164,276 matches
-
are față de acoliții interni ai sovieticilor. "Și astfel, nota la 9 aprilie 1946, pentru un blid de linte, după cum spune și Biblia , o mină de fii nelegiuiți ai neamului românesc, pentru a rămîne în funcții de miniștri, vînd rușilor toate resursele prin care România și-ar fi putut reclădi edificiul sau politico-economic dinainte de război". A notat scrupulos, pe masura ce le află, toate vexațiunile puterii ocupante, constatînd, cu regret, neputința în care se complăceau, la noi, anglo-americanii. A intuit că și Conferință miniștrilor
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
București care să-i acopere toate jafurile". Și a doua zi după alegeri, la 21 noiembrieie 1946, observă amărît: "Mașinăria politică de imitație rusească a reușit. Alegerile au dat un Parlament pe trei sferturi guvernamental. Acum Moscova poate dispune de resursele economice ale României după bunul plac". Zarea s-a întunecat compactă. "Unii speră în intervenția anglo-americană! Eu nu am, în această privință, nici o iluzie. Americanii și englezii din București știu toate crimele comise de agenții Moscovei, n-au însă nici o
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
în lumina, pe lângă extraordinară radiografie a experienței care va lasă urme fizice asupra personajului (înjunghiat de Augustin Bone) figură fascinantă a Emei, realizare desăvârșită, de talia Matildei din Cel mai iubit dintre pământeni. Cu un asemenea personaj, dacă ai destule resurse, daca te țin curelele, măi pe românește, poti scrie un roman întreg. Este vorba de un segment retrospectiv al cărții, care leagă voiajul în România cu reîntoarcerea în Israel (unde are și o tentativă de sinucidere) și care concentrează în
Realitate si retrospectie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17875_a_19200]
-
imagine la care - oameni de rînd sau parlamentari, oameni de cultură sau oameni de afaceri - ținem cu toții, în importantă măsură. Este bine să menționăm acest lucru, din punct de vedere financiar, participarea românească a fost asigurată integral de către partea germană. Resursele noastre, interne, în acest moment, nu ar fi putut susține o atare deplasare. Personal nu am asistat la concertul de la Köln. Deși mijloacele Radiodifuziunii bucureștene nu erau solicitate, am fost împiedicat în acest sens. Publiciști, critici de artă din afara instituției
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
controlate stridențe de veritabilă răutate am înțeles ceea ce pentru mine constituie o marcă estetică și umană distinctivă a autorului. Și anume, neașteptata combinație de ironie, poate chiar cinism, și senină înțelegere a unui univers în care se află laolaltă enorme resurse de fericire și nefericire. Oricît de simplu ar părea, oricît de naivă realizarea, lumea lui Thomas Mann este bulversant complexă pentru că în ea orice e posibil, miraculosul și sordidul, suavul și grotescul. E, cu siguranță, mai curînd o lume a
Calmul valorilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17185_a_18510]
-
capitolele următoare este analizat, pe rând, criticul și polemistul, apoi umoristul și parodistul, unde i se recunoaște dexteritatea unică, în epocă devenind un model, un punct de reper și mai târziu; poezia socială are, din punctul de vedere al exegetului, resurse "insuficient exploatate". Un capitol pe care insistă dl Liviu Grăsoiu este proza lui Topârceanu, căreia nu i s-a dat niciodată atenția cuvenită. Ea a inaugurat, în 1918, seria cărților antirăzboinice lipsite de exclamații patriotarde. Analizând minuțios proza ignorată, dl
"Cazul" Topârceanu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/17210_a_18535]
-
Dar nu putem contesta nici o acțiune - oricît de puțin însemnată, de difuză și de greu omologabilă - în sens invers. Așa cum remarca un comentator, eminescianismul era o stare de spirit, o tendință care plutea în aer încă înainte de Eminescu. Deschizînd, prin resurse proprii, un "orizont nemărginit", autorul Scrisorilor a catalizat, totodată, un romantism pîclos, o dispoziție melancolică, o înclinație depresivă care preexistau. În absența sa, atari elemente de specificitate neîmplinită probabil că s-ar fi risipit. Geniala-i vocație a făcut cu
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
a scris un oratoriu dramatic, Ioana pe rug, cu muzica de Arthur Honegger... Între sanctificare și demitizare, între tragedie și farsă, între terestru și metafizic, personajul Ioanei d'Arc își continuă drumul, și e departe de a-și fi epuizat resursele. Ce face, acum, Luc Besson ? Fără prejudecăți sau inhibiții sau complexe culturale, Besson face o superproducție sănătoasă, un film de mare montare și de mare public; era și timpul ca fecioara din Orléans să devină și un mare succes comercial
Jeanne d'Arc în misiune SF by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17217_a_18542]
-
a dreptul măcinat de îndoieli, nu-l împiedică pe Bochiș de a căuta chiar în ostilitatea din jur, în disfuncțiile de sistem și în nepăsarea oficială (care de multe ori ia forma agravantă a disprețului), argumente pentru răspunsuri afirmative și resurse pentru construcții îndrăznețe. Mai mult decît o aniversare, cei cincizeci de ani ai lui Bochiș sunt o încercare, un examen de o dificultate maximă. Dacă artistul a reușit să facă dovada rezistenței înlăuntrul artei sale și a victoriei în confruntarea
Semnificația unei aniversări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17250_a_18575]
-
până la un punct, Ion Iliescu este măsura actualei puteri. Cel mai miraculos fapt pe care ea l-a realizat: l-a înviat din morți. Spun până la un punct din două motive: a. a vorbi de dezastru e exagerat; b. în lipsa resurselor apusene, orice altă putere s-ar fi comportat aproximativ la fel. Resursele venind, se mai poate spera. Există intelectuali care au trecut, sincer, de la credința în marxism la credința în valorile occidentale, singura constantă rămânând certitudinea că au dreptate. Încă
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
fapt pe care ea l-a realizat: l-a înviat din morți. Spun până la un punct din două motive: a. a vorbi de dezastru e exagerat; b. în lipsa resurselor apusene, orice altă putere s-ar fi comportat aproximativ la fel. Resursele venind, se mai poate spera. Există intelectuali care au trecut, sincer, de la credința în marxism la credința în valorile occidentale, singura constantă rămânând certitudinea că au dreptate. Încă o dată au dreptate, ca să zic așa. Ascult o interesantă discuție cu Silviu
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
cu care, ca - textieri -, ca textor-i, aducem, iată cel mai mult! ", nu e decît o încercare anteică, id est de recăpătare a forțelor lăuntric irosite. În opoziție cu suprarealismul, și acesta un anteism crispat, străduindu-se a pune la contribuție resursele abisalului, am putea denumi modalitatea lui Șerban Foarță un hiperrealism (textualist, gramatical), ceea ce constituie, chiar datorită sterilității asumate, o continuitate legitimă a creației. Șerban Foarță: Șalul, eșarpele Isadorei; Șalul e șarpele Isadorei, Ed. Brumar, Timișoara, 1999, 62 pag, preț nemenționat
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
necunoscute, care-i trezesc și-i provoacă simțurile. Pare, într-un fel, că șocul în fața momentului dezvăluirilor nu are greutatea așteptată în interpretare. Reacțiile sînt mult prea calculate, iar situația pusă cumva în paranteză, deși forța lui Florin Zamfirescu are resurse absolut considerabile. Din păcate, regizorul nu-și face simțită prezența. Marius Stănescu variază registrele și datorită personajului feminin-masculin, deși nici el nu-și exploatează, decît estompat, cea de-a doua față a lui Iason. Sensibil, insinuant, grațios, învăluitor în ipostaza
Feminin-masculin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17337_a_18662]
-
raporturilor violente în relații pacifice, echitabile. Așadar, totul depinde de determinarea pe care o promovează guvernanții deciși să implementeze programe proprii, realiste, ceea ce conduce la pierderi mai reduse, provocate de corupție (corupția scade pe măsură ce o colectivitate își administrează ea însăși resursele proprii). Întrebarea-cheie se pune de la bun început: "Vrem sau nu vrem să ne angajăm în scopul obținerii schimbării?" Dacă milităm și pledăm pentru dezvoltare-schimbare (fără tertipuri de genul "Schimbarea schimbării"), atunci e neapărat necesară existența unui fel de coaliție internațională
Visînd la bobul de orez... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17335_a_18660]
-
Cronicar Autodafé Nicolae Țone e un fenomen: cu un altruism pentru confrați rarisim la un poet, "om al faptei" neprofitabile pe plan financiar într-un timp obsedat de bani, adică de lipsa lor, el are resurse miraculoase de energie și răbdare nu doar pentru a aduna materia literară prețioasă și a o pune în circulație profesionist, ci și pentru a găsi fonduri de concretizare a unor mari proiecte culturale. Constanta preocupare pentru avangarda românească, vădită în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
și dragoste. Dintre poveștile de dragoste presărate asemenea unor fire de beteală în paginile lui, cea mai tulburătoare este aceea trăită de fostul procuror la bătrânețe. Fascinat de Zamfirița, care este o femeie matură, dar nu și-a epuizat încă resursele de feminitate, Cezar redescoperă fugitiv iubirea, ca pe un bis al existenței, ca pe o ultimă tresărire a conștiinței lui de bărbat. De fapt, tot ceea ce povestește Constantin Țoiu devine captivant. Anodina și adeseori exasperanta lume balcanică în care trăim
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]
-
rîndul trupelor lui Phaeton au fost atît de mari, încît Lucian bănuiește că pe pămînt a căzut o ploaie de sînge, asemenea celei descrise de Homer la moartea lui Sarpedon. În ciuda victoriei extraordinare a lui Endymion, Phaeton mai are suficiente resurse pentru un contraatac care s-a dovedit decisiv; cu toate acestea solarii nu aveau destule forțe pentru asedierea capitalei selenare; în consecință, Phaeton dispune construirea unui zid dublu de nori între soare și lună, astfel încît astrul selenar a fost
Războiul stelelor în versiunea lui Lucian din Samosata by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/17375_a_18700]
-
unei piețe de artă, fie ea și primitivă, Uniunea a mers în cea mai confortabilă dintre direcțiile posibile: din punct de vedere organizatoric, spre un fel de sindicalizare cu vădite nostalgii autoritariste, iar din punct de vedere managerial spre consumul resurselor și spre erodarea patrimoniului. Cum Uniunea Artiștilor Plastici era, și continuă să fie încă, puternic centralizată, cu filiale subordonate din punct de vedere juridic și administrativ, au apărut repede conflicte între centru și filiale, notoriu fiind cel dintre centru și
După zece ani (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17377_a_18702]
-
cai, pescăruși, fii ai patriei cu capetele ițindu-se energice din mulțime pe bulevardele Capitalei (ar trebui oare ca viermuiala lor să-mi inducă subliminal ideea de forță a masei, sau pe aceea mai subtilă și mai reavănă a abundenței de resurse - biologice?). Am jenanta impresie că regizorul s-a plictisit încă de la primele două-trei minute de film și că a plecat de unul singur la o bere, abandonându-și invitații în sala de proiecții. Revin la o normalitate estetică și discursivă
Eminescu și posteritatea de celuloid by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17414_a_18739]
-
din clipă în care este acceptată invenția socială, cum o numește Kaufmann, a soarelui și a bronzării, ca normă de frumusețe. De îndată ce a fi bronzata echivalează cu a fi frumoasă și dezirabila, iar soarelui i se descoperă tot felul de resurse binefăcătoare, costumul de plajă se simplifica și reduce semnificativ, de la vesmintele grele de lină ale înotătoarei de la sfîrșitul secolului trecut pînă la, firește parcurgînd cîteva etape, monokini-ul actual. Bronzarea că ideal de frumusețe nu dispare, susține Kaufmann, nici macar după ce se
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
Apare din senin salvatorul, un bătrîn misterios și înspăimîntător care întîmplător locuiește la o mică vilă-castel din apropiere. Dar bătrînul se va dovedi a fi un don Juan frustrat, care nemaiputîndu-si procura pradă, pentru că arsenalul seducției e prea istovitor pentru resursele lui fizice împuținate, o nimicește pur și simplu. Ajutat de un servitor demonic, un fel de pitic monstruos, si o femeie care e un fel de fanatica a erosului și castității totodată, bătrînul capturează fete tinere și frumoase, pe care
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
Nu se înțelege nici măcar dacă Ștefan Predescu a fost sau nu - până la urmă - executat. Practic, tot acest "român" putea să lipsească din Prizonier în Europa, cu atat mai mult cu cât cel de-al doilea are forță epica și expresivitate. Resursele (inepuizabile) ale satirei politice Al doilea "român" din Prizonier în Europa aduce în prim-plan personaje reale din istoria noastră contemporană, ca Gheorghe Gheorghiu-Dej, Alexandru Drăghici, Nicolae Ceaușescu, Gheorghe Apostol, Ana Pauker, Mihai Beniuc, Silviu Brucan și alții. Legătură cu
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
chiar aici, în imediata noastră apropiere. Nu am prea multe de spus în legătură cu bombardarea Iugoslaviei de către trupele N.A.T.O. pentru că, pur și simplu, e un fapt împlinit. E uluitor că, în anul 2000, în plină Europa, umanitatea nu are încă resursele de a rezolva problemele popoarelor decât recurgând la forța. Dar e la fel de uluitor că un popor care a avut un gust și o experiență a libertății infinit superioare nouă, românilor, a acceptat, într-un moment în care nimeni nu putea
Afacerea Tigareta Zero by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17943_a_19268]
-
întinse lanuri de grâu/ al căror rod e scrâșnet de masele./ Și răul roșu de corbi/ iată de Casa noastră se apropie!// Îndepărtează de la noi/ clipă această!" Faptul că Nichita Danilov este un ne-literat explică, poate, epuizarea prematură a resurselor sale lirice. Poetul a avut un avânt juvenil, o grație spontană, care, nesusținute de o cultură literară, s-au evaporat pe masura înaintării în vârstă. Indiferent, însă, de cauze și de consecințe, el rămâne cu meritul de a se fi
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]
-
invitarea) unei precarități identitare imanente, pe care moartea nu face decît să o confirme. Tragic este contrastul dintre Oxford, ca spațiu constant simbolizat de Will cu ciudată lui memorie, și acești bătrîni profesori, care se imbolnavesc, își pierd vlaga, curajul, resursele, și mor singuri, ascunși ca niște animale sălbatice. Însă acest contrast nu face decît să reconstruiască un altul, esențial: cel dintre Sine și Alteritate: primul se conserva, pentru că el e principiul ordonator, în vreme ce al doilea e conținut și epuizabil. Interesantă
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]