7,234 matches
-
Prioritate: Mare OS1.1.1 Creșterea calității și suprafeței habitatului speciei în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei. Amenințare BOI.02 Plantare artificială, pe teren deschis (copaci nenativi) 1.1.1.14 Interzicerea plantării de arbori și arbuști Măsură restrictivă Este posibil plantările de specii nenative, alohtone, sau chiar și specii native de arbori să continue și în viitor, și să afecteze noi zone din sit. Interzicerea oricăror plantări pe suprafața sitului Zonă de reglementare: suprafața sitului Prioritate Mare OS
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
degrada sau distruge habitatul forestier. Activități: patrulare, informare-comunicare, măsuri sancționatorii în caz de nerespectare. La regenerarea arboretelor din tipul de habitat 92A0 se vor adopta speciile edificatoare pentru tipul de habitat, conform compozițiilor de regenerare prevăzute de normativele tehnice. Măsură restrictivă - în parcelele ocupate în prezent de arborete din tipul de habitat 92A0 este interzisă utilizarea de specii alohtone (salcâm, oțetar, glădiță s.a.) în formulele de împădurire; - Lucrările de regenerare a arboretelor existente în aria naturală protejată se vor face prin
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
edificatoare pentru tipul de habitat 92AO - salcie albă, plop alb, plop negru - și compoziția de regenerare vor fi adoptate în baza studiului pedostational și a studiului de împădurire, cu respectarea compatibilității dintre cerințele ecologice ale plantelor și statiune (biotop). Măsură restrictivă - în parcelele ocupate în prezent de arborete din tipul de habitat 92A0 este interzisă utilizarea de specii alohtone (salcâm, oțetar, glădiță s.a.) în formulele de împădurire; - Lucrările de regenerare a arboretelor existente în aria naturală protejată se vor face prin
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
de investiții amplasate la limita zonei ocupate de tipul de habitat se va face în baza analizei impactului generat de desfășurarea activităților prevăzute în proiect sau pe perioada de execuție a obiectivului asupra habitatelor forestiere și asupra biotopului acestora. Măsuri restrictive - Interzicerea utilizării la plantare de specii alohtone și specii invazive - precum: salcâm, amorfa, oțetar, arțar american etc., în arealul tipului de habitat. Speciile invazive au mare capacitate de regenerare, afectând habitatele autohtone prin alterarea rapidă a compoziției specifice, mergând până
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
din 25 iunie 2014, în esență, Curtea a statuat că modalitatea prin care Decizia nr. 16 din 5 martie 2018 pronunțată de instanța supremă a interpretat art. 15 alin. (1) și (2) din Legea nr. 200/2006 este, prin caracterul său restrictiv, contrară art. 16 alin. (1) și (2) și art. 41 alin. (2) din Constituție, întrucât textul astfel interpretat profită exclusiv salariaților angajatorului împotriva căruia s-a deschis procedura insolvenței și căruia i-a fost ridicat dreptul de administrare, adică angajatorului
DECIZIA nr. 223 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288763]
-
se încadreze în ipotezele de impreviziune prevăzute de art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din lege pentru a putea solicita stingerea datoriei. În condițiile constatării neconstituționalității tezei a doua, Curtea a constatat și neconstituționalitatea tezei a treia pentru că aceasta devine restrictivă și poate relativiza întreaga procedură prin introducerea unui dubiu, respectiv acela că numai art. 4 alin. (1^3) se aplică în mod corespunzător, nu și celelalte dispoziții cuprinse în art. 4. Rezultă că, în ipoteza art. 8 alin. (5) din Legea
DECIZIA nr. 749 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287803]
-
fiind acordat în temeiul acestui text constituțional, se sustrage logicii potrivit căreia drepturile salariale, în general, și sporurile, în particular, ca element al salarizării, pot fi reglementare de legiuitor potrivit unei opțiuni care nu poate fi cenzurată decât în condiții restrictive de către Curtea Constituțională. ... 62. Curtea reține că legiuitorul deține o marjă de apreciere considerabilă și în ceea ce privește modalitatea în care își îndeplinește obligația instituită în art. 34 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia „Statul este obligat să
DECIZIA nr. 176 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288194]
-
să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice“. Astfel, prin Decizia nr. 29 din 27 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 16 martie 2016, paragraful 28, Curtea a statuat că „reglementarea restrictivă a spațiilor în care fumatul este permis reprezintă o opțiune a legiuitorului, care dă expresie dispozițiilor constituționale ce garantează dreptul la viață și dreptul la integritate fizică și psihică al persoanei [art. 22 alin. (1)], dreptul la ocrotirea sănătății, instituind
DECIZIA nr. 176 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288194]
-
vorba de un eveniment excepțional cu evoluție necontrolată, imprevizibilă. Invocă preambulul Legii nr. 55/2020: În condițiile în care, în contextul situației de criză generate de pandemia de COVID-19, este necesară adoptarea de către Parlamentul României, prin lege, a unor măsuri restrictive, cu caracter esențialmente temporar și, după caz, gradual, proporționale cu nivelul de gravitate prognozat sau manifestat al acesteia, necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa drepturilor convenționale, unionale și constituționale la viață, integritate fizică și sănătate ale persoanelor
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății“ - art. 2 din Legea nr. 55/2020. Prin urmare, starea de alertă trebuie să aibă caracter temporar, iar măsurile restrictive trebuie să aibă caracter temporar, să fie graduale, proporționale cu nivelul de gravitate și necesare pentru înlăturarea unor amenințări iminente. Or, folosind argumentele aduse în prezenta cauză cu privire la cerința legalității, conținutul actului administrativ nu este conform cu conținutul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
așteptat (endemic). Pandemia a fost certificată prin art. 1 din H.C.N.S.S.U. nr. 36/2020 („Se certifică pandemia de COVID-19 declarată de Organizația Mondială a Sănătății la data de 11.03.2020“) Se observă că aceasta stabilește contextul factual care determină luarea unor măsuri restrictive a căror suspendare provizorie nu este posibilă (certifică pandemia). Cu toate acestea, hotărârea de mai sus nu a fost publicată în Monitorul Oficial, iar în raport de o jurisprudență cu o noutate absolută în sistemul de drept românesc (Sentința civilă
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
România, derogările specifice stării de urgență sunt reglementate la nivel constituțional, inclusiv sub aspectul puterilor sporite oferite executivului, adică Președintelui României, iar nu Guvernului. A „construi“ prin lege o instituție nouă - «starea de alertă», cu un regim evident mai puțin restrictiv decât starea de urgență reglementată de legiuitorul constituant - dar care să permită eludarea cadrului constituțional care guvernează legalitatea, separația puterilor în stat, condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi și al unor libertăți, contravine exigențelor generale ale statului de drept, astfel cum
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
COVID-19, a unor măsuri temporare și, după caz, graduale, în scopul protejării drepturilor la viață, la integritate fizică și la ocrotirea sănătății, inclusiv prin restrângerea exercițiului altor drepturi și libertăți fundamentale. Articolul 1 alin (2) din lege arată că măsurile restrictive de drepturi prevăzute în această lege, precum și, după caz, cele de renunțare sau de relaxare a acestora se dispun cu respectarea principiului egalității de tratament juridic pentru situații identice sau comparabile. În context, art. 5 din Legea nr. 55/2020
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
astfel că nu se poate discuta despre un exces de putere în impunerea restricțiilor, acestea fiind absolut necesare dată fiind situația de fapt. Instanța urmează să constate că interesul public legitim, în speță asigurarea sănătății publice, determină dispunerea unor măsuri restrictive, instituite în vederea protejării cetățenilor. Așadar, legea fundamentală impune statului să dispună măsurile necesare pentru a garanta asigurarea igienei și a sănătății publice [art. 34 alin. (2)]. În acest context, arată că România este parte semnatară a Regulamentului sanitar internațional
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
rând, precizează că măsuri asemănătoare au fost adoptate și de alte țări din Europa în încercarea de împiedicare a răspândirii virusului COVID 19 (Marea Britanie, Franța, Belgia, Spania, Islanda etc.). Instanța trebuie să aibă în vedere că prin aceste măsuri restrictive se urmărește o încetinire a răspândirii virusului, astfel încât sistemul sanitar, deja supus unei presiuni uriașe, să nu intre în colaps. Așadar, se urmărește protejarea unui interes public major, respectiv garantarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor privind securitatea sanitară
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
ceea ce privește controlul de legalitate privind procedura emiterii hotărârilor Comitetului Național pentru Situații de Urgență, a fost constantă în respingerea acțiunilor în anulare, prin care reclamanții formulau critici similare legate de oportunitatea prelungirii stării de alertă, respectiv justificarea măsurilor restrictive propuse de Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Observând practica judiciară constantă și diferită a completului 2 fond de admitere a cererilor în anularea hotărârilor Guvernului și, prin analogie, și a hotărârilor C.N.S.S.U., va dezvolta în continuare apărări privind contextul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
Situații de Urgență. Observând practica judiciară constantă și diferită a completului 2 fond de admitere a cererilor în anularea hotărârilor Guvernului și, prin analogie, și a hotărârilor C.N.S.S.U., va dezvolta în continuare apărări privind contextul în care sunt dispuse măsurile restrictive de drepturi pe durata stării de alertă generate de pandemia de COVID-19, declarată la nivel mondial de Organizația Mondială a Sănătății și la nivel național, prin Hotărârea C.N.S.S.U. nr. 36/2020, asupra legalității căreia completul 2 fond s-a pronunțat anterior
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
acestor secții, în data de 5.12.2021, este de 910, gradul de ocupare a paturilor ATI (avizate DSP) fiind de 57,85%“. În contextul declarării stării de alertă generate de pandemia de COVID-19, Parlamentul României a adoptat, prin Legea nr. 55/2020, măsuri restrictive, cu caracter esențialmente temporar și, după caz, gradual, proporționale cu nivelul de gravitate prognozat sau manifestat al acesteia, necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa drepturilor convenționale, unionale și constituționale la viață, integritate fizică și sănătate ale persoanelor
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
se expune pericolului îmbolnăvirii, care în contextul unei libertăți totale ar genera o răspândire incontrolabilă a bolii, cu efecte devastatoare asupra capacității sistemelor de sănătate de a asigura asistența medicală, așa cum de altfel - și în condițiile adoptării măsurilor preventive, restrictive - au fost suprasolicitate în perioada octombrie-noiembrie 2021 (Depune pentru comparație analiza factorilor de risc privind managementul situației de urgență generate de virusul SARS-CoV-2 din 19.10.2021, respectiv din 5.12.2021. Analize de risc anterioare au arătat capacitatea depășită a sistemelor medicale). Susținerile
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore este discriminatorie nu poate fi primită, față de argumentele arătate anterior, prin care statul român protejează atât interesele generale, cât și pe cele individuale ale reclamantului, prin instituirea acestei măsuri restrictive de drepturi, dar și protectivă în același timp. Analizând situația epidemiologică prezentată, măsurile propuse de Comitetul Național pentru Situații de Urgență privind limitarea accesului persoanelor în spațiile publice și evitarea producerii unor focare de infectare cu virusul SARS-CoV-2 sunt legitime
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor măsuri temporare și, după caz, graduale, în scopul protejării drepturilor la viață, la integritate fizică și la ocrotirea sănătății, inclusiv prin restrângerea exercițiului altor drepturi și libertăți fundamentale. (2) Măsurile restrictive de drepturi prevăzute în prezenta lege, precum și, după caz, cele de renunțare sau de relaxare a acestora se dispun cu respectarea principiului egalității de tratament juridic pentru situații identice sau comparabile. Art. 2 Starea de alertă reprezintă răspunsul la
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
ca măsurile de restrângere (în cazul de față, de interdicție) să fie aplicate nediscriminatoriu este prevăzută la nivel intern de art. 53 alin. (2) din Constituție, de preambulul Legii nr. 55/2020 și de art. 1 alin. (2) al acesteia („Măsurile restrictive de drepturi prevăzute în prezenta lege, precum și, după caz, cele de renunțare sau de relaxare a acestora se dispun cu respectarea principiului egalității de tratament juridic pentru situații identice sau comparabile.“), iar principiul egalității de tratament în exercitarea drepturilor
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
probă constând în analizele care atestă prezența anticorpilor. În privința primului motiv, cel al inexistenței unui suport științific pentru susținerile reclamantului referitoare la imunizarea prin anticorpi, curtea reține că pârâtul contrazice înseși fundamentele care l-au determinat să propună măsurile restrictive. Susținerile pârâtului, în sensul că prezența anticorpilor SARS-CoV-2 nu ar constitui o dovadă a imunizării, sunt ilogice, din moment ce tot acesta afirmă că scopul vaccinării, al trecerii oficiale prin boală și, indirect, și al testării, este acela de a
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată. “ ... 103. Așadar, textul legal mai sus enunțat determină aria restrictivă a examinării pe care o efectuează Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unei hotărâri prealabile și stabilește mecanismul, scopul și condițiile de admisibilitate. ... 104. Referitor la ultimul aspect menționat mai sus, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]
-
de proprietate nu reprezintă teren aferent casei de locuit și anexelor gospodărești și nici curții și grădinii din jurul acestora, ci teren aferent construcției sediu profesional al societății reclamante. ... 18. Societatea reclamantă a formulat apel împotriva acestei sentințe, criticând modul restrictiv de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 27 alin. (2^3) din Legea nr. 18/1991. ... 19. În dezvoltarea motivelor de apel, reclamanta a arătat că prima instanță nu a ținut seama de regimul actual al construcției situate pe teren și de
DECIZIA nr. 54 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275741]