3,981 matches
-
densitatea specifică), Însă persoanele pricepute la asta se iau după bulele care se formează la suprafața lichidului chiar Înaintea momentului critic - o metodă empirică mult mai ușor de folosit. Totuși, pentru a ajunge să dezvolte acest simț, este nevoie ca respectivul să fi greșit cel puțin o dată și să fi lăsat prea mult siropul pe foc. Întotdeauna m-a amuzat următoarea instrucțiune din rețetele culinare chinezești: „Încălziți uleiul până când aproape scoate fum”. Se presupune că bucătarul a făcut suficiente greșeli pentru
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
exactă, studiul statistic Îl Însoțește pe individ de-a lungul Întregii sale existențe pământești. Se ține cont de naștere, botez, vaccinuri, parcursul școlar și rata de reușită de-a lungul acestuia, terminarea studiilor, educația și dezvoltarea lui ulterioară și, odată ce respectivul devine bărbat, de Însușirile sale fizice și de capacitatea sa de a servi În armată. Studiul statistic va urmări pașii ulteriori pe care Îi face individul În viață, va Înregistra ocupația pe care acesta și-a ales-o, unde s-
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
să se țină lanț. Cineva de la marketing a hotărît să Înceapă o campanie de tip radio-șanț, și-a angajat studenți care să vorbească despre The Look și să Împartă broșurici prin cafenele. Ceea ce ar fi fost În regulă, dacă printre respectivii adrisanți nu s-ar fi aflat și o bandă de spărgători, care s-au decis să ne facă o vizită și să subtilizeze Întreaga gamă de cosmeticale BeneFit. PÎnă la urmă, au fost prinși - dar chiar și așa, numai bine
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
of Peter Rabbit (Povestea iepurașului Peter), În 1902. Cumpărarea sau vînzarea de active (devize, acțiuni, alte titluri financiare, mărfuri și titluri de mărfuri), printr-un angajament standardizat Între doi parteneri. VÎnzătorul și cumpărătorul se angajează să vîndă, respectiv să cumpere respectivul activ, la un preț stabilit În momentul Încheierii tranzacției și cu executarea contractului la o dată viitoare numită scadență. Cunoscut artist britanic, membru al grupului „Young British Artists“ (YBAs), a cărui operă e centrată pe ideea morții. Este renumit pentru seria
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
la niște discuții Între critici de teatru care desființau rapid spectacolul spunând că nu creează nici un sens, n-are nici o logică. Care e mesajul lui, ce se Înțelege din el? Și-mi era evident că grila de analiză și așteptările respectivilor critici nu corespund unei asemenea opere. Cum analizăm Toamna la Pekin? În momentul În care se Încearcă o explicație „arhetipală”, fie părăsim opera și o falsificăm, fie o negăm și o distrugem În etape. Cu alte cuvinte, cred că există
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
este mic. Acum câteva decenii, în SUA s-a constatat că aproape jumătate dintre adolescenții ai căror părinți au divorțat se simțeau „prinși la mijloc”, cel puțin unul dintre părinți vorbindu-l de rău despre celălalt, iar trei sferturi dintre respectivii adolescenți declarau că această situație îi stresează (Lutz, 1983). Bineînțeles că disputa pentru loialitate există și în familiile „normale”, și nu numai dispută, ci și formarea de coaliții mamă-copii, tată-copii, mai mult sau mai puțin active. Problema gestionării banilor, bunurilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pe care l-am numit negentropie axiologică, adică măsura în care datul axiologic al indivizilor și colectivităților rezistă presiunilor entropice ale mediului înconjurător, ale evenimentelor istorice, ale întâlnirii dintre culturi, argumentând importanța distincției dintre situații-limită și situații obișnuite în înțelegerea respectivului fenomen (vezi, pe larg, Iluț, 1985; Radu și Iluț, 1994). De asemenea, examinând comparativ diferite teorii și concepte referitoare la domeniul axiologicului, am pus în evidență aplicabilitatea echivalențelor enunțiale (Iluț, 1984). Cu alte cuvinte, dacă un oarecare coeficient de confuzie
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
creează astfel condiții de reîntărire și encodare a conduitelor agresive. Copiii cu insuccese școlare vin în coliziune cu părinții și profesorii, ale căror răspunsuri ostile amplifică frustrările și reacțiile negativ-agresive ale copiilor. De unde și o altă consecință potențatoare de agresivitate: respectivii copii și adolescenți vor petrece tot mai mult timp cu cei aflați în aceeași situație cu ei, pentru care agresivitatea este de multe ori o valoare princeps. Suntem astfel foarte aproape sau chiar în interiorul „găștilor”. Este de ordinul evidenței - iar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
receptor și să fie înțeles într-un anumit fel. Desigur, acest lucru nu se realizează întotdeauna, mesajul putând fi recepționat de o altă țintă, uneori de una total nedorită (vezi cazurile de spionaj, dar și atunci când bârfim pe cineva și respectivul aude pe loc sau mai târziu, prin intermediari); el poate, de asemenea, să nu fie înțeles corect. Trebuie, așadar, operată distincția dintre comunicarea intenționată și oferirea involuntară de informație. În cadrul unei întâlniri de grup, spre pildă, mă pot îmbrăca la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
acest gen, adică itemi criteriali, se vor cuprinde și respingeri, de genul „cu cine nu ai dori în nici un caz să elaborezi un eseu?”. Alegerile și respingerile pot fi limitate (să numească de obicei trei sau cinci dintre colegi) sau respectivului i se permite să invoce câte persoane consideră el ca fiind potrivite. Mai frecvent se utilizează formulare cu precizarea numărului, altfel existând riscul, mai ales la respingeri, să avem puține nume indicate. Specificarea numărului de persoane alese sau respinse are
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
întrebare putem răspunde destul de exact prin următorul procedeu: conducătorului de colectiv ori unuia care pretinde că știe îndeaproape (sau ar trebui să cunoască bine) viața grupului - dirigintele unei clase, bunăoară - i se dă spre completare o matrice sociometrică în alb. Respectivul este rugat deci să marcheze cum crede el că ar arăta rezultatul aplicării unui chestionar sociometric la grupul în cauză. În paralel se aplică un asemenea chestionar membrilor grupului. Se compară apoi rezultatele efective cu cele prezumate de lider sau
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se află în dezacord. O studentă care lucrează într-o organizație nonguvernamentală ne-a oferit un exemplu amuzant al acestei forme de ratare a înțelesului: ea spunea că printre cei de a căror integrare socioprofesională se ocupă în calitate de voluntar al respectivului ONG se află și oameni care au fost închiși pentru diferite motive. În limbajul acestora, „facultate” înseamnă „închisoare”, astfel că dacă ea le-ar fi spus că este în anul al doilea la „facultate”, ei ar fi întrebat-o cum
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
realizării acestora. Atunci când persoanele urmăresc sisteme de scopuri și valori diferite, devine foarte importantă crearea înțelegerii reciproce cu privire la motive și trebuințe; 3) problema distribuirii corecte și echitabile a recompenselor pentru ca persoanele să fie motivate să contribuie major la îndeplinirea obiectivelor respectivului grup (autorul citat spune că nimic nu este mai restrictiv în liberul flux al ideilor și informațiilor, de exemplu, decât sentimentul că nu vei obține credit pe măsura contribuției tale la activitatea de grup). Vom adăuga că stabilirea tipului de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o expresie de tipul „ai ceva cu mine” sau „știam eu că nu ai încredere în ce fac” ar putea să-l pună în ipostaza de a încerca să explice că lucrurile nu stau așa, moment în care deținem conducerea respectivului „joc” de manipulare; (5) dacă aceste tehnici (care pot fi gândite ca etape consecutive pe un crescendo) nu vor funcționa, rămâne să adoptăm critica partenerului, dar îi putem arunca acestuia responsabilitatea pentru schimbul negativ de cuvinte pe motiv că „nu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și cu tangențele ei cu lumea fenomenală; în raport cu acest mesaj, putem vorbi despre fenomenul dependenței informaționale (dependență ce este în relație cu directa, indirecta sau imposibila testabilitate a realității ca atare). Mai precis, dacă spunem cuiva, spre exemplu, înainte ca respectivul să iasă din casă, că afară este frig, identificăm existența unor puncte comune de referință (în cazul nostru, să presupunem că amândoi suntem sensibili la frig), dar și a unor tangente (noi tocmai am venit de afară, însă persoana căreia
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de situații; ea presupune trei pași: 1. Membrii grupului analizează un fenomen din perspectiva forțelor care acționează asupra acestuia, identificând atât forțele ce acționează ca dinamizatori, cât și pe cele ce au rol de încetinire ori chiar de stopare a respectivului proces (pentru aceasta se pot folosi mai multe metode, cum ar fi brainstorming-ul, brainwriting-ul etc.). 2. Liderul grupului trasează o linie în mijlocul foliei de flip-chart, distribuind forțele identificate deasupra acesteia (dacă este vorba despre cele dinamizatoare) ori dedesubt (privind
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de control curent (extemporale) care cuprind câteva întrebări din lecția curentă și cărora li se afectează 10-15 minute; lucrări de control la sfârșitul unui capitol, prin intermediul cărora elevii sunt puși să probeze ce achiziții au dobândit ca urmare a parcurgerii respectivului capitol; timpul alocat este de regulă o oră de curs; lucrări scrise semestriale pregătite prin lecții de recapitulare care pot releva la ce nivel se situează achizițiile elevului la o anumită disciplină la sfârșitul semestrului reprezentând o modalitate de realizare
Evaluarea procesului de învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Benza Aurel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1136]
-
place să spun? (o maximă personală) FIȘĂ DE LUCRU Notează pe două foi de hârtie numele celorlalți colegi din clasă și lăsă un rând liber între ele. Scrie în dreptul fiecăruia cel mai frumos lucru care îți vine în minte despre respectivul. FIȘĂ DE LUCRU Realizează inventarul punctelor tale tari, punctelor slabe, oportunităților (șansele), pericolelor. Completează cu atenție și sinceritate următoarele: PUNCTE TARI: Calități fizice psihice, Deprinderi, Abilități. OPORTUNITĂȚI: Materiale, Sprijinul unor persoane, Spirituale (acces la informație), Abilități. PUNCTE SLABE: Defecte fizice
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
fi mereu în „prim-plan”, de a fi „interesanți”. Modelele de „narațiune a suferinței” mai sus descrise corespund de fapt unor „tipologii structurale” specifice ale bolnavilor mintali și ele exprimă „atitudinea” față de boală și modalitatea de „trăire” a bolii de către respectivii bolnavi. Referitor tot la „narațiunea suferinței” de către bolnavii psihici, trebuie avute în vedere câteva lucruri deloc neglijabile: forma de expresie al acesteia, vocabularul folosit, construcția contextului narativ, conținutul acestuia, modalitatea de explicare a propriilor trăiri relatate. Aceste aspecte legate de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fost cea mai practicată tortură. Unui anchetat bănuit că a purtat steagul tricolor în timpul marșului (steagul având altă conotație decât cea comunistă și semnificând aici tocmai revolta împotriva comunismului) îi sunt schingiuite mâinile intenționat, întrucât acestea deveniseră organul „vinovat” al respectivului protestatar. Loviturile la cap erau în mod specific gândite. Un anchetat este lovit cu capul de birou întrucât anchetatorii considerau că de acolo venea „răul”. Altuia i se smulge păr din cap, cu un clește metalic (Arsene, 1997, vol. 2
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
determinat apariția unei deficiențe sau tulburări; putem vorbi despre recuperare morfofiziologică, psihologică, educațională etc. reprezentant/aparținător al persoanei cu dizabilități/handicap - persoană din afara unității de protecție specială care acționează în numele și în interesul beneficiarului de servicii (persoana cu dizabilități), atunci când respectivul nu poate face acest lucru; poate fi un membru al familiei, un prieten sau o altă persoană împuternicită în acest sens. retinopatie pigmentară - afecțiune endofamilială, cu evoluție cronică progresivă spre cecitate la vârsta adultă, manifestată prin atrofia retinei, asociată cu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mai fericite (nefericite?) decât bărbații”. Din acest motiv, variabilele contextuale nu fac parte din teoria abstractă propriu-zisă a respectivului fenomen de explicat. Denumirea de variabile externe intenționează să scoată în evidență tocmai acest aspect. Ele nu sunt cauze universale ale respectivului fenomen; ele devin cauze doar într-un anumit context particular. Variabilele contextuale se leagă complex și deci variat de efect. O variabilă de acest gen poate fi responsabilă în anumite condiții de o mare parte a variației efectului, iar în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
activități și produse ale acestora, care au anumite finalități și îndeplinesc un anumit rol, o funcție; ele sunt constituite și/sauselectate în raport cu funcția pe care o îndeplinesc și sunt eliminate sau modificate când încetează să mai îndeplinească o funcție în cadrul respectivului sistemsocial. A explica un fenomen social înseamnă, în consecință, a pune în evidență rolul, contribuția pe care acesta o aduce la funcționarea unui sistem oarecare și care îi justifică existența. De la început sunt necesare câteva precizări în legătură cu originea schemei funcționale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sarcină oricărei analize funcționale determinarea conținutului concret al cerințelor funcționale ale sistemului considerat. Elementul funcțional și funcțiile sale. Prin element funcțional înțelegem orice fenomen social care are semnificații, consecințe pentrucerințele funcționale ale unui sistem. El poate fi component (interior) al respectivului sistem, dar și un fenomen oarecare exterior care afectează funcționarea sistemului în cauză, motiv pentru care acesta dezvoltă o orientare activă de control al lui. Element funcțional poate fi un subsistem al societății globale, prezentând un mare grad de complexitate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
găsim în două variante: a) Relația funcțională este un caz particular al relației cauzale, în care cauza este reprezentată de consecințele elementului respectiv asupra sistemului (fie experimentate în trecut, fie anticipate pentru viitor), iar efectul este selectarea de către sistem a respectivului element (constituirea și menținerea sa). b) Relația funcțională este o relație complexă, formată din mai multe relații cauzale mai simple. Artur Stinchkomb (1968) consideră schema funcțională ca fiind compusă din trei termeni legați între ei prin relații cauzale simple: Figura
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]