1,004 matches
-
o delegație formată din Pop Larisa, Cioban Iulia, Kerekes Kinga, Muțiu Ovidiu, Țântar Liviu, Simon Andras - sportivi, Alexandrescu Constantin - antrenor. Prima participare a sportivilor orientariști studenți la un Campionat Mondial Universitar are loc în perioada 30 iulie - 4 august 1990, Riga (Letonia), unde s-a participat cu o echipă completă formată din 8 sportivi - Cioban Iulia, Covaciu Luminița, Banyai Reka (Gambos), Kerekes Kinga, Duca Ovidiu, Apli Ștefan, Gartner Gerhard, Coman Ciprian, antrenorul - Lucian Gălățeanu și conducător - Constantin Alexandrescu, secretar general. În
Federația Română de Orientare () [Corola-website/Science/322649_a_323978]
-
1696). In 1696, el a fost asociat în mod nedrept cu un duel în care fusese implicat un prieten de-al său. Acest fapt l-a împiedicat pentru o vreme să se întoarcă acasă și astfel Georg a plecat la Riga, în Letonia, unde a debarcat pe 12 mai 1696. Aici s-a înscris la Universitatea din Dorpat și a stat în Marienburg (astăzi , în Letonia), în casa pastorului . Acolo a întâlnit-o și pe Marta Helena Skowrońska, o fată orfană
Casa de Soterius von Sachsenheim () [Corola-website/Science/329594_a_330923]
-
cu statut egal au fost declarate a fi poloneza, ucraineana și idiș. Halrevkom nu a controla importanta regiune a Galiției Răsăritene: zona Liov cu ale sale câmpurile petroliere din Borîslav și Drohobîci. RSS Galițiană a dispărut repede, după pacea de la Riga din 1921, care a confirmat includerea întregii Galiții în noul stat Polonia.
Republica Sovietică Socialistă Galițiană () [Corola-website/Science/329704_a_331033]
-
de către armata imperială rusă în timpul retragerii generale din Polonia din vară. Fortăreața și-a schimbat de două ori ocupanții în timpul războiului polono-sovietic, pentru ca la sfârșitul conflictului să rămână în stăpânirea polonezilor. Noile granițe polono-sovietice au fost stabilite prin Tratatul de la Riga din 1921. Fortăreața a căpătat o tristă faimă în 1930, când a fost folosită pentru încarcerarea politicienilor coaliției Centrolew condamnați în cadrul Proceselor de la Brest. În timpul atacului nazist din 1939, fortăreața a fost apărată timp de patru zile de mica garnizoană
Fortăreața Brest () [Corola-website/Science/329915_a_331244]
-
prin semnarea Tratatului de la Oliva la pretențiile asupra coroanei suedeze, pe care monarhul polonez ar fi moștenit-o de la tată său, Sigismund al III-lea Vasa. Polonia a cedat în mod oficial prin acest tratat de pace Livonia și orașul Riga, care se aflau de facto sub controlul suedez de peste 30 de ani. Pacea de la Oliva a pus capăt conflictului polono-suedez. Războiul ruso-polonez (1654-1667) s-a încheiat cu semnarea pacea de la Andrusovo din ianuarie 1667. Acest tratat de pace i-au
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
au acceptat în final. Armistițiul dintre Polonia pe de-o parte și Rusia și Ucraina sovietice a fost semnat pe 12 octombrie, devenind efectiv pe 18 octombrie. A urmat o serie de negocieri încheiate prin semnarea Tratatului de pace de la Riga din martie 1921. Până în zilele noastre istoricii polonezi și ruși evaluează diferit rezultate războiului și atribuie propriilor state victoria în acest război. În raportul de la a Conferința a 9-a a Partidului Bolșevic de pe 20 septembrie 1920, V. I. Lenin
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
împotriva autorităților germane. Tratatul de la Versailles prevăzuse de altfel încă din 1919 organizarea unui plebiscit, care a avut loc în cele din urmă în 1921. Plebiscitul a fost organizat pe 20 martie 1921, la două zile după semnarea Tratatului de la Riga, care a pus capăt războiului polono-sovietic. În cadrul acestei consultări populare, 707.605 persoane au votat pentru apartenența la Germania, iar 479.359 pentru Polonia. Germanii au avut o majoritate de 228.246 votes. În aprilie 1921 au început să circule
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
garduri vii, mlaștini și lacuri cu malurile împădurite. În general, evită totuși spațiile deschise de mari dimensiuni. În unele țări, uliul s-a adaptat la mediul urban: în Rusia (în apropiere de Moscova, în timpul iernii, în Olanda (Amsterdam), în Letonia (Riga) și în Germania (Köln). Conform Alan P. Peterson, această specie este alcătuit din următoarele subspecii: "Accipiter gentilis striatulus" nu mai este recunoscută de către majoritatea clasificărilor taxonomice.
Uliu porumbar () [Corola-website/Science/327732_a_329061]
-
1999 - Invitat special a festivalului «Șlagărul de aur», Belarus<br> 2000 - Invitat de onoare a festivalului «Slaveanskii bazar», Belarus<br> 2001 - SUA 1981 - Premiul mare la festivalul internațional din Așhabad, Turkmenistan<br> 1982 - Locul doi la festivalul de muzică din Riga, Letonia<br> 1998 - Premiul special la festivalul „Memoria” în orașul Brest, Belorusia<br> 2000 - Obține titlul „Maestru în artă”, Republica Moldova
Constantin Moscovici () [Corola-website/Science/327765_a_329094]
-
în trei limbi: polona, franceza și engleză. S-a născut în Płock, într-o familie de medici (tatăl lui a fost Mieczysław Themerson, unul dintre colaboratorii lui Aleksander Maciesza). Între anii 1914-1918 a trăit cu părinții săi în Rusia (la Riga, Petersburg, Velikiye Luki și Vilnius). După întoarcerea să în Polonia, a fost elev la Liceul Vladislav Jagello din Płock; a avut o pauză de la școala de un an, din cauza bolii. În 1928 a lăut examenul de bacalaureat și apoi a
Stefan Themerson () [Corola-website/Science/330719_a_332048]
-
Polotsk. În 1582, războiul s-a încheiat cu Armistițiul lui Jan Zapolski. Forțele Comunității au preluat cele mai multe provincii pierdute. La sfârșitul domniei lui Báthory, Polonia a condus două porturi principale de la Marea Baltică: Danzig care controla comerțul pe râul Vistula și Riga care controla comerțul pe râul Daugava. Ambele orașe erau printre cele mai mari din țară. Ștefan Báthory a planificat o alianță creștină împotriva otomanilor islamici. El a propus o alianța anti-otomană cu Rusia, pe care o considera necesară pentru cruciada
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
fost dominat de punctul culminant în războiul cu Suedia, baza care fusese stabilită de cei doi regi Vasa anteriori. În 1660, Ioan Cazimir a fost nevoit să renunțe la pretențiile tronului suedez și să recunoască suveranitatea suedeză pentru Livonia și Riga. Sub Ioan Cazimir, cazacii au crescut în putere și uneori au reușit să învingă polonezii. Suedezii au ocupat o mare parte din Polonia, inclusiv Varșovia iar regele, abandonat sau trădat de către supușii săi, a fost nevoit să caute refugiu temporar
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
multe săptămâni pentru ca să ajungă la Varșovia, Crocovia și Poznań. În timpul conceperii Planului Est, strategii polonezi au plecat de la prezumția puteau să se bazeze pe Regatul României, principalul aliat al țării în răsărit. Guvernul sovietic a subminat tratatul de pace de la Riga (semnat la încheierea războiului polono-sovietic din 1919-1921) imediat după ratificare. La începutul deceniului al treilea, autoritățile militare sovietice au organizat atacuri de gherilă asupra unor așezări poloneze de frontieră. Cel mai cunoscut a fost atacul împotriva orașului Stołpce din noaptea
Plan Wschód () [Corola-website/Science/330269_a_331598]
-
în colectivul de redacție al revistei de specialitate al Universității Sapientia: "Acta Universitatis Sapientiae - Film and Media Studies". Este autorul a trei cărți: De asemenea, a participat la Comunicarea „Șocul tehnicii noi asupra artistului în filmul de ficțiune” susținută la Riga în 1983. Directorul de imagine Florin Mihăilescu a obținut patru premii pentru imagine ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN)/Uniunii Cineaștilor din România (UCIN): De asemenea, a obținut și Premiul special al juriului UCIN pentru scurtmetraj (1994-1995) pentru filmul "Trepte
Florin Mihăilescu (operator de film) () [Corola-website/Science/329057_a_330386]
-
Köln) a fost un polițist german. Comisarul de poliție a îndeplinit în timpul Germaniei Naziste funcțiile de reprezentant special al Poliției de Siguranță la București, șeful Secției IV A 2 a Serviciului Principal de Securitate al Reich-ului, director al Poliției din Riga și după război comandant al Poliției din Köln. Geißler a fost fiul unui paracliser protestant. La vârsta de 17 ani a intrat în Freikorps Poensgen cu care a participat la luptele din Țările baltice după sfârșitul Primului Război Mondial. După trecerea examenului
Kurt Geißler () [Corola-website/Science/329098_a_330427]
-
Poliției de Siguranță din Grecia, fiind transferat în 1941 la Berlin în Serviciului Principal de Securitate al Reich-ului, unde a condus secția IV D 3 (străini subversivi), înainte de a fi numit la începutul anului 1943 ca director al Poliției din Riga. În august 1943 Geißler a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru agresiune sexuală în interogarea unui fost angajat. Ca urmare, el a fost dat afară din SS, iar în mai 1944 și din NSDAP și închis până la sfârșitul
Kurt Geißler () [Corola-website/Science/329098_a_330427]
-
trimisă guvernului sovietic. Taberele aflate în conflict au respins pe rând propunerile aliate atunci când situația militară le era favorabilă, iar notele Aliaților nu a jucat niciun rol în cadrul procesului de stabilire a graniței polono-sovietice în 1921. În schimb, Pacea de la Riga i-a asigurat Poloniei un câștig teritorial de aproximativ 13.500 km și o graniță situată 250 km mai la est față de propunerea lordului Curzon. se suprapunea cu aproximație pe granița stabilită între Regatul Prusiei și Imperiul Rus în 1797
Linia Curzon () [Corola-website/Science/329138_a_330467]
-
să se retragă. În timpul contraofensivei care a urmat, guvernul polonez a declarat nul acordul semnat de Grabski cu privire la linia de încetarea focului pe motiv că aliații occidentali nu au asigurat nici un fel de protecție. Sovieticii au acceptat în timpul negocierilor de la Riga din 1921 existența unei frontiere mult mai la est de Linia Curzon. Polonia primea controlul asupra unei mari părți a guberniei Vilna, inclusiv a orașului Wilno ("Vilnius"), a Galiției Răsăritene, inclusiv a orașului Liov, și a celei mai mari părți
Linia Curzon () [Corola-website/Science/329138_a_330467]
-
și 2,5 milioane de polonezi. O estimare apropiată (sub 2,5 milioane de polonezi) a fost dată de istoricul E. H. Carr.. Istoricul Yohanan Cohen a estimat că în teritoriile pe care Polonia le-a cucerit după Pacea de la Riga locuiau aproximativ 12 milioane de oameni, din care 5 milioane de polonezi, 3,5 - 4 milioane de ucraineni, 1,5 milioane de belaruși și 1,3 milioane de evrei. În timpul celui de al doilea război mondial, politicienii au dat estimări
Linia Curzon () [Corola-website/Science/329138_a_330467]
-
opuszczona cerkiew grekokatolicka.jpg|thumb|left|O biserică ucraineană greco-catolică abandonată în Królik Wołoski]] Operațiunea Vistula a rămas, (alături de represiunile împotriva [[ucraineni]]lor în teritoriile controlate de polonezi după încheierea [[Războiul Polono-Ucrainean|războiului polono-ucrainean]] și împărțirea Ucrainei prin [[Tratatul de la Riga (1921)| Pacea de la Riga]] sau [[Masacrarea polonezilor din Volânia|masacrarea populației civile poloneze]] de către [[Armata Insurecțională Ucraineană]] în timpul celei [[al Doilea Război Mondial|de-a doua conflagrații mondiale]]), ca o rană nevindecată în relațiile complexe și tumultoase dintre polonezi și
Operațiunea Vistula () [Corola-website/Science/329209_a_330538]
-
thumb|left|O biserică ucraineană greco-catolică abandonată în Królik Wołoski]] Operațiunea Vistula a rămas, (alături de represiunile împotriva [[ucraineni]]lor în teritoriile controlate de polonezi după încheierea [[Războiul Polono-Ucrainean|războiului polono-ucrainean]] și împărțirea Ucrainei prin [[Tratatul de la Riga (1921)| Pacea de la Riga]] sau [[Masacrarea polonezilor din Volânia|masacrarea populației civile poloneze]] de către [[Armata Insurecțională Ucraineană]] în timpul celei [[al Doilea Război Mondial|de-a doua conflagrații mondiale]]), ca o rană nevindecată în relațiile complexe și tumultoase dintre polonezi și ucraineni. Pe 3 august
Operațiunea Vistula () [Corola-website/Science/329209_a_330538]
-
Miracol pe Vistula" a devenit o victorie iconic în memoria poloneză. Piłsudski a reluat ofensiva, împingând Armata Roșie în est. În cele din urmă ambele părți, epuizate, la începutul anului 1921 au semnat un tratat de pace de compromis la Riga, împărțind teritoriile disputate din Belarus și Ucraina, între cele două părți combatante. Aceste achiziții teritoriale au fost recunoscute de un acord internațional încheiat cu Antanta. Tratatul a dat Poloniei frontierei de est și dincolo de ceea ce delegațiile de la Paris și-au
Istoria Poloniei (1918-1939) () [Corola-website/Science/329211_a_330540]
-
conferințe comune (comp. Grâu 2007), ceea ce a condus în 2005 la prima conferință privind istoria artei media la Banff. Au avut loc diverse conferințe la Berlin (2007) și Melbourne (2009), Liverpool (2011), iar în 2013 această serie va continua la Riga (comp. arhiva de texte online mediaarthistory.org). Grâu a conceput instrumente de lucru ale științelor vizuale pentru științele umaniste/digital humanities, prin proiectul condus în cadrul Universității Humboldt sil finanțat de Comunitatea germană de cercetare a artei imersive, a cărei echipa
Oliver Grau () [Corola-website/Science/329254_a_330583]
-
, inițial "Gizella Grosz" (n. 26 noiembrie 1875, Szilágysomlyó, Austro-Ungaria - d. 1942, ghetoul din Riga, Letonia) a fost o pianista ungară. Grosz s-a născut într-o familie de evrei în Șimleu Silvaniei, pe atunci în Austro-Ungaria. A studiat pianul la Academia Regală de muzică din Budapestacu István Thomán. A sustinut primele concerte în 1897
Gisella Grosz () [Corola-website/Science/336479_a_337808]
-
cartea de telefoane din 1937 până în 1940 că Gisella Weissmann (Weißmann). În 1940, numele evreiesc "Sară" a fost adăugat intrării, iar în 1941, evreii au fost scoși cu totul din cartea de telefoane. În ianuarie 1942 a fost deportata la Riga, în Letonia, unde a și murit, în același an. Grosz și Weissmann au avut în 1908 un copil născut în afara căsătoriei, Ilse. Fiica a devenit de asemeanea pianista, fiind învățată de mama ei în Berlin și de Konrad Wolff în
Gisella Grosz () [Corola-website/Science/336479_a_337808]