4,067 matches
-
gătit cum se cuvine de apocalipsă însă văd că nu mai vine și-o să mă prindă-n lipsă am dat averea la săraci să nu mi-o ieie statul că ăsta mă aleargă-n draci cu impozitatul astăzi nu mă roade grija fiindcă nu-s bogat mi-a spus fratele dabija că-s în rai băgat tutuși mă doboară mila de popii ce nu-ncap c-o să intre doar cămila prin borta de la ac sunt gătit de toate cele și mă
SUNT GĂTIT DE TOATE CELE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363177_a_364506]
-
să le îndrept atenția spre ceea ce ne învață Biblia despre primirea mântuirii prin credință și hâr. Este adevărat că urmează apoi procesul sfințirii în care omul conlucrează cu Divinitatea pentru a duce o viață la înălțimea standardelor biblice. Iar că rod al acestor dimensiuni ale mântuirii primim promisiunea învierii cu trupuri proslăvite. ,,Isus i-a zis: ,,Eu sunt învierea și viața. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit va, trăi. Și oricine trăiește, și crede în Mine, nu va muri
FRAGILITATEA VIETII UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363168_a_364497]
-
din fire! Îmi cerea fără gesturi să-l scot dintre păianjeni și să-l mărturisesc de acum încolo la orice pas. Nu am făcut-o. De ce m-aș fi băgat unde nu-mi era locul? A trecut încă o toamnă roasă de melancolie și o iarnă viforoasă peste catapeteasma Bisericii mele. Iisus este tot acolo și mă așteaptă sigur. Uneori îl visez plângând. “ În scrisoarea “Iisus cel bătut în cuie de cositor”, poposim în casa bunicilor scriitoarei. “Iisus era între noi
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
surselor documentare) , mai ales de către elevi. Cu toate acestea, tocmai această perioadă, mai puțin fertilă pe tărâm artistic este mai bogată în realizări concrete. Acum este momentul eforturilor maxime în vederea edificării marelui palat al teatrului severinean, efort ce va da roade în anii următori.
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
Mut se-mpleticeau sălcii bătrâne Șoptind bizar, sub cer capitonat. Toamna și Iarna tot zâne bune, Îmi bat la geam jilav, anticipat. Pogoane-i risipit un gând sub nori, Sorb patima din somnul abisal. Tăceri de plumb și timpi apăsători, Rod tărăgănat un destin total. Nu vii! Doar tu nu vii s-auzi în ploi Rece, sacră muzica expresă Fierbând în aluatul de noroi, Și-uneori cum plâng fără adresă. 16.05.13 Referință Bibliografică: ROMANȚĂ FĂRĂ PORTATIV / Stelian Platon : Confluențe
ROMANŢĂ FĂRĂ PORTATIV de STELIAN PLATON în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/368395_a_369724]
-
Mireasă, pe "șaișpe"-n luna lui Cuptor ! Canicula de la dansuri, ca să o atenuăm, Cu Mirii și cu mesenii, la " rece" trebui' să toastăm : În lunga lună de miere (cine știe-n ce oraș ?) Iubirea lor fără de margini, să le dea roade : copilași ! Social și Creștinește, va reveni aici în toamnă Sub numele soțului și c-un nou prefix : de doamnă ! Sigur, va veni cu poze ; iar în luna Brumărel Cu o pastramă de oaie și-un must acid, în păhărel ! Ex.
SE-NCHEIE-UN AN ȘCOLAR, DAR...VINE ALTUL ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368451_a_369780]
-
s-a mai lipit de mine! Aproape că uitasem ciocnirea ,, revigorantă” din zorii zilei și mi-am început activitatea obișnuită cu drag și spor. Dar drăcușorul cu părul roșu și creț, nici vorbă să uite! Stătea în umbră și își rodea unghiuțele, urzind o răzbunare cât mai valabilă. Eu trebăluiam voioasă prin bucătărie, pregătind o ciorbă de miel pentru mine, căci de Paște nu avusesem ocazia să-mi satisfac această dorință nevinovată și pentru ea, nelipsitele spaghete cu sos de roșii
TEMNICER NEIDENTIFICAT de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368522_a_369851]
-
fructele de mare, pe care să le schimbe c-o măsură bună de orez, să aibă de-ale gurii. Atunci ca niciodată părere de rău îl încolțise, că n-avusese minte să-și lege de umeri două coșuri! Potop de roadă-i oferise prietena lui, marea! Și numai o lăsare în adânc făcuse... Dar, când la suprafață fu să iasă, îl izbiseră talazuri îndrăcite de furtună și stânci colțoase îl plezniseră furioase. Îl năuciseră bine sărăcindu-i urechile de bureții îmbibați
UN COPIL SUSPINĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368547_a_369876]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > ÎN TÂMPLE-MI CURG ANII Autor: Georgeta Muscă Oană Publicat în: Ediția nr. 1813 din 18 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Tot mai multă sevă toamna asta-mi cere Și mă roade-n suflet, roade în viscere, Darul minții sfarmă, osu-mi patinează, Năruie dorința de-a rămâne trează. Curg prin tâmple anii ce m-afundă-n ceață Și în ruga mută liniștea îngheață. Trece toamna, trece, vine iar Crăciunul, Nu-s copiii-acasă, nu mai
ÎN TÂMPLE-MI CURG ANII de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368552_a_369881]
-
26 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Poporul român, în excelența sa este un popor de „blajini” popor fiu al înaintașilor pelasgo-geto-daci! Am primit întotdeauna cu brațele deschise, pe orișicine! Acești „orșicine” s-au dovedit a fi cu toții niște viermi, care au ros încetul cu încetul poporul nostru de „blajini” ! Cine știe, poate că tocmai aici stă secretul longevității noastre istorice și încă vom dăinui până la sfârșitul veacurilor. Unii sunt prea sceptici, să creadă că poporul român, atât de urgisit, hăcuit fără milă
ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368540_a_369869]
-
neștire îl bătu cu mâna pe umeri și-l stropi cu două lacrimi să-și vină în fire [18] Doamnă, unde suntem strigă și ce-i în jurul nostru cu această ceață doamna îi puse palma pe gură acum trebuie să rozi pământul până la suprafață [19] Obosit mergea sufletul urmat de femeie Doamnă, pământul acesta pe care-l mănânc e carne de om dau de oase cu cât înaintez din adânc în adânc [20] Iată acolo lacuri de sânge pe care plutesc
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
Acasa > Literatura > Proza > PANTOFI DIN ROUĂ AMARĂ Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2004 din 26 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Ploaia ștergea amintirile din ochii roși de caniculă a cumpănii ce odihnea linul apei, pe tâmple. Puhoaiele, cucereau ca niște hoarde rebele, stârvurile lăsate de vânturi pe sânii câmpiei. La marginea satului, fântâna zemuia în mușuroiul de insecte și larve ce-i gustau, îmbătate de mirosul
PANTOFI DIN ROUĂ AMARĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368549_a_369878]
-
emoțiile. Se pierduse puțin doar când a observat surpriza, mirarea și curiozitatea, deopotrivă, în privirile lui Eugen și ale Iulianei, provocate de precizarea ei cu privire la legătura ei cu Iustin. Nici prin gând nu i-ar fi trecut ce întrebări îi rodea pe cei doi în acele clipe. Eugen se întorsese la anii studenției: „Să-l fi cunoscut pe Iustin în perioada aceea... în care o curtam eu și ea m-a refuzat? Asta să fi fost cauza? Laura este femeia despre
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]
-
al castelului și totodată contrastează cu verdele plantelor care o înconjoară. Spațiul din fața castelului este delimitat de mare printr-un gard mărunt de piatră, în colțurile căruia se află o cruce de piatră, cu rol protector, un tron de piatră ros de ploi și de vânt și o oală mare de lut, iar înspre mijlocul lui, un lac cu nuferi. În intrarea dinspre mare în castel sunt două camere mici, cu tavan sub formă de cupolă de culoare albastră și motive
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
mandatul. Vine cetățeanul mult mai turmentat: - Băă, treceți la o parte! E rându' la altu'. Are loc schimbarea, că așa e mersul. Lumea nu pricepe, dar pune-ntrbarea: - Care-i interesul? E ceva în joc, de atâția ani se ceartă, se rod când de la tribune, când din tribunale, ca niște șacali. Le-au scăpat din mâini legile votate strâmb și, cândva, se poate chiar ei s-o pățească dându-se la fund. De aste rele suferim cu toții, că am votat și am
ŞACALII de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367828_a_369157]
-
la care cerem împrumuturi Parcă-s niște vipere la pândă Își rotunjesc venitul din dobândă Iar nouă ni se iau din așternuturi Ne-a fost rău când ne era mai bine Și cum să fie bine la mai rău? Ne roade traiul câte-un popândău Nimica bun nu vine de la sine! Am mușcat prea des dintr-o momeală Pe care-au fluturat-o cu mult sârg Saltimbancii-n zilele de târg: Spectacol prost cu cântăreața cheală! Referință Bibliografică: Spectacol prost cu
SPECTACOL PROST CU CÂNTĂREAŢA CHEALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367862_a_369191]
-
Floricica le-a arătat blocul ei. Acela e! Sigur, sigur? Da! Și, sigur...nu era. Când a sosit acasă, maică-sa nu a fost îngrijorată până s-a înserat. Când s-a lăsat întunericul, viermele neliniștii a început să-i roadă cu încetinitorul, neuron cu neuron. Ah, copii neascultători! O târâți după voi toată noaptea, în loc s-o aduceți acasă, așa cum v-am spus! Soțul i-a dat telefon din Spania și a vrut s-o audă și p-aia mică
FLORICICA MAMEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367834_a_369163]
-
dă jos straiul de floare și ascunde-ți mugurașii! Nu vezi, nătângule lăudăros, croncănitorii lui Negru Cioară zburând deasupra ta? - Moșneag fricos! Dacă crengile-ți uscate nu mai pot duce povara de raze și flori, ascunde-ți invidia ce te roade! Cheamă-i și pupă-i în fund pe cioroipanii tăi! Eu mă las sărutat de zâmbetul Primăverii. Însă bătrânul pom avusese dreptate. Deasupra câmpiei se roteau stoluri-stoluri ciorile. Croncăneau întruna, scoțând țipete prelungi sau ascuțite. Astfel că veștile alarmante ajunseră
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
încă un suflet lângă în plus, de-abia poți s-o scoți la capăt singur în acele timpuri grele. La coliba moșului se adăpostiseră trei familii, a picherului, a noastră și a Marii Șandrului. Dumnezeu a vrut și a fost roadă bună la prune și la porumb, așa că ne-a salvat cu chisăliță, cu zeamă de prune și de mămăligă, n-am murit de foame. Mai rău a fost de cei rămași în sat ca să-și păzească avutul pentru că nemții i-
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
pește, Ea visează... că-l gătește. * Sub papuc... * Decât în viață singur cuc, Mai bine șot, chiar sub papuc... Ceva însă nu-i roză (chiar deloc!): Ideea că papucul are... toc. * Antimonotonie * Își schimbă Gicu-n viață toate, Că-l roade rău monotonia. Și stă-ntr-o zi, de se socoate: Urmează-acuma și...soția! * Adaptare matrimonială * Soția lui e ca o ciută: E suplă, ageră și mută. De-aceea nici nu-i de mirat Că el e un... încornorat. Referință
EPIGRAME de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367459_a_368788]
-
peste 300 de ani pot fi valabile? Dacă instituția sclaviei numită țigănie s-a abolit, și pe ideea că ne-romii sunt denumiți țigani, ei, ne-romii, vin și se legitimează ca romi doar pt. a prinde un os de ros, acum putem spune că un țigan se poate defini ca rom, dacă bunicii lui nu știau limba? În lumina redescoperii adevărului istoric uitat că în afară de romi au fost și africani, sirieni, egipteni, gavaoni și alte popoare în starea de țigănie
ȚIGANII CORCIȚI ERAU ȚIGANI DOAR DUPĂ MAMĂ ȘI TATĂ, NU ȘI DUPĂ BUNICI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367493_a_368822]
-
ruguri - în brazde, în hamuri, oameni și boi, la pluguri... din ulcioare, arșiță curge pe spinări la vale - dar botniți a pus Caligula câinilor săi să nu-i latre, absurzi, poezia din gând - a uitat și de boală ce-l roade profund, și e trist că toți zeii sunt teferi și răi - în lectica-i roșie trece-n revista oștirea și-i ceartă chiar și pe cei mai viteji generali că nu-i sunt, în Artă, asemeni, Egali, și se pierd
ELOGIU SANDALELOR de ION MARZAC în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366893_a_368222]
-
cafea. El nu mai bea de mult, are probleme de sănătate. Bună cafeaua! Aprind și o țigară. Vreau și o tărie? Are de toate! Aș dori o țuică curată de țară, și el tot la fel; e curată și veche, roasă în lemn de dud. Toarnă într-un pahar dichisit. Mărgelele joacă după melodia dvd-ului. Mai pune încă unul, mă arde pe gât, dar îmi face bine. Se plimbă prin biroul mare, mobilat cu gust. Eu stau comod pe un fotoliu
PUTEREA VOINŢEI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366853_a_368182]
-
acum,cînd mi-am amintit. Soția a vrut să spună ceva despre o persoană care nu râde de ce vede ci de ce își aduce aminte și abținându-se mă întreba: -Si care-i motivul amuzamentului? -Nea Petre. -Care Petre!? -Al țatț Rozi. -De cine vorbești, măi,omule? -Ei,ăsta-i,de cine;de tată Roza Bidilică! -Si ce-ai găsit de râs? -Stai să-ți povestesc o năstrușnicie a lor,de acu'patruzeci de ani. Nea Petre și tata Roza, erau doi
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
interpun între om și Dumnezeu, ci prin ele omul se adresează lui Dumnezeu Care este de față. Prezența lui Dumnezeu copleșește totul”. Prin urmare, trecând noi prin gama aceasta de stări sufletești, la ce ajungem? Cu ce ne alegem? Ce roade culegem? Liniște aducătoare de bucurie și reconfortare sufletească, împăcare cu Dumnezeu și cu sine. Minunea rugăciunii nu constă atât în împlinirea ei, în înduplecarea lui Dumnezeu, ci în atingerea tainică ce se efectuează între sufletul nostru limitat și Duhul nemărginit
INTERVIU CU PARINTELE IOAN CRISTINEL TESU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366827_a_368156]