora dintre acestea. Watt și Wong au diferențiat povestirile (reminiscente) instructive și narative de povestirile integrative și instrumentale. Acestea pot fi de evadare sau obsesive. Aceste povestiri sunt influențate de discursurile socioculturale și sunt dirijate de întrebările sau
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
apare nici un alt element nou. Informare și formare Datorită numărului mare de atacuri de panică și a gravității acestora, se acționează imediat asupra reacțiilor fiziologice. Cu ajutorul unei scheme, terapeutul explică doamnei S. mecanismul atacului de panică și faptul că simptomele resimțite sunt provocate de hiperventilație. Acesta o învață să controleze și să-și încetinească ritmul respirației. Pacienta exersează împreună cu terapeutul, apoi continuă de una singură. Sarcini de îndeplinit Sarcinile care vor fi îndeplinite în intervalul dintre ședințe sunt stabilite astfel: - control
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mici. Sedința 2: să facă un compliment Trecerea în revistă a sarcinilor La începutul ședinței, animatorii întreabă pe fiecare pacient dacă a putut să-și îndeplinească sarcina. Ei determină pe fiecare să prezinte, cât mai clar posibil, situațiile observate, emoțiile resimțite, gândurile automate, cât și natura comportamentului observat. Această primă trecere în revistă a sarcinilor obligă toți pacienții să intervină și prezintă următoarele principale mecanisme: - analiza situațiilor; - identificarea propriilor emoții; - identificarea propriilor gânduri automate; - efect benefic al exprimării emoțiilor proprii; - efect
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
acestea. Analiza precisă a acestor situații diferite permite clinicianului să pătrundă în spațiul cotidian al pacientului său și să evalueze importanța dificultăților acestuia. Este necesar să se ceară pacientului să specifice, în legătură cu fiecare dintre aceste categorii de situații, intensitatea suferinței resimțite și importanța evitărilor. Simptomele Explorarea celor patru categorii principale de simptome constituie adesea ocazia potrivită, pentru practician, să-și ajute pacientul să înțeleagă mecanismele bolii sale. Emoțiile Cele două emoții fundamentale ale fobiei sociale sunt teama și rușinea. Teama este
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a elaborării unor evitări subtile (răceală relațională, agresivitate, umor și ironie sistematică în locul unei comunicări veritabile...) și să păstreze o activitate socială de fațadă, uneori la locuri de muncă cu responsabilitate. Emoțiile, în special teama, nu sunt mai puțin intens resimțite, pacientul trăind la fiecare confruntare sentimentul că a fost aproape de catastrofă și că a riscat să fie demascat. Forme asociate unei personalități evitante: aceste tulburări se dovedesc a fi mai dificil de tratat datorită, mai ales, caracterului lor ego-sintonic marcat
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu alte gânduri, să înlocuiască un gând neliniștitor cu unul agreabil sau mai puțin stânjenitor (o amintire agreabilă, planificarea unei sarcini). Ansamblul comportamentelor de evitare vizează diminuarea proastei dispoziții cauzată de neliniști. Deoarece acestea elimină sau atenuează pe moment anxietatea resimțită, ele sunt menținute prin întărire negativă. Pe de altă parte, datorită faptului că pacientul are impresia că evită mai multe consecințe negative în acest mod, acest lucru îi amplifică în același timp, în mod paradoxal, credințele eronate privind utilitatea neliniștilor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
neliniștile sale și a reacțiilor sale), terapeutul îi propune două exerciții. Marie trebuie să pună în practică elementele discutate cu ajutorul unei grile de auto-observații. Marie își notează în fiecare zi neliniștile precizând tipul de neliniște, consecințele nesigure neplăcute, intensitatea emoțiilor resimțite cât și comportamentele asociate. Terapeutul îi sugerează să înceapă observarea conținutului neliniștilor sale utilizându-și emoțiile ca pe un indiciu care ilustrează caracterul îndreptățit de a acorda atenție gândurilor sale cu ajutorul grilei. Tinând cont de sfaturile lui Ladouceur și Dugas
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în timpul expunerii, îndepărtându-i atenția de la imaginile supărătoare Marie citește scenariul (acest lucru durează aproximativ șaizeci de secunde) cu voce tare de mai multe ori timp de treizeci de minute, apoi își evaluează nivelul de anxietate pentru a conștientiza emoția resimțită. Terapeutul verifică dacă nivelul de anxietate este suficient de ridicat și dacă strategiile de evitare cognitivă sau comportamentală nu o împiedică să perceapă diminuarea (în interiorul aceleiași ședințe și de la o ședință la alta). Expunerea la neliniști Pentru a o ajuta
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
gândurilor negative. După ce pacientul a înțeles faptul că gândurile sale depresive apar în același moment cu o trăire emoțională neplăcută cu caracter pesimist, terapeutul îi propune să noteze într-un carnet situațiile neplăcute din punct de vedere emoțional și emoțiile resimțite astfel încât, pe cât posibil, să identifice gândul care îi trece atunci prin minte: este înregistrarea cotidiană a distorsiunilor cognitive a lui Beck numită „cele trei coloane”. Tabel 2. Cele trei coloane ale distorsiunilor cognitive Situație declanșatoare Emoție resimțită Gând automat Seful
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
emoțional și emoțiile resimțite astfel încât, pe cât posibil, să identifice gândul care îi trece atunci prin minte: este înregistrarea cotidiană a distorsiunilor cognitive a lui Beck numită „cele trei coloane”. Tabel 2. Cele trei coloane ale distorsiunilor cognitive Situație declanșatoare Emoție resimțită Gând automat Seful meu nu mi-a dat atenție toată ziua. Tristețe, descurajare. ”Lucrarea pe care i-am înmânat-o ieri este cu siguranță proastă, este normal, tot ceea ce fac este zero”. Această listă realizată de către pacient pe parcursul unei săptămâni
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mai mare și un frate mai mic). Este căsătorită și are o fiică de paisprezece ani. Părinții lui Martine sunt în viață și trăiesc în aceeași regiune cu ea, dar se văd rar. Relațiile sunt proaste, datorită unui comportament preferențial resimțit ca fiind sistematic în favoarea surorii sale. Climatul în care Martine a trăit în perioada copilăriei era caracterizat de o exigență crescută și de o absență a afectivității. Relațiile dintre Martine și sora sa mai mare sunt proaste și au condus
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
redefinite cu claritate noțiunile de emoție, gând automat și comportament, terapeuții propun grupului tehnica înregistrării zilnice a gândurilor automate. Mai multe exemple propuse de către grup sunt utilizate cu titlu ilustrativ. Martine înțelege principiul, dar face cu dificultate diferența dintre emoțiile resimțite și gânduri. Terapeuții lucrează din nou cu ea diferitele concepte. Tabel 6. Inregistrarea cotidiană a gândurilor automate Situație Emoție Gând Mi-am petrecut ziua la mătușa mea, era perfect. Mă întorc acasă încă plină de energie. In jurul orei 19
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
consum exagerat de alcool este supusă travaliului terapeutic: „Merg la sora mea pentru a petrece un timp cu fiica mea, ajung la parterul imobilului”. Anticiparea acțiunii: „O voi întâlni pe sora mea”. Declașator al consumului de alcool: stare de rău resimțită la perspectiva de a face o vizită surorii sale. Intărire a consumului de alcool: rezolvare cu ajutorul alcoolului a sentimentului de rău fizic (tremurături, dorință de a vomita, tahicardie). Figura 4. Cercul vicios numărul 1: Sonia în vizită la sora sa
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
scoateți din tratament?”. Animatorii o ajută pe Doamna B. să-și identifice emoțiile: este evidențiată o teamă puternică legată de perspectiva de a fi abandonată dacă nu este la înălțimea așteptărilor terapeuților. Aceștia din urmă îi validează cu bunăvoință emoțiile resimțite și îi reamintesc Doamnei B. faptul că aceste reguli au drept obiectiv desfășurarea în bune condiții până la capăt a tratamentului, fără o întrerupere unilaterală a contractului. Doamna B. este încurajată să lucreze din nou asupra acestei situații împreună cu terapeutul său
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care să le plimbe și cărora să le dăruiască puțină afecțiune. Atenuarea emoțiilor este un ansamblu de competențe care constau în mobilizarea unuia dintre cele cinci simțuri astfel încât atenția să fie centrată pe senzații fiziologice capabile să calmeze emoția negativă resimțită. Doamna B. descoperă un balsam pentru rufe al cărui parfum îi place foarte mult. Ea își spală batistele cu acest produs, astfel încât acestea să fie bine impregnate de parfumul apreciat și păstrează una la îndemână pentru a-și calma emoțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pe care o citește cu voce tare atunci când trece prin momente dureroase, pentru a găsi forța de a continua. Analizarea lui „pentru” și a lui „contra” determină participantul să reflecteze la avantajele și dezavantajele pe care le are tolerând suferința resimțită. Devine astfel posibilă recontextualizarea evenimentului negativ căruia i se atribuie o dimensiune temporală, deci un sfârșit. Doamna B. întâmpină dificultăți în a aplica această strategie atunci când trăiește emoții dureroase; în schimb, utilizarea acesteia în intervalul dintre crize o încurajează în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
rea dintre temerile sale, lucrul poate începe cu o neliniște mai puțin intensă. Exercițiul se realizează, totuși, în legătură cu o situație care provoacă destulă suferință pentru a permite o diminuare observabilă. Exercițiul are drept scop ca pacienta să se expună suferinței resimțite atunci când se îngrijorează, iar acest lucru să favorizeze diminuarea. Două elemente liniștitoare sunt îndepărtate: "Soțul meu îmi repetă că totul se va sfârși prin a se aranja" și "el decide să-și caute un loc de muncă pentru a ne
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a perioadei de supraveghere doamna L nu ia nici un medicament. Inregistrarea durează 32 minute și 24 secunde. Pacienta este invitată să-și evalueze anxietatea pe o scară care are valori între 0 (fără anxietate) și 8 (anxietatea cea mai ridicată resimțită vreodată). După ședința a zecea, pacienta se simte în mod clar mai bine. Terapeutul decide împreună cu aceasta să evalueze rezultatele fazei active a tratamentului și să rărească întâlnirile. Incepe apoi o perioadă de supraveghere care durează patru luni, în timpul căreia
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
norme cer imperativ indivizilor să adopte numai anumite procedee pentru îndeplinirea unor acțiuni și să realizeze numai acte compatibile cu valori și interese sociale generale. Rolul principal al normelor sociale constă deci în caracterul lor coercitiv: exercitarea unei presiuni sociale, resimțită sau nu de indivizi, pentru a-i face să se conformeze exigențelor vieții sociale. Referindu-se la acest aspect, Emile Durkheim menționa, între proprietățile fundamentale ale normelor sociale, natura lor coercitivă, adică puterea de a exercita asupra indivizilor o constrângere
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a treia teorie a națiunii care, de data aceasta va răspunde aș-teptării nerăbdătoare a societăților a căror conștiință națională se dezvoltase deja de un timp oarecare, dar fără nici o legătură cu Statul sau, mai curînd, împotriva lui. Supuse unor autorități resimțite ca fiind străine, fie prin originea lor dinastică fie prin afișarea unui dispreț aristocratic față de sensibilitatea populară, aceste societăți se uniseră singure ca reacție împotriva alienărilor politice, în virtutea unei comuniuni de limbă și de cultură. Acestea acționau în spiritul unui
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
reacțiilor cardiovasculare ale subiecților scoate în evidență efectul atenuant al informației prealabile: insultați fiind, ritmul cardiac al subiecților informați în prealabil n-a crescut l-a fel de repede cu al celor informați după ce au fost ofensați. În timpul unei provocări resimțite ca atac personal sau nu, strategia de a riposta a indivizilor este deci direct proporțională cu intensitatea aversiunii resimțite. * Agresivitatea ca stimulare ostilă Un număr considerabil de cercetări empirice susțin că probabilitatea comportamentului agresiv crește atât la animale, cât și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]