1,913 matches
-
și unui psiholog experimentat Îi este greu uneori să le deosebească (și aceasta pentru că ambele au ca trăsătură caracteristică „circumspecția” cu privire la ceea ce vom gândi și vom spune despre noi Înșine; În absența acestei circumspecții, devenim victima iluziilor vanității sau ale ridicolului). Μ Niciodată nu vom ști cu adevărat - și poate că nici nu trebuie să știm - ce cântă și cum Își cântă un pianist atunci când se află singur, doar cu pianul lui. Putem Îndrăzni totuși să ni-l imaginăm cântând o
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
formal, dar foarte formal, după cum s-a văzut ulterior) Vaticanului, Democrația creștină a trăit în cea mai înspăimântătoare absență a culturii, adică într-o totală, degradantă ignoranță. Codurile culturilor rurale specifice, valabile (așa cum am spus) fiecare în contextul propriu, devin ridicole și „provinciale”, dacă sunt înălțate la nivel național, și ajung să fie monstruoase, dacă sunt instrumenta lizate de către Biserică, dat fiind că religiozitatea lor nu este catolică (probabil că nici măcar în cazul părții sărace a regiunii Veneto). Paradigma culturală, în
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
moderne și a Întoarcerii spre izvoare de autentică vechime” (p. 220). Pe de altă parte, În cinematografie autoarea vorbește cu ironie amară despre faptul că „prin grația lui Titus Popovici și Sergiu Nicolaescu avem și noi acum indienii noștri... Dacă ridicolul ar putea arde o peliculă cinematografică, evident că nu ne-ar fi fost dat să vedem la Paris Dacii... Dar ridicolul nu arde, nu ucide, mai ales la București. Așa Încît i-am văzut. Și nici măcar nu am putut rîde
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
amară despre faptul că „prin grația lui Titus Popovici și Sergiu Nicolaescu avem și noi acum indienii noștri... Dacă ridicolul ar putea arde o peliculă cinematografică, evident că nu ne-ar fi fost dat să vedem la Paris Dacii... Dar ridicolul nu arde, nu ucide, mai ales la București. Așa Încît i-am văzut. Și nici măcar nu am putut rîde, după cum ne Îndemnau imaginile, din care nici una, În afara planurilor de natură salvate oarecum de aparatul de filmat a lui Costache Ciubotarul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sau memorialistice pun în valoare mijloace remarcabile: caricatura rapidă, umorul popular, bogăția vocabularului, spontaneitatea replicii. „Fiziologistul” are un fel de jubilație răutăcioasă în contemplarea tipului social care, odată individualizat, este pus să susțină un adevărat recital pentru a-și dezvălui ridicolul. Scriitorul adoptă întotdeauna poziția omului de rând, plin de bun-simț, care persiflează cu umor aerele superioare ale parvenitului, obtuzitatea unor demnitari, impostura autorilor „neînțeleși”. În scrierile politice și filozofice (Mémoires sur l’histoire de la régénération roumaine ou sur les événements
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
grup le consolideaz) poziția. Procesul de socializare îi determin) pe membrii unui grup s) se conformeze cu normele acestuia. Unii membri ai grupului vor considera c) acest lucru este represiv, și vor înclină c)tre un comportament deviant. Teamă de ridicol îi poate determina pe devianți s) se reconformeze normelor, sau s) p)r)seasc) grupul. În ambele situații, omogenitatea grupului este salvat). În variate moduri, societ)țile instituie norme și încurajeaz) conformitatea. Socializarea reduce diversitatea. Diferențele dintre mebrii societ)ții
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
că, pînă la urmă, aș vrea totuși o epidurală, zic cu un nod În gît. Destul de repede. Sigur că da! spune Paula, apropiindu-se iute. Îi trimit mesaj anestezistului. Ai fost o eroină că ai rezistat atît de mult, Becky. — ... ridicol... e ultimul epitet pe care Îl mai aud din gura Venetiei, care trîntește ușa În urma ei, plină de spume. — Ce vacă! spune Suze. O să le spun tuturor prietenelor mele gravide ce vacă e. — A plecat, mă sărută Luke pe frunte
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
tălmăcirii poemului Zlatna al umanistului Martin Opitz, poem care reprezintă „una din cele mai frumoase icoane ale sufletului românesc” (Adolf Armbruster). În primele cărți ale lui G. predomină versificările unor teme „obligatorii” în epocă, tratate însă în compuneri armonioase, fără ridicolul sau stridențele care marcau, de regulă, ilustrarea unei tematici impuse. Cultivând tradiția coșbuciană, autorul recurge uneori la tonul baladesc, popular, fiind influențat totodată și de maniera energică, maiakovskiană, a momentului postbelic. Volumul de maturitate Rădăcină și cer, în care subiectele
GAVRIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287178_a_288507]
-
nimbul (derizoriu astăzi) al acestor hărțuieli, cărțile scriitorilor au continuat să apară În România comunistă și ele au vorbit În mod cert alt limbaj decât cel tot mai rudimentar, mai agresiv, mai sufocant al Puterii. Cu toate limitele (inclusiv artistice), ridicolul, falsele iluzii și chiar consecințele nefaste În planul societății civile, aceste cărți constituie ele Însele expresia unei rezistențe culturale, desfășurate public, față de agresiunea puterii, a cărei tentativă constantă a fost de a impune, În același spațiu comunitar, un limbaj unic
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fi trebuit să fie. Nouă ni se pare cel mai adesea (deși am trăit atunci și acolo) incredibil, nu ne recunoaștem, nu ne face plăcere să ne recunoaștem. Rezistența are În conținut mult ridicol și eu mă recunosc În acest ridicol, nu În eroicul invizibil. Tu Întrebi, Marius, dacă am Încercat o identificare Între rezistența prin literatură și societatea civilă. Nu, și cred că literatura nu a vrut În epocă (din păcate) să țină locul societății civile - sintagma nu circula pe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care se joacă viața și moartea, un prag existențial mai ridicat provoacă efecte mai puternice, În vreme ce În fața unei situații În care stai totuși În casă la tine, nu În celulă, numai că nu ai ce mânca, se naște mai degrabă ridicolul; iar ridicolul trebuie frecventat nu cu starea și nu cu instrumentele tragediei, ci cu cele ale dramei, ba poți să ajungi chiar spre melodramă și să spui: ce mare lucru! Deci sunt situații diferite, dar eu nu Îmi Îngădui să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
joacă viața și moartea, un prag existențial mai ridicat provoacă efecte mai puternice, În vreme ce În fața unei situații În care stai totuși În casă la tine, nu În celulă, numai că nu ai ce mânca, se naște mai degrabă ridicolul; iar ridicolul trebuie frecventat nu cu starea și nu cu instrumentele tragediei, ci cu cele ale dramei, ba poți să ajungi chiar spre melodramă și să spui: ce mare lucru! Deci sunt situații diferite, dar eu nu Îmi Îngădui să spun că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
I. Heliade-Rădulescu îi va schimba denumirea în Franțuzitele -, deschizând o serie de succes în dramaturgia satirica pașoptista. Înrâurita de Leș Précieuses ridicules a lui Molière, comedia se inspiră din realitățile românești. Antibonjurist, autorul persiflează apucăturile cosmopolite ale generației tinere, sesizează ridicolul încercărilor micii boierimi și ale burgheziei ajunse de a mima obiceiurile protipendadei. Comicul vine din caricarea nu atât a gesturilor, cât a limbajului. Din împerecheri de arhaisme, neologisme și expresii populare, F. știe să obțină efecte de o anume savoare
FACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286928_a_288257]
-
Marcate în fond de o puternică angoasă existențială (F. mărturisește lecturi atente din Kierkegaard și Papini), trăirile relevă o discontinuitate programatică, sugerând o psihologie nebuloasă. Totuși nu lipsit de luciditate, eroul își etalează calm, oarecum neutru, reacțiile extravagante, glisând de la ridicol la cinism ori căzând într-o ingenuitate neverosimilă. Caracteristică îi este intensa bucurie în fața vegetalului oricât de umil și a feminității abia înmugurite. Însă nu introspecția ori monologul lăuntric predomină în Interior, ci dialogurile, în care se strecoară câteodată o
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
își definește recurențele la nivel de personaje (arheologul investigator Nicolae Ionescu, omul de știință Raminagrobis și ajutorul său, inspectorul Mișu) și de spațiu al desfășurării acțiunii principale (comuna Malu Mare de lângă Constanța). Ceea ce urmează - stabilirea naturii intrigii - întrece adeseori limita ridicolului: în lupta cu familia de contrabandiști Brown, arheologul detectiv nu știe să folosească arma automată, dar nimerește perfect, ca un supererou, ținte fixe și mai ales pe cele în mișcare; un rănit declară că a fost ucis și cere să
MIHAIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
experiență directă a vechilor condiții ale vietii literare, aceștia ar fi incapabili să scrie o «autentică» istorie a literaturii române. Înscriindu-se Împotriva «cinismului», tot mai răspândit În modul de a scrie despre literatura română «de sub comunism», dar și contra «ridicolului estetismului pur», Luminița Marcu pledează pentru o privire În același timp analitică și comprehensiva, indispensabilă pentru abordarea unei «epoci complexe și complicate», singura soluție pentru a ajunge la o nouă clasificare a valorilor (Luminița Marcu, 2004). Istoriile literaturii române publicate
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Cistelecan, Farmecul incisivității, VTRA, 2000, 5; Nicolae Coande, În exercițiul funcțiunii, R, 2000, 7-8; Ioana Sabău, „Graffiti”, ST, 2000, 7-8; Mihai Dragolea, Pereți cu inscripții fericite, VTRA, 2001, 2-3; Cornel Moraru, Trei debuturi critice, VTRA, 2001, 4-5; Daniel Cristea-Enache, Prețioasele ridicole, ALA, 2003, 651. M. I.
SALCUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
de la apelul familiar, în bătaie de joc, la atacul dur, necruțător. Finețea și subtilitatea sunt însușiri mai rar valorificate de R., înclinat, atunci când nu polemizează dur, spre stilul măreț, grandilocvent, câteodată căzând în delir, tinzând spre sublim și neevitând, întotdeauna, ridicolul. Stilul - se poate vorbi de o manieră -, cu efecte oratorice bine calculate, este romantic, mesianic, oracular. Notarea imediată, proaspătă, zilnică, o va face Rosetti într-o vreme când nu se știa prea bine la noi ce este jurnalul intim. El
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
ale politicienilor este un singur pas, pe care L. îl face preluând discret sugestii de la înaintași ca I.L. Caragiale, Camil Petrescu sau Liviu Rebreanu. Scriitura este vioaie, inventivă, fluentă, iar personajele ilustrează izbutit categorii sociale sau comportamentale. Comicul rezidă în ridicolul gesturilor și al pretențiilor faunei care populează întâmplările, în contradicția permanentă dintre aparență și substanță. SCRIERI: Alb și negru (Constantin Vodă Cantemir), București, 1933; Icarii de pe Argeș, București, 1933; Rachierița, București, 1934; Ra, București, 1936; ed. (Amon-Ra), Bacău, 1940; Morișca
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
la lumină în pagini scrise cu nerv și densitate. Renegându-și categoric scrisul de tinerețe și recunoscătoare dezastrelor istoriei, care „împiedicându-mă să duc la îndeplinire vastele mele planuri literare m-au salvat nu doar de eșec, dar și de ridicol”, L. recuperează în literatura sa nonfictivă un statut cert de prozator. Capabilă să dezvolte fraze arborescente și să găsească jocuri de cuvinte semnificative, [...] Monica Lovinescu se aventurează în exprimarea unor idei foarte greu de exprimat. Paginile ei eseistice sunt torențiale
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
mistificare, dintre „calitatea umană” și derapajele conjuncturale. Despre mistificare (1998) conține o radiografie a moravurilor de „tranziție” și, totodată, o critică a mentalităților vechi și noi („colectivizarea iubirii”, „punerea «în slujba»”, „mentalitatea lui «se dă»” etc.). Mai ambițios este eseul Ridicolul (1998), care urmărește o cartografiere sistematică a subiectului: autorul încearcă o așezare teoretică a problemei (ridicolul e privit ca un „fel de a fi”, dar și ca o „experiență estetică” particulară), schițează o evoluție din Antichitate până în romantism și distinge
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]
-
tranziție” și, totodată, o critică a mentalităților vechi și noi („colectivizarea iubirii”, „punerea «în slujba»”, „mentalitatea lui «se dă»” etc.). Mai ambițios este eseul Ridicolul (1998), care urmărește o cartografiere sistematică a subiectului: autorul încearcă o așezare teoretică a problemei (ridicolul e privit ca un „fel de a fi”, dar și ca o „experiență estetică” particulară), schițează o evoluție din Antichitate până în romantism și distinge ridicolul de categoriile conexe (absurdul, grotescul, sublimul ș.a.). Cel mai reușit text rămâne însă Despre calitatea
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]
-
1998), care urmărește o cartografiere sistematică a subiectului: autorul încearcă o așezare teoretică a problemei (ridicolul e privit ca un „fel de a fi”, dar și ca o „experiență estetică” particulară), schițează o evoluție din Antichitate până în romantism și distinge ridicolul de categoriile conexe (absurdul, grotescul, sublimul ș.a.). Cel mai reușit text rămâne însă Despre calitatea umană (2000): având în centru figura lui Ulise, împletește analiza textelor homerice cu „filarea” posterității personajului (la James Joyce, Jean Giraudoux sau Eyvind Johnson, de
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]
-
colaborare cu Viorel Mureșan, monografia Leonid Dimov (2000), care, deși suferă pe alocuri de un exces de poetizare, se remarcă prin exactitatea analizelor de text. SCRIERI: Călătoria de ucenic, Oradea, 1993; Femeia în roz, Oradea, 1997; Despre mistificare, Oradea, 1998; Ridicolul, Pitești, 1998; Tandrețea dintre noi, Botoșani, 1999; Despre calitatea umană, Pitești, 2000; Leonid Dimov (în colaborare cu Viorel Mureșan), Brașov, 2000; Orbul și dintele de aur (povestire eseisticopoematică), Pitești, 2002. Repere bibliografice: Ioan Moldovan, „Călătoria de ucenic”, F, 1993, 7-8
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]
-
Scriit. rom. ’80-’90, III, 201-202; Pop, Viață, 277-281; Nicolae Oprea, Realitate și livresc, „Ziua literară”, 2002, 16 decembrie; Ioan Moldovan, O Alexandrie postmodernă, F, 2002, 11-12; Constantin Dram, (Alte) noi aventuri ale textului, CL, 2003, 4; Gheorghe Grigurcu, Despre ridicol, RL, 2003, 37. A. Tr.
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]