1,458 matches
-
Ion Antonescu și l-a impus singur, și anume, de a discuta deschis cu Fuhrerul orice problemă, oricât de gravă și în contradictoriu. Această situație a fost recunoscută chiar de Hitler, iar interpretul Fuhrerului, Paul Schmidt a recunoscut-o fără reticențe, atât în memoriile sale , cât și, mai ales, în cursul interogatoriului luat de învingători, după război. La un moment dat, Schmidt a declarat anchetatorilor săi americani:”.... Toate conferințele cu ungurii și românii au atins și problema Transilvaniei... În special, Mareșalul
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
târziu pe drumul modernizării, al racordării ei la ritmul Europei occidentale în perioada dintre cele două războaie mondiale. Din punct de vedere tematic, primele nuvele sunt inspirate din mediul rural, având conflicte dramatice preponderent-țărănești care au fost remarcate cu destulă reticență de critica vremii (Proștii, Răfuiala, Mărturisiri, etc). Alte nuvele reflectă aspecte de un realism crud al vieții de la periferia urbei (Golanii, Culcușul și altele). Ultima categorie de nuvele vădește predilecția analitică a scriitorului care începe să se contureze pe spații
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
nu a publicat în V.n. (așa cum nici Ovid Densusianu nu a publicat în noua serie a „Literatorului”), este elogiat, la apariția volumului Flori sacre, ca „închinător luminat” pentru „gândurile mari” din Noaptea de decembrie. În mod paradoxal, s-au manifestat reticențe tocmai față de autori care, prin complexitatea sintezei lor creatoare, depășesc orice afiliere, în esență ei rămânând moderni: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Al. A. Philippide, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Liviu Rebreanu. Atmosfera de descoperire și de participare la poezia și la
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
de școli. Când cadrele didactice limitează calitatea unei instituții de învățământ numai la rezultatele activității didactice, elevii la cunoștințele dobândite, iar organismele financiare la modul de cheltuire a resurselor se ajunge la o dezvoltare limitată a organizării calității, la o reticență în introducerea unor sisteme extensive de asigurare a calității. Asigurarea calității procesului educațional, în instituțiile de învățământ, se referă la următoarele domenii și criterii: planificarea și obținerea rezultatelor așteptate; monitorizarea rezultatelor; evaluarea internă; evaluarea externă; îmbunătățirea rezultatelor. I.2.1
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
atât de Rusia lui Vladimir Putin, cât și de Uniunea Europeană*. Reprezentanții acestora au susținut votarea de către adunarea parlamentară a Consiliului Europei, la 25 ianuarie 2006, a „unei condamnări internaționale a crimelor regimurilor comuniste totalitare” ce s-a lovit de vii reticențe, chiar și în afara taberei comuniste. Istoricii înșiși au și astăzi păreri divergente în privința analizei pactelor. Dacă unii percep aici prudența defensivă a unui Stalin decepționat de slăbiciunea democrațiilor în fața Reichului în timpul acordului de la Munchen, alții văd îndemânarea strategică a unui
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și hotărâtă care vizează să-i impună hegemonia și, în fine, de prestigiul URSS: la sfârșitul anului, numără aproape 1800000 membri. PCI participă la toate guvernările până în 1947, fără ca totuși să poată promulga vreo reformă semnificativă, din cauza, mai ales, a reticențelor aliaților săi și a propriei prudențe. Cu toate acestea, militează în favoarea republicii, aleasă prin referendum la 2 iunie 1946; dezamăgit de rezultatele alegerilor din aceeași zi din cadrul Constituantei - 18,9% din sufragii -, devine totuși al treilea partid, după Democrația Creștină
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
era înainte ca destinderea să devină cuvântul-cheie al timpurilor noastre? Pacea dintre cele două superputeri nu a fost păstrată prin destindere, ci prin balanța terorii nucleare. Acea balanță a impus constrângeri reale asupra politicilor externe ale ambelor superputeri: putem invoca reticența americanilor de a se implica în Revoluția ungară din 1956 și de a lua măsuri față de ocuparea de către sovietici a Cehoslovaciei în 1968 sau concesiile sovietice în cazurile crizei cubaneze a rachetelor din 1962 și a războiului din Orientul Mijlociu din
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ales în scopul secționării de bride sau pentru a realiza hemostaza în patul de biopsie; introducerea de lichide colorate sau practicarea insuflației utero-tubare chimografice pentru verificarea permeabilității salpingelor. Utilizarea celioscopiei în scop diagnostic Indicațiile celioscopiei: după o primă perioadă de reticență a majorității ginecologilor s-a trecut la utilizarea celioscopiei pe scară largă, uneori chiar abuziv. Comunicarea unei serii de eșecuri diagnostice, incidente și accidente chiar mortale, a făcut necesară precizarea cu exactitate a indicațiilor și contraindicațiilor acestei tehnici de investigație
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
intenția fundamentală este aceea de a regândi economia de ansamblu a domeniului filosofic pornind de la comunicabilitate ă capcanele și obstacolele nu lipsesc. Vom face Însă această Încercare cu Încredere, căci ne aflăm În fața unei gândiri puternice și lucide, conștientă de reticențele și de obiecțiile pe care o filosofie de acest tip le va provoca În mod necesar. Care sunt Însă momentele esențiale ale acestui demers? Jacques ne invită la o metafizică a dialogului. Intersubiectivitatea pe care se bazează aceasta nu se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai puternic al independenței individuale, dar și de diversificarea mijloacelor menite să-i apropie pe oameni. O deviză controversată Libertatea, egalitatea și fraternitatea sunt, din punct de vedere istoric, indisociabile, și totuși alăturarea celor trei cuvinte a făcut succesiv obiectul reticențelor, al polemicilor și al Întârzierilor În conceperea, elaborarea și instituirea devizei Încă din vremea Revoluției franceze, apoi În cursul secolului al XIX-lea și chiar și mai târziu, pe motiv că al treilea termen, probabil din cauza provenienței sale religioase, nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
termenul se folosește, de asemenea, pentru a vorbi despre distrugerea unui popor sau a unei Întregi populații ori ca sinonim pentru hecatombă. Lungile discuții ce au avut ca obiect atât definițiile, cât și exemplele de punere În aplicare au evidențiat reticențe, dacă nu chiar opoziții, ale unor state ce nu doreau să ofere dreptului internațional un instrument care să legitimeze eventuale intervenții În treburile lor interne. Așa se face că referința la genocidul armenilor a trebuit ștearsă la cererea anumitor state
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
politică a acestora. Totuși, este incoerent să pretindem că la sfârșitul examinării vom conchide că sunt egale ca valoare, liberalismul neputând fi confundat cu relativismul cultural. Deși Taylor a contribuit mult la popularizarea noțiunii de recunoaștere, se cuvine să subliniem reticența sa În a prescrie un multiculturalism aplicat. Citându-l pe Roger Kimball, el ne pune În gardă Împotriva oricărei aprobări prea grăbite a acestui tip de exigență: „Chiar dacă n-o fi pe placul multiculturaliștilor, alegerea cu care ne confruntăm astăzi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai Întâi Banca colonială evreiască (1899), apoi Fondul național evreiesc (1901), Însărcinat cu achiziționarea de teritorii pentru coloniști. De la Congresul de la Basel la Declarația Balfour (1917) În ciuda alegerii privilegiate a Pământului lui Israel ca viitor teritoriu al națiunii evreiești, În fața reticențelor și tărăgănărilor sultanului Abdul Hamid, de care depindea pe atunci Palestina, și aflând despre Îngrozitorul pogrom de la Chișinău, Herzl se Îndepărtează de calea pe care și-o stabilise. După modelul unor adversari, ca Jewish Colonisation Association, care trimitea evrei În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fi putut implanta și consolida decât prin intermediul statului Israel. Astfel, atât În Israel, cât și În diaspora, activitățile științifice, culturale și educative au beneficiat de crearea, În 1925, a Universității Ebraice din Ierusalim. Deși s-au exprimat, față de acest sionism, reticențe sau chiar opoziții, generate de ortodoxia religioasă sau de o etică spiritualistă, acestea au rămas totuși minoritare și fără influență practică asupra evenimentelor. Dimpotrivă, datorită succeselor repurtate, recunoașterii statului și sprijinului politic obținut, aceste curente de gândire au beneficiat de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
figuri de gîndire (cominația, imprecația, optația, deprecația, jurămîntul, dubitația, licența). Olivier Reboul prezintă o nouă taxinomie: (1) figuri de cuvinte: aliterația, paronomaza, calamburul, antanaclaza; (2) figuri de sens: metonimia, sinecdoca, antonomaza, metafora, litota, hipalaga, oximoronul; (3) figuri de construcție: elipsa, reticența, repetiția, antiteza, anacolutul, gradația, chiasmul, zeugma; (4) figuri de gîndire: hipotipoza, alegoria, ironia. Chaïm Perelman și Lucie Olbrechts-Tyteca arată cum se explică folosirea anumitor figuri determinate de nevoile argumentării. Pentru a scoate în evidență semnificația lor argumentativă, ei împart figurile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și negocierea interactivă a sensului, comentariile metalingvistice (asupra codului, asupra faptelor sau asupra discursului) avînd rolul de a sublinia efectul sensurilor construite. Ca atare, activitatea metalingvistică este în strînsă legătură cu producerea sensului, avînd în obiectiv precizarea, detalierea sau manifestarea reticenței în asumarea enunțului. În cele mai multe cazuri, mijloacele metalingvistice, foarte variate și eterogene, realizează evidențierea procesului de producere a sensului, dar reprezintă și o reflecție asupra acestui proces. Astfel, prin comentariul metalingvistic, sensul se constituie din interacțiunea discursurilor și dintr-o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
societate, mai ales din pricina normelor sociale, Adina Pintilie a avut norocul unui director de azil care să o înțeleagă și susțină. O spun cu mâna pe inimă: se fac tone de filme despre „nebuni“ în lumea întreagă și am avut reticențe la început, pentru că nu mai vroiam să văd repetată a mia oară aria separării și a lipsei de înțelegere, grefată pe o construcție neorealistă, mizerabilistă. Dar filmul m-a luat prin surprindere, pentru că pleacă de la schizofrenici etc. pentru a vorbi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
modernă) a renegării, convins de importanța dimensiunii autobiografice în proiectul operei sale. Odiseea scrierii și a publicării romanului nu a fost cu nimic mai prejos de cea a elaborării și publicării volumului de povestiri Oameni din Dublin. Aceleași refuzuri si reticențe, agravate de observații privind imoralitatea întâmplărilor descrise. Joyce a început lucrul la un eseu autobiografic încă din 1904, și, după numeroase transformări, cartea va apărea abia în 1916. Încrezător în importanța documentării procesului formării sale artistice, Joyce a dus la
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
la plural): (29) cu acordul Ocolului silvic din Sinaia, care sunt organele abilitate să... (Realitatea TV, 13.VIII.2007) și cu Partidul Democrat care ne vor critica și ne vor certa (Realitatea TV, 28.V.2007) ne-am lovit de reticența personalului medical, care imediat ne-au dat afară și au chemat personalul de pază (Realitatea TV, 1.IX.2007) Dacă eu iau un grup de la București, care vor să viziteze... (Realitatea TV, 11.VIII.2007) conducerea PSD se întrunește astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
-mă pe cuvânt... Tinereții tale, printre altele, Îi lipsește... cum să-i spun!... Ah, da - candoarea! Tinerețea ta, a voastră, este una Îngâmfată, plină de sine și de „marele vostru rol”. Da, asta e, vă lipsește „purtarea nobilă”, acea frumoasă reticență sau ipocrizie decentă, cum vrei să-i spui, a adevăraților aristocrați, cei care, din eleganță măcar, sunt capabili să emită lucruri negative despre propria persoană! Ha, te-ai gândit vreodată la acest aspect al lucrurilor, o, zeule măreț și atoatedistrugător
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pe o cale diferită, să dea gir principiilor sale, ipostază din care a remarcat că, în asemenea context, drumul "cinstei" ar fi fost o cărăruie a naivității. În acest context, inocența varvarienilor, coroborată dacă nu cu ostilitatea, măcar cu oarecare reticență față de nou, nu din respect neapărat față de tradiție, de orice fel, ci din comoditate, constituie câteva dintre simptomele unei adevărate maladii cu manifestări ciclice, referirea la anul1984, deloc întâmplătoare, trimițând la cartea lui Orwell. Pe acest fundal, personajul își expune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de existență. Acum (va conchide Theodor Codreanu), Mihail Diaconescu și impresionanta sa serie romanescă (o realitate literară, cu alte cuvinte, ce învinge, în sfârșit, dimpreună absorbția conceptuală și vidul ce, de regulă, ar îndrăgi-o), vor putea spune fără de nici o reticență: transmodernismul și tradiția nu sunt viziuni opuse ale lumii, ci o sinteză a lor fermecătoare ori enigmatică; accesibilă sau nesfârșită. De ce, cu toate acestea, și-a intitulat Theodor Codreanu, această primă monografie dedicată operei lui Mihail Diaconescu Fenomenologia epică a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cadrului transmodern fluid nu este eroare decât privind prin ochelarii de cal ai filosofiei tari. Dar Theodor Codreanu înlătură orice umbră de îndoială: "Pe de altă parte, eu, unul, m-aș feri de graba unor disocieri prea tranșante, nemaivorbind de reticența în fața unor "legi" care pot induce ideea unei "clasicizări" a paradigmei avant la lettre" (p. 185). Unde poate fi situat, în acest caz, postmodernismul? Codreanu face o trimitere (care îmi ajunsese la cunoștință încă de anul trecut, prin intermediul unui articol
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
România, în pofida succeselor obținute la sfârșitul primului război mondial, atât militar, cât și pe plan politic, s-a văzut confruntată cu probleme grave, în primul rând economice, cărora le-a făcut cu greu față. Ani grei, care au afectat agricultura, reticența și obstrucția minorităților în adaptarea la noile condiții politice, precum și ascensiunea curentelor extremiste, cu acțiuni teroriste, au accentuat problemele guvernelor de la București. Abia în a doua parte a anilor ’20, pe fondul unei relansări economice mondiale, România a putut să
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
nu în ultimul rând, Serviciul Secret. Sursele Serviciului Secret au fost apreciate că „procură, uneori, știri exacte și de o importanță capitală pentru conducerea operațiilor”, dar acestea se găsesc, „de multe ori”, amestecate cu informații false, de unde rezultă o oarecare reticență în asumarea integrală a datelor furnizate prin acest canal. Organizarea Serviciului de Informații a fost următoarea: - la Marele Cartier General - Diviziunea a II-a, cu două secții: Informații și Contrainformații; - la Armată - Secția Informații cu trei birouri: Cercetare, Studii, respectiv
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]