2,551 matches
-
chiar de 1 Mai la mare, ce zici? — în regulă, consimt eu, oftând. Amânăm atunci plecarea până pe 1 Mai. Ei, ce mare scofală încă vreo două luni, la urma urme lor? Ai să vezi! Numai atunci vor căpăta înțeles lucru rile toate, o să te convingi! O să te conving! repet, aproape cu înver șunare. Mă opresc din iureșul cuvintelor. De-abia atunci gândul con cret despre cum anume voi ajunge eu la mare cu Eduard de 1 Mai mă dezarmează pentru o
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
o lume abstractă, pe care să o poată orândui după bunul lui plac. în nenumăratele ore de sin gurătate, mâzgălea în caiete întregi de desen, cu furie, tot ce-l impresiona într-o zi. Mai ales oameni. Le studia chipu rile pe sub pleoapele lui căzute, care păreau să îi obtureze privi rea, le studia expresiile feței, și le reda acasă din memorie, în tr-un desen. într-o zi însă, Edi îi găsise teancul de desene, cu totul întâmplător. Ochii îi sclipiseră
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
ca proasta, chit că eram aproape de casă... Am oprit un taxi și-am venit la tine! Ei, nu zici nimic? Nu te bucuri chiar deloc? Eduard dădu din umeri. — De ce m-aș bucura? Nu mai găsesc nici o plăcere în jocu rile astea infantile și în veșnicele tale provocări! Gata. S-a terminat, Anda! Se întoarse cu fața la mare. Era și mai agitată. Valurile păreau să se înalțe până la cerul luminat de o lună mare, roșiatică. Anda îl apucă de braț și îl
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
în legă tură cu profesia ei o trimisese deodată înapoi spre trecut. Nu alesese întâmplător. Studiul geografiei îi dăduse senzația că poate restrânge în minte dimensiunile uriașe ale realității, la fel cum se învățase să-și strunească gândurile haotice. Reliefu rile despre care învăța deveneau niște schițe tridimensionale clare pe câte o hartă. Nu mai trebuia să se izbească de ele cu pri virea, să fie năpădită de imensitatea muntelui sau a mării, putea trăi cu ele comprimate pe o hartă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
să rămână așa... Totuși, ceva l-a schimbat, într-un fel ppe care nu-l anticipasem și atunci s-a simțit capabil de fapte de vvitejie, altfel nu-mi explic... Și Bobo îi povestise, cu vocea lui domoală, despre întâmplă rile de la mare din urmă cu douăzeci de ani. Clara îl asculta continuând să privească portretul lui Eduard. îl privea încercând să absoarbă tot ceea ce păreau să-i spună ochii cenușii care odinioară i se păreau impenetrabili. îl privea pe Eduard
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
aprețierile noastre umoristice asupra considerațiunelor foarte transparente ale "Presei" cu ocaziunea înlocuirei ministeriului Cairoli prin ministeriul Depretis ar constitui o crimă în contra intereselor țărei "în aceste zile de grea încercare" precum zice "Presa"? Sîntem cu totul de părerea că "dezbin[rile și animozitatea diferitelor partide pot produce cel mai mare rău, mai ales în timpi critici". Dar "Presa" uită un lucru pe care trebuie să i-l aducem aminte: adică cine a sădit acele adânci dezbinări și în care împrejurări. Cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sânt debitorii esploatați, ce sânt creditorii uzurari, precum și influența ce esercită uzura desfrânată asupra societății în general, toate acestea le cunoaștem prin cercetările ce s-au făcut anume în Galiția și Bucovina de către autoritățile publice administrative și judecătorești, prin revelă rile produse cu ocazia dezbaterii legii aceleia din iulie 1877 în Corpurile legiuitoare ale Austriei și prin diferite scrieri. În special pentru Bucovina ne referim cu deosebire la un studiu instructiv și foarte însemnat asupra naturei și efectelor uzurei, făcut de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
căilor ferate. Ce atitudine a avut, în general, opoziția față cu această cestiune? Polemice sterile au fost studiile publicate prin "Binele public" și prin "Timpul"? Logomahii obositoare, generalități vagi și neprecise au fost publicația onor. d. Manolache Costache și discursu rile membrilor opoziției din Corpurile legiuitoare asupra acestei cestiuni? În toată lupta aceasta privitoare la cestiunea căilor ferate, opoziția a spus limpede și răspicat: tranzacția este o pretinsă, o falsă răscumpărare, printr-însa statul păgubește cifră exactă atâtea milioane, afară de aceasta
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fiind extrapolate la om. 4. Teoriile cognitiv-fiziologice domină scena psihologiei emoțiilor în ultimii ani. Experimentele au fost făcute pe subiecți umani utilizând: componenta neurovegetativă și contextul cognitiv social, urmărindu-se modul în care un anumit dublaj informațional ce însoțește modifică rile fiziologice controlate determină tipul de evaluare subiectivă în procesul emoțional. Un experiment pe această temă a fost realizat de Schachter și Singer. Sub masca că testează un produs farmaceutic au administrat o fiolă de epinefrină (substanță de tip adrenalina) lotului
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
proceselor emoționale, informația e cea care determină calitatea stării afective. 5. Metode de investigare a proceselor afective Acestea sunt clasificate obișnuit în metode de impresie și de expresie (Roșca, Al., 1971, p. 292). Prin metodele de impresie se studiază modifică rile care au loc în trăirile afective în conștiința subiectului ca urmare a acțiunii unor stimuli din lumea obiectivă; prin metodele de expresie modificările care au loc în organism concomitent cu trăirile afective, relația dintre aceste trăiri și modificările corporale. Această
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
coboară de sus, din cer. De nimic rău nu poate fi zdruncinată. Nimic nu este așa de tare ca legătura Duhului. La temelia acestei iubiri fervente nu stă nici rudenia după trup sau de sânge, nici preocupările comune, nici bineface‑ rile, nici interesul, nici altceva de acest fel, ci stă Însuși Hristos și credința În El. „Care prietenie ar putea să reali‑ zeze o atât de mare unire precum unitatea credinței ? Căci nu trebuie să arătăm că Între noi există o
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sprijin este ca acești bolnavi să fie capabili să‑și exprime sentimentele legate de cancer : teamă, speranțe, preocupări etc. Se pare că exprimarea senti‑ mentelor personale legate de cancer este mai utilă decât ascunderea acestora sau protejarea celorlalți față de teme‑ rile și tristețea lor. Examinarea surselor care pot oferi sens vieții unei per‑ soane bolnave de cancer este și ea utilă. V. F. Frankl, Într‑una din cărțile sale137, a precizat că dimensiunea spirituală a experienței umane este caracterizată de ceea ce autorul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mi iei viața, dar credința nu !ă”160 Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 135 Unii martiri, precum fericitul Gordie nu numai că erau departe de gândul de a da Înapoi și de a se teme de chinu‑ rile ce‑i amenințau, Încât le chemau spre ei și spuneau : „«Pentru ce șovăiți ? Pentru ce stați ? Să‑mi fie scrijelat trupul (striga Gordie) ! Să‑mi fie răsucite mădularele ! Să‑mi fie chinuite oricât veți voi ! Să nu‑mi invidiați cumva
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de astăzi, afundați În multe păcate și În patimile dezmierdă‑ rilor lumești. Mai subliniem și următorul fapt : iubirea de Dumnezeu Își află Încununarea În tocmai disponibilitatea de a suferi. De aceea Părinții au luat asupra lor de bunăvoie toate Încercă‑ rile, văzute ca adevărate semne ale bunătății divine. Ca o concluzie, frate al meu, care suferi, te tânguiești și plângi, poate că În sufletul tău nu ți‑ai agonisit nici un fel de faptă bună, poate că tu n‑ai făcut nimic
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
13). O parte dintre semenii noștri, atunci când sunt atinși de vreo boală, necaz sau supărare, Îndată blestemă, deși durerea și amarul acela tot Îl simt, iar de plata răbdării se lipsesc. Necunoscând legile duhovnicești, nu știu că fugind de Încercă‑ rile care după Îngăduința lui Dumnezeu Îi apasă, vor apărea altele mai mari. „Un singur refugiu există pentru ele : răb‑ darea. Cu Împotrivirea prostească nimic nu vei izbândi, ci doar le vei Înmulți, așa că la sfârșit te vor birui. Să fii
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
vă pildă, ca să pășiți pe urmele Lui”. (I Petru 2, 21). „A‑ți lua crucea” Înseamnă a Îndura cu mărinimie de suflet și gentilețe batjocurile și insultele cu care lumea păcă‑ toasă Îi acoperă pe următorii lui Hristos, precum și necazu‑ rile și ordaliile pricinuite de potrivnicii și căldiceii credinței. Pentru aceasta, este plăcut Înaintea lui Dumnezeu, spune Sfântul Apostol Petru, să sufere cineva necazuri sau Întris‑ tări cu gândul la El, pătimind pe nedrept. Căci spre aceasta am fost chemați, căci
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
aparențe, Învierea se arată, În chip tainic : „Ne‑am Îngropat cu El, În moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a Înviat din morți, prin slava Tatălui, așa să umblăm și noi Întru Înnoirea vieții” (Romani 6, 4). Bolile, suferințele, Încercă‑ rile, necazurile, marcate de durere și angoasă, apar ca o transpunere a Pătimirilor Domnului, dar nădejdea, „mica Înviere”, nu lipsește acestei stări, așa după cum remarcă și Sfântul Cuvios Maxim Mărturisitorul că cei ce s‑au făcut „părtași asemănării morții Lui prin
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
să meargă la templu să onoreze zeii prin sacrificii”. Astfel, Lysias a trimis oameni care să‑i aducă pe acești creștini la tribunal. Când aceștia se aflară În fața lui, el le spuse : „Voi sunteți cei care străbateți orașele și târgu‑ rile pentru a convinge locuitorii să nu mai facă sacrificii În cinstea zeilor ? Spuneți‑mi așadar de unde sunteți, care vă este averea și numele vostru”. Cosma răspunse : „Dacă vrei să afli acestea, noi ți le vom spune fără rușine și cu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și arseră o parte a mulțimii păgâne. Sfinții coborâră de pe rug Întregi ; nici un fir de păr nu le fusese atins. Lysias, stupefiat de aceste minunății, se stăpâni timp de o oră, apoi vorbi : „Evident arta magiei voastre a stins flăcă‑ rile”. Și dădu ordin să fie biciuiți fără Încetare. Însă Îngerul Domnului, care se ținea aproape de ei, făcea ca durerea să dispară. Lysias, văzând călăii pe punctul de a fi doborâți de oboseală, ceru ca sfinții să fie aduși În fața lui
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
incluși în acest volum. Am incercat s] îmi l]rgesc aria de preferințe, acoperind tradiții care, în mod sigur, nu îmi aparțin și incluzând autori cu ale c]ror p]reri m] așteptăm s] nu fiu de acord (și aștept]rile nu mi-au fost contrazise). Totuși, nu poate exista o selecție complet obiectiv] și imparțial] a temelor și a autorilor. Un alt editor ar fi realizat, poate, un volum total diferit. Am fost crescut într-o societate occidental], vorbitoare de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tratat] distinct de cea creștin], este analizat] în partea a treia.) Eseurile prezint] în cazul fiec]rei tradiții r]spunsuri la întreb]ri precum: cum a ap]rut acea tradiție? Ce anume o caracterizeaz]? Ce r]spunsuri ofer] pentru întreb]rile fundamentale legate de originile eticii, despre cum putem știi ce e bine, despre criteriul ultim al acțiunii drepte sau de ce ar trebui s] facem ceea ce e bine? Aceste eseuri indic] și ceea ce fiecare tradiție are în comun cu celelalte, în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ROWE Etică Evului Mediu și a Renașterii JOHN HALDANE Filosofia moral] modern] J.B. SCHNEEWIND Partea a patra: Cum trebuie s] tr]im? Articolele din aceast] secțiune a volumului analizeaz] teoriile etice care încearc] s] ofere un r]spuns la întreb]rile practice fundamentale ale eticii: ce trebuie s] fac? Cum trebuie s] tr]iesc? Aceste teorii reprezint] partea mai abstract] a ceea ce se numeste etic] normativ], adic] aceea ramur] a eticii preocupat] de normarea acțiunilor. Dreptul natural STEPHEN BUCKLE Un r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reprezint] partea mai abstract] a ceea ce se numeste etic] normativ], adic] aceea ramur] a eticii preocupat] de normarea acțiunilor. Dreptul natural STEPHEN BUCKLE Un r]spuns vechi la întrebarea: „Cum trebuie s] tr]iesc?” este: „În conformitate cu natura uman]”. Identificând schimb]rile care au intervenit în înțelesul acestui r]spuns începând cu epoca greac] și cea român], acest eseu ofer] un cadru ce poate cuprinde numeroase din teoriile etice ulterioare. Articlul indic] în același timp unele dintre problemele pe care le vor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
intervenit în înțelesul acestui r]spuns începând cu epoca greac] și cea român], acest eseu ofer] un cadru ce poate cuprinde numeroase din teoriile etice ulterioare. Articlul indic] în același timp unele dintre problemele pe care le vor întâmpină încerc]rile ulterioare de a se baza pe dreptul natural pentru a argumenta c] anumite comportamente (că, de exemplu, folosirea contraceptivelor) sunt greșite. Etică kantian] ONORA O’NEILL Numeroși teoreticieni etici contemporani evoc] idei care își au originile în scrierile etice ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
autorul a numeroase publicații în care abordeaz] subiecte din diverse domenii ale filosofiei. Chad Hansen este profesor de filosofie la University of Vermont. A petrecut mai mult de șapte ani în Asia și vorbește cantoneza, mandarina și japoneză. Printre lucr]rile publicate se num]r] Language and Logic în Ancient Chină și A Daoist Theory of Chinese Thought, precum și numeroase articole legate de filosofia chinez]. R.M. Hâre este profesor la University of Florida și profesor emerit de filosofie moral] la University
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]