7,557 matches
-
căci acesta, cerând să i se facă dreptate, rostise o serie de cuvinte amenințătoare; adăugă spunându-mi: „pot pleda În fața tribunalului”. Dar judecătorii refuzară să țină cont de solicitarea lor, invocând următoarele trei argumente: În primul rând, nu veniseră cu revendicarea lor imediat după moartea testatorului. Semnatarii cererii, care se Înfățișau drept moștenitori, erau supuși ai Rusiei și, prin urmare, nu puteau fi tratați ca pretendenți legali. Mai mult, erau socotiți sectari, iar Biserica creștină Îi privea ca pe niște eretici
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mai sus va duce la apariția unor stări de tensiune, neliniște, angoasă, care vor genera starea de „nevroză profesională”, de regulă cu caracter colectiv, manifestată prin acțiuni protestatare-revendicative. Aceste „conflicte de muncă”, dincolo de aspectele lor formale ca manifestări de tipul revendicării unor drepturi socio-economice, au în interiorul lor, din punct de vedere psihosocial, frustrări grave, care generează tensiuni și conflicte. Manifestările nevrotice colective sunt expresia unor situații de „criză profesională”. Ele pot fi rezolvate numai prin aplicarea unor măsuri și reforme socio-profesionale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
face să se diminueze încrederea în sine, să se piardă valoarea individului și în final înseși sensul vieții. Nevrozele colective apar ca un conflict între „acțiuni” și „rezultate”. Ele încarcă grupul comunitar-uman, creând tensiuni, conflicte, generând atitudini de refuz și revendicări colective etc. 4. Sindromul de privare de libertate Sindromul de privare de libertate apare în condițiile impunerii unor norme rigide de tip represiv/restrictiv în desfășurarea liberă a conduitelor și acțiunilor unui grup populațional. Acesta se poate ivi în situații
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vagabondajul și migrațiile; iar ca manifestări de refugiu interior, alcoolismul și toxicomaniile; 4) conduitele revendicative sau conduitele de protest, legate de refuzul ordinii sociale, al normelor și legilor, care sunt resimțite ca opresive; acest tip de manifestări, plecând de la simple revendicări protestatare de masă (greve, mitinguri, adunări, marșuri de protest etc.), se pot transforma în acțiuni ample, de violență colectivă (revoluții, războaie civile); 5) conduitele autopunitive, care sunt „întoarceri sado-masochiste” către sine ale individului sau ale grupelor de indivizi, prin care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conflictele sociale pot fi clasificate în câteva grupe: a) protestele sunt forme ale conflictelor sociale organizate, care se desfășoară planificat, după un program prestabilit și care, de regulă, sunt lipsite de violență fizică; ele urmăresc expunerea sau exprimarea unor nemulțumiri, revendicări, de multe ori cu caracter de injustiție (frustrări, situații castratoare etc.), față de instituțiile sociale sau față de organele puterii politice; formele pe care le pot lua protestele sunt „meeting”-utile și „grevele”; ele trebuie considerate în primul rând forme de proteste
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
programelor politice. După cum s-a observat deja, nu se poate vorbi, la nivelul partidelor epocii, de un caracter doctrinar bine definit . Acest aspect este mult mai pronunțat până În anii 1880. Motivele sunt dintre cele mai diverse: personalizarea extremă a politicului, revendicarea de la același mit fondator (revoluția de la 1848) sesizabilă la majoritatea liderilor, aproape indiferent de orientare și, nu În ultimul rând, formarea intelectuală a acestora. Aceasta nu Înseamnă Însă că ideile au fost lipsite de orice relevanță În construirea discursului și
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
familiei și proprietății, periclitate de centralism, erau evocate printr-un citat din acida filipică antipașoptistă a lui François Guizot, De la démocratie en France . Asumarea modelului britanic, elogiul decretului imperial francez din 2 martie 1852, privitor la descentralizare, și, mai ales, revendicarea de la Alexis de Tocqueville și reflecțiile sale asupra democrației americane (condiționarea guvernării libere prin moravurile sociale) lăsau aparența unei replieri conservatoare, sau cel puțin reticente față de tradiția liberală a anilor 1840. Proiectul cvasi-constituțional de reformă din finalul cărții tranșa Însă
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
citată anterior : considerațiile de politică externă, apelul la vechile „adunări extraordinare” ale Principatelor, insistența asupra rolului „stării a treia” și Îndeosebi al profesiunilor liberale. Însă diferențe destul de importante erau deja sesizabile. Evocarea lipsei de educație a țăranilor , presupunând implicit abandonarea revendicării votului universal, dar și acceptarea mitropoliților ca președinți de drept ai adunărilor consultative defineau o poziție politică mult mai precaută, În concordanță cu caracterul precis, aplicat, al textului. Teza de doctorat a lui Boerescu, Traité comparatif des délits et des
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
care politicianul l-a jucat În respingerea „petiției de la Iași” (1871) este, de asemenea, memorabil: practic, moderatismul ambiguu al politicianului a deturnat singura tentativă serioasă de „revoluție conservatoare” de după 1866, cu un impact hotărâtor inclusiv În ceea ce privește statutul monarhiei constituționale. Dintre revendicările documentului, cel puțin una (reinstaurarea pedepsei capitale, temă fundamentală pentru raportorul care propusese desființarea ei) nu avea să mai revină În programele „dreptei”. Impactul discursului politic boerescian completează imaginea unei personalități definitorii, sub aspectul tribulațiilor doctrinare și ale raporturilor lor
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
se referă la un număr minim de acțiuni, comparativ cu conținutul pozitiv care poate fi extrem de divers. A fi tu însuți înseamnă a fi tolerant în autenticitate prin exprimarea comportamentului diferit, alternativ. Dreptul la diferență devine primordial în raport cu orice altă revendicare. Tot ce ține de vechiul elitism, de vechea ordine mediocratică, este pus sub semnul întrebării. Până nu demult, ideea inteligenței analitice, determinate prin coeficientul de inteligență IQ, era în mare vogă. David Wechsler, deși este autor al unui renumit test
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
românești - generația pașoptistă - de a edifica un model al dezvoltării societății românești ca proces de modernizare este cuprins în programul revoluției de la 1848 („Proclamația de la Islaz” și „Dorința partidei naționale din Moldova”), izvorât direct din principiile Revoluției Franceze. Acesta cuprindea revendicări care solicitau schimbări structurale moderne: autonomia puterilor și precizarea rolului statului, responsabilitatea miniștrilor, autonomia locală, desființarea robiei, abolirea boierescului (iobăgiei), împroprietărirea țăranilor, votul universal, egalitatea drepturilor politice, încurajarea comerțului și a industriilor (Lovinescu, 1924/1972, pp. 117-118, 140-144). Valorile care
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
considerau ca pe o datorie de solidaritate de rasă să se intereseze oficial de soarta acestor români de departe. Iar această problemă ne oferea În plus un motiv legitim de intervenții diplomatice, o platformă utilă de politică externă, dezinteresată de revendicări, și care să ne permită un rol «neangajat» În caz că Macedonia ar fi fost Împărțită, ca românii de acolo să nu fie atribuiți uneia sau alteia dintre nații fără garanție pentru protejarea naționalității și a drepturilor lor. Această politică era foarte
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
României - opina În continuare diplomatul francez - Îi Întunecă judecata” <ref id="32"> 32 IRD, vol. II, partea I-a, p. 250-251. </ref>. Poziția intransigentă a Porții și eșecul Conferinței de la Constantinopol, la care se adaugă dezinteresul Cabinetelor europene față de soluționarea revendicărilor românești, l-au determinat pe Carol I să ia În considerație necesitatea Încheierii cât mai grabnice a unei convenții militare cu Rusia. Marele Duce Nicolae Îi scrisese lui Carol I În ianuarie 1877 că a preluat comanda trupelor rusești, scopul
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
din Asia. Prin urmare, Anglia adoptase o atitudine belicoasă, o parte a flotei sale ocupând Strâmtorile <ref id="107"> 107 Richard Millman, op. cit., p. 382, 387. </ref>, ceea ce avea să dea anumite speranțe Guvernului princiar față de o posibilă sprijinire a revendicărilor românești. Opoziția față de constituirea unui mare stat slav până la Marea Egee și față de achizițiile rusești În Armenia, precum și necesitatea neutralizării Strâmtorilor reprezentau obiective prioritare, pentru care diplomația britanică era gata a se lupta. În schimb, reanexarea sudului Basarabiei de către Rusia, reducerea
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
ref id="119"> 119 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 17/1878, f. 116. </ref>. În asemenea Împrejurări, diplomația de la București Își va concentra toate eforturile În direcția admiterii unei delegații la preconizatul Congres de pace, pentru a-și expune revendicările și pentru a susține cauza românească. Deși Își pierduse Încrederea Într-o atitudine pozitivă a Cabinetelor europene În ce privește statutul de neutralitate și problema sudului Basarabiei, ministrul român de Externe dorea să afirme cu claritate că România nu acceptă de bunăvoie
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
cancelarul Bismarck, ce avea interesul ca România să primească schimbul teritorial propus de plenipotențiarii ruși, ceea ce ar fi făcut ca sarcina sa la Congres să fie mult mai facilă. Englezii ne sacrificaseră cu mult timp Înainte, Însă se foloseau de revendicările românești pentru a vedea, de fapt, pe deplin realizate dorințele lor. Andrássy Îi reiterase lui Brătianu faptul că Monarhia dualistă nu va declanșa un război pentru sudul Basarabiei, care de altfel era pierdut, precizând că o eventuală Împotrivire la hotărârile
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Îl privește pe contele Corti, acesta a fost „mai dulce În vorbe, iar nu În promisiuni” <ref id="128">128 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 3/1878, f. 2-3. </ref>. Așadar, tabloul general al situației nu părea deloc favorabil revendicărilor românești. S-a pus la un moment dat chiar problema unei vizite inopinate a lui Carol I la Berlin <ref id="129"> 129 Ion C. Brătianu. Acte și cuvântări, publicate de N. Georgescu Tistu, vol. IV, București, 1932, p. 62
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
fi purtate cu acordul liderului conservator, Lascăr Catargiu, ce preluase conducerea Guvernului (noiembrie 1891). De reținut că aceste negocieri nu fuseseră deloc facile, Însuși Regele Carol I exprimându-și serioase rezerve În privința utilității Tratatului, el atrăgând din nou atenția asupra revendicărilor conaționalilor din Transilvania. Este binecunoscut faptul că problema unității naționale a reprezentat un factor de primă importanță În raporturile României cu Puterile Centrale. Carol I, În repetate rânduri, a căutat să atragă atenția ministrului plenipotențiar german la București, Bülow, asupra
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
181 Titu Maiorescu, România..., doc. nr. 1 și 5, p. 161, 163. </ref>. Și cum acestea deveneau previzibile la Încheierea ostilităților (aprilie 1913), diplomația de la București solicita o rectificare a frontierei dobrogene și care să cuprindă În mod obligatoriu Silistra, revendicare susținută de Puterile europene Întrunite la Petersburg și consemnată Într-un Protocol (mai același an) <ref id="182">182 Ibidem, doc. nr. 56, p. 206-208. </ref>. Semnificativ, În privința evoluției relațiilor cu Puterile Centrale, este faptul că Austro-Ungaria nu se arăta
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
de ei, ostilitate, au o mare nevoie de securitate iar în situații de abandon din partea părinților (singurul lor sistem de referință și singura experiență relațională) prezintă conduite reactive pe fondul cărora se pot dezvolta structuri mentale obsesive, fobice, deliruri de revendicare sau persecuție, depresii anxioase care pot culmina cu acțiuni autoagresive. 1.3.4. Dizabilitatea mentală de gradul III (idioția) Reprezintă forma cea mai gravă de dizabilitate mentală și definește persoana incapabilă să se autoconducă, să se apere de eventualele pericole
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
O altă grupare a nobilimii basarabene, În frunte cu V. Herța, P. Dicescu, P. Gore, T. Suruceanu, M. Feodosiu, D. Anghel, a aderat la mișcarea națională, dar se situa pe poziții moderate, respingând, așa cum era și firesc pentru această grupare, revendicările cu caracter social. Pledoariile lor erau, În special, de ordin cultural: permisiunea autorităților ruse de a utiliza limba română În instrucțiunea publică, În oficierea serviciului divin În biserică, acordarea unei autoadministrări ciuntite Basarabiei În cadrul imperiului <ref id="29"> 29 I.
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
românofil, care, desigur, va simpatiza cu toate autonomiile, Începând cu autonomia Basarabiei, deși după noi din partea sa ar fi mult mai loial să pună de-a dreptul chestiunea unirii Basarabiei cu România”. Gruparea național-democrată, alcătuită din avocați, studenți, preoți, Înainta revendicări mai radicale pentru domeniul cultural, politic, dar mai ales În cel social-economic. Această grupare revendica: restabilirea autonomiei Basarabiei de la 1818, dar Într-o formă mai largă; utilizarea limbii române În administrație, biserică și școală (limba rusă urma să fie folosită
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
al acestei grupări a fost ziarul Basarabia, fondat cu concursul lui C. Stere, la 25 mai 1906. Un alt ziar, Moldovanul, care a apărut la Începutul anului 1907, reflecta opțiunile grupării moderate din cadrul mișcării naționale. Caracterul social foarte pronunțat al revendicărilor grupării național democrate și, În mod special, cele din domeniul problemei agrare au provocat divergențe În cadrul mișcării naționale. Gruparea național-democrată revendica naționalizarea domeniilor mănăstirilor Închinate, care urmau să constituie un fond național al Basarabiei. Zemstva gubernială urma să arendeze, pe
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
ref>. Țarismul a fost nevoit totuși să facă unele concesii. În octombrie 1906 a fost redeschisă tipografia eparhială românească, care, În timp scurt, va tipări zeci de titluri de carte de cult În limba română. La seminarul teologic, sub presiunea revendicărilor studențești, au fost introduse limba română și cântul religios moldovenesc, ca materii de studiu. În bisericile Basarabiei, pentru o anumită perioadă, limba română. În condițiile reculului revoluției din 1905-1907, situația În Basarabia devenea tot mai complicată. În Imperiul rus s-
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
constituire a unui partid basarabean. S-a format astfel Partidul Național Român din Basarabia (remarcăm faptul că denumirea sa era inspirată de aceea a Partidului Național Român din Transilvania). Ziarul Basarabia (1905) a publicat programul P.N.R.B. Noul partid Înscria Între revendicările sale, În primul rând, autonomia administrativă a Basarabiei și utilizarea limbii române În administrație, În organele de justiție, În școala primară și secundară. Se cerea, de asemenea, libertatea conștiinței, „libertatea cuvântului scris și vorbit”, inviolabilitatea persoanei, votul universal, direct și
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]