2,430 matches
-
le găteau cu sare și apă, rezultînd un soi de supă. Deși mîncarea găsită la gunoi nu era Întotdeauna atît de apetisantă, obsesia deportaților privind procurarea hranei Îi aducea pe unii dintre ei la acțiuni disperate, așa cum arată unul dintre respondenții lui Radosav: Am găsit În gunoi carne de la un cal mort, cu viermi, pe care am spălat-o și am gătit-o. Nu mă mai dezgusta nimic. Mult mai norocoși decît acest deportat erau cei care lucrau În bucătării, grădini
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
carne de la un cal mort, cu viermi, pe care am spălat-o și am gătit-o. Nu mă mai dezgusta nimic. Mult mai norocoși decît acest deportat erau cei care lucrau În bucătării, grădini și ferme. De exemplu, unul dintre respondenții lui Radosav, care lucra cu un cal, reușea să fure cîteva boabe de porumb din porția animalului pe care le ducea În lagăr și le cocea pe plită, Împărțindu-le cu colegii lui Înfometați. În mod similar, În ciuda accidentului grav
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
impozite, au mari rețineri în a-și declara corect veniturile, mai ales când acestea sunt extrasalariale. Se poate recurge în acest caz la o mică strategie, întrebând mai întâi despre cheltuielile făcute. Răspunzând la asemenea întrebări, unde reținerile sunt minime, respondenții se vor simți cumva obligați să menționeze corect și veniturile. Familia este indisolubil legată de locuință și gospodărie. Înregistrarea unor date cu privire la felul locuinței (bloc, casă etc.), la vechimea ei, la parametrii ecologici ai locuinței și gospodăriei (dependințe, plasament etc.
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
În SUA, numărul celor care au răspuns „da” la întrebarea dacă e ceva rău în a avea relații sexuale înainte de căsătorie s-a micșorat între anii 1970-1975 de la 55 la 35% (Clayton, Bokemeier, 1980). La noi în țară, 24% dintre respondenții sub 35 de ani afirmau că pentru bărbat nu are importanță dacă a avut sau nu relații sexuale premaritale, iar pentru femei, 15% (Bejan, Buruiană, 1989). După ieșirea din comunism și contactele pe multiple planuri cu Occidentul (mass-media, turism, studii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
studențești nord-americane, băieții declară în mai mare proporție decât fetele că ar face sex cu cineva relativ străin. De asemenea, adolescenții doresc și susțin că au mai multe partenere (sexuale) decât adolescentele (Buss, Schmitt, 1993). S-ar putea ca declarațiile respondenților să fie și o chestiune de aderare mai mult sau mai puțin explicită la o anumită imagine-stereotip - bărbatul, „mascul”, femeia, mai serioasă și selectivă -, dar argumente pertinente, inclusiv de ordin biologic, ne conduc la ideea că diferențele de concepție și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
adolescenților și ale părinților s-a evidențiat vizavi de proiectele școlare și profesionale. La clasele mijlocii și superioare, intenția de a urma universitatea și de a dobândi astfel un statut și un prestigiu social înalt s-a remarcat și la respondenții părinți și la adolescenți. Simetric, la familiile muncitorești, răspunsurile comune ale părinților și copiilor s-au concentrat în jurul ideii de a intra cât mai repede în viața activă și de a câștiga un salariu. Un studiu comparativ-cultural (Schlegel, Berry, 1991
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din Uniunea Europeană, arată că inclusiv față de „muncă” (plasată pe locul 2), față de „prieteni” (pe locul 3), „timp liber” (locul 4), „religie” (locul 5) și „politică” (ultimul loc), familia este considerată (clasându-se pe locul 1, cu peste 80% dintre opțiunile respondenților) drept cea mai importantă (Letablier, Pennec, 2003). Într-o cercetare pe un eșantion reprezentativ al populației între 18 și 55 de ani din SUA din anii 1995-1996, M. Tucker (2000) constată o accentuată orientare axiologică promariaj atât la albii americani
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
americanii nu sunt la fel de „dornici să lucreze din greu pentru a avansa ca În trecut”45. Presupun că se includeau și pe ei În acest grup. Când Newsweek a realizat acest studiu, a fost pusă Întrebarea dacă era probabil ca respondenții să devină bogați, dacă nu prin muncă, prin investiții, prin moșteniri sau datorită norocului. În ceea ce privește investițiile, studiul a fost făcut În 1999, când piața era supraâncălzită, și investitorii Înregistrau câștiguri record cu acțiunile lor. Situația este Însă diferită astăzi. Moștenirea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
angajat nu poate să lucreze mai mult de 180 de ore adiționale/an În lipsa unui contract colectiv. Timpul adițional, de peste 180 de ore, trebuie plătit cu 20% mai mult42. Într-un chestionar adresat directorilor de companii, În 2001, 60% dintre respondenți au spus că noua lege a dus la Îmbunătățirea productivității prin introducerea condițiilor de muncă mai flexibile și prin crearea unui nou dialog cu angajații, care ambele au dus la creșterea moralului 43. Mai mult timp liber a dus de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
transpunerilor lor pe planul acțiunilor efective să se nuanțeze strategia metodologică. R. Smith și S. Schwartz (1997) propun, de exemplu, ca în clasicele chestionare sau inventare (foarte cunoscute fiind: Rokeach, 1973; Inglehart, 1999) să se introducă itemi care vizează părerea respondenților despre cum practică semenii lor la modul concret crezurile valorice. În aceeași ordine de idei, ocupându-se de problematica valorilor la tânăra generație, am utilizat o strategie complexă, care includea și perspectiva „din interior” (emică) a subiecților investigați, însă considerându
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o lumină favorabilă (în acord cu valorile grupale și societale) în fața propriilor ochi (vezi, pe larg, Iluț, 1985), pentru teme foarte sensibile sociouman (egalitate, dreptate, relații interetnice, relații dintre bărbat și femeie ș.a.), ea înseamnă și că pur și simplu respondenții nu declară intenționat atitudinea adevărată. Acest lucru a fost demonstrat experimental cu ajutorul metodei falsului dispozitiv de detectare a atitudinilor (bogus pipeline), conceput de E. Jones și H. Sigall (1971). Este vorba despre un aparat (cu roți, becuri, sârme, conducte etc.
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
număr de peste 600 de studenți ca, pe baza experiențelor personale, să ierarhizeze stările emoționale pe care le-au trăit în dragostea actuală sau recentă. Pe primul loc s-a detașat net sentimentul de confort și bună dispoziție sufletească (79% dintre respondenți), pe locul doi dificultatea de a se concentra (37%), urmate de itemii: „plutire în nori” (29%), „îmi venea să alerg, să sar și să strig” (22%), „agitat, nervos înainte de întâlniri” (22%). Senzații fizice puternice, cum ar fi mâinile reci, crampe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
îmi venea să alerg, să sar și să strig” (22%), „agitat, nervos înainte de întâlniri” (22%). Senzații fizice puternice, cum ar fi mâinile reci, crampe în stomac, furnicături pe șira spinării, au fost raportate de 20%, iar insomnii, de 12% dintre respondenți. Relațiile de dragoste cunosc o varietate de forme în ceea ce privește conținutul și intensitatea, dintre care două sunt mai relevante: cea pasională și cea camaraderească (companională). Dragostea pasională ar putea fi comprimat caracterizată ca o stare emoțională tumultuoasă, „un amestec confuz de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Thomas F. Pettigrew (1997) a constatat printr-o anchetă pe aproape patru mii de cetățeni din Europa că reducerea prejudecății față de alte grupuri culturale (inclusiv imigranți din Africa și Asia) este corelată nu numai cu numărul de prietenii out-group ale respondentului, ci și cu experiența că alții din grupul propriu întrețin asemenea prietenii. Astfel, ipoteza contactului a fost extinsă (extended contact hypothesis), demonstrând că nu doar contactele directe cu membrii altor grupuri contribuie la asanarea unor stereotipii și prejudecăți, ci chiar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
omnicompetența cetățeanului obișnuit nu trebuie supralicitată. Oamenii înșiși recunosc acest lucru. Într-o anchetă efectuată de Centrul Național de Cercetare a Opiniei din Chicago, în 1979, cu privire la cunoștințele cetățenilor americani în 12 domenii ale politicii, între 19 și 45% dintre respondenți se declară slab informați, iar între 9 și 20%, foarte bine informați (intervalele procentuale menționate se referă la variațiile pe diferite domenii). Pentru politica externă, de pildă, 9% consideră că sunt foarte bine informați, 54% moderat informați și 37% slab
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Și mai mult, renunțarea la sondaje ar însemna întoarcerea la vremuri în care, oricum, se făceau prognoze și se exercitau influențe, dar bazate pe date fragile subiective, lipsite de precizie. Cea de a doua acuză poate fi ușor respinsă întrucât respondentul poate să refuze participarea la interviu. Experiența dovedește însă că celor mai mulți oameni le place să răspundă. Referitor la a treia, să observăm că multe alte informații simplifică realitatea și ar fi imposibil să se ofere multe detalii pentru orice probleme
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că utilizarea instrumentelor informatice în procesul didactic favorizează învățarea interactivă. Sondajul a identificat și cîteva dintre principalele efecte benefice datorate utilizării mijloacelor informatice în procesul educațional, sesizabile atât la nivelul profesorilor cât și al elevilor. In acest sens, 64% dintre respondenți consideră că utilizarea TI&C la școala încurajează inovația didactică și contribuie la modernizarea acestui proces. Majoritatea covărșitoare a respondenților consideră că randamentul profesorului crește prin utilizarea calculatoarelor în timpul lecțiilor. Formarea comunității informaționale a instituției de învățămînt presupune formarea continuă
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vranceanu Aurelia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_895]
-
utilizării mijloacelor informatice în procesul educațional, sesizabile atât la nivelul profesorilor cât și al elevilor. In acest sens, 64% dintre respondenți consideră că utilizarea TI&C la școala încurajează inovația didactică și contribuie la modernizarea acestui proces. Majoritatea covărșitoare a respondenților consideră că randamentul profesorului crește prin utilizarea calculatoarelor în timpul lecțiilor. Formarea comunității informaționale a instituției de învățămînt presupune formarea continuă a cadrelor didactice. Se poate afirma că problematica formării (perfecționării) profesorilor, indiferent de contextul național sau de concepția dominată la
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vranceanu Aurelia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_895]
-
remarcă: numărul mare al celor care pot răspunde concomitent, diminuarea efectului de interviu, dispariția influenței anchetatorului asupra rezultatelor, nivelul superior de concentrare asupra răspunsurilor, asigurarea anonimatului. R.A. Fischer(1946) aprecia, pe baza studiilor experimentale că anonimatul sporește “onestitatea și franchețea” respondenților. Administrarea chestionarelor de către operatorii de anchetă da naștere unei comunicări interumane de un tip deosebit, pentru că în cadrul acestei comunicări feedback-ul este diminuat. Mucchielli sublinia efectele feedback-ului asupra emițătorului și asupra relației emițător receptor. Asupra emițătorului : evidențiază condițiile recepționarii
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
față de stat din partea cetățenilor intervievați. Datele cuprinse în tabelul 1 arată că populația invocă drept principal responsabil pentru rezolvarea problemelor sociale statul, care ar trebui să acționeze fie prin diferitele sale instituții (Guvern, Parlament, Președinție), fie ca stat în sine, respondenții invocând doar statul, fără alte specificări. Procentele cumulate ale răspunsurilor care invocă drept principal responsabil pentru rezolvarea problemelor statul sau una dintre instituțiile sale se ridică la 85%, în timp ce ponderea celor ce indică populația ca principal actor este de doar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acceptarea suplimentării cheltuielilor bugetare destinate acestora, și suportul acordat pentru sprijinirea anumitor categorii sociale. Datele prezentate în tabelul 3 indică faptul că populația României se dovedește a fi foarte suportivă față de toate programele sociale luate în considerare. Majoritatea covârșitoarea a respondenților cred că statul ar trebui să cheltuie suplimentar pentru sănătate, învățământ, ajutarea familiilor cu copii și sprijinirea șomerilor, a persoanelor vârstnice și a săracilor. Pe de o parte, este vorba despre o continuare a mentalității socialiste, a ceea ce Sztompka (1999
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
era de așteptat să fie mai suportivi față de programe sociale ce le servesc interesele. Deși toate programele sociale luate în considerare se bucură de suport foarte mare din partea populației, sprijinul acordat șomerilor, și săraci, este mai redus. Doar 51% dintre respondenți sunt total de acord ca statul să cheltuie mai mult pentru săraci și 59% acceptă fără rezerve cheltuieli bugetare crescute pentru șomeri. Deși suportul pentru ajutarea acestor categorii este foarte mare, sunt totuși mai puțin susținute comparativ cu sprijinul persoanelor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
3 0,9 0,1 100 ajutarea săracilor 51,7 38,6 8,7 1,1 100 Sursa: BOP 2003 Puși în situația de a alege care categorii sociale ar trebui neapărat ajutate și care nu necesită un ajutor obligatoriu, respondenții confirmă tendința de suport crescut acordat vârstnicilor (figura 1). O altă categorie care este considerată ca necesitând ajutor obligatoriu o reprezintă șomerii. Faptul poate fi explicat prin modelul de bunăstare pe care l-a promovat regimul comunist, și anume bunăstarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a întrebărilor. Prima întrebare punea ajutorul acordat șomerilor pe același plan cu suportul financiar pentru servicii universale precum sănătatea și educația, care se bucură, evident, de mai mult suport din partea populației, așa cum anticipam anterior. A doua întrebare „îl forțează” pe respondent să aleagă dintre o serie de categorii sociale pe cei care necesită neapărat suport. În acest caz, nu mai este vorba despre combinarea sprijinului pentru șomeri cu niște beneficii universale, ci cu ajutorul acordat tot unor grupuri-țintă. Figura 1. Grupuri care
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în multe cazuri indivizii având niște expectații aparte de la stat datorită reminiscențelor paternalismului comunist. Datele prezentate în figura 3 indică faptul că în România explicația cel mai larg acceptată pentru existența sărăciei este cea legată de structura socială, 38% dintre respondenți atribuind sărăcia nedreptății din societate. Pe locul al doilea în ordinea importanței se află blamarea victimei, 24 % dintre cei intervievați considerând că săracii sunt vinovați pentru situația în care se află deoarece sunt leneși. A treia explicație în ordinea acceptării
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]