1,654 matches
-
ascunde deja promisiunea unei alte aventuri. Orgoliul viril al poetului („fălirea”) Îl Împinge spre o nouă cursă a vicleniei feminine: „După atîta cochetărie Și necredință și viclenie, În sfîrșit, Nino, simț că trăiesc. Inima-mi astăzi e izbăvită D-acea robie nesuferită; Mai mult asupra-mi nu m-amăgesc.” Poezia (Nina) din care am citat este o imitație, Însă imitația aduce elemente ce intră perfect În psihologia lui Gr. Alexandrescu. Un fapt este de observat: erosul provoacă o mai mare varietate
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de Rougemont În Les mythes de l’amour), erosul provoacă și Întemeiază lirica. Conachi se angajează, În finalul citatei precuvîntări, să slujească pînă la moarte pe aceea „cătră care mă cinstesc a fi În viața me plecată slugă”, făcînd din robie condiția lui de existență. Însă, slujind iubirea, el Înțelege să slujească poezia. O slujește cu suflet („să dau suflet unor rînduri”...), dar și cu meșteșug. Pentru aceasta el se pune la curent cu rînduiala stihurghiriei, traduce noima prozodiei, cercetează și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Romanticii (Eminescu, Îndeosebi) aduc În literatură androginul, ceea ce din punct de vedere fiziologic Înseamnă vîrsta În care sexul nu se revelează. Amoriul mai apare o dată sub chip de ostaș (Amoriul, ca și ostașii), numai că armele lui sînt gingașe, iar robia este plină de haz (o noțiune frecventă În versurile lui Conachi). Hazul este echivalent cu plăcutul, agreabilul. La săgeți, Amoriul n-are, așadar, „fieră”, ci „lumini de ochi și gene”, arcul este format din cele două sprîncene Îngemănate, În fine
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mea, priimește Darul care Îți jărtfește O slugă ce te slăvește... A dedica ființei iubite viața este o dovadă minimă de devotament. Pasiunea Începe astfel cu o probă de vasalitate. Conachi Își pune cu Încîntare viața amanet și promite o robie necondiționată pînă la moarte. Marioara, stăpîna, primește semnele de supunere desăvîrșită și durabilitate În amor: „Mă duc, stăpînă, de-acum și nu știu de-oi mai veni. Ah, ascultă, să-ți grăiesc, pînă n-apuc a muri. Răbdare Îți zic
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În ce stare voi fi, să știi că m-or Îngropa Amanet cu viața mea numai la dragostea ta. Rob desăvîrșit al tău fiind dat prin giurămînt, A mă preface nu-i chip pînă ce-oi intra-n pămînt.” 8. Robia aduce numaidecît În minte ideea de tortură. Vasalul sentimental are multe Îndatoriri și puține drepturi. Conachi, modest pînă la umilință, reclama săniilor dreptul de a se boci. A se tîngui este libertatea lui. În rest numai chinuri. Poemele sugerează existența
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Cristea SUMAR I. Iendchiță Văcărescu. Dificultatea de a Începe. Neliniștile spiritului Întemeietor. O mitologie a suspinului și a jertfei. Complexul „amărîtă turturea”. Un scenariu erotic și un scenariu „scriptual”. II. Alecu Vdcdrescu. Un discurs Îndrăgostit la 1800. Poezia ca „trebuință”. Robia ca stare de grație. Petrecerea cu necazuri. Proba focului și proba discreției. „Miluirea” ca formă de extaz. Un „nu știu ce prea dulce” și inefabilul feminin. Vicleșugurile „simbadiei”. Triada lui Alecu: apa, verdeața și frumusețea. III. Nicolae Vdcdrescu. Spiritul auster și chibzuit
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a clerului nu are nici cea mai mică importanță, Înțelegem că În familiile respective nu poate fi vorba de ascultare și supunere În educația copiilor. Sfântul Ioan susține cu Înflăcărare postul ca mijloc de Îmbunătățire morală, Întrucât ne eliberează din robia păcatului. Postul Înspăimântează demonii, schimbă hotărârea lui Dumnezeu, potolește nebunia patimilor și ne aduce iar la libertate și ne Înseninează cugetul. „Postul are mare putere de curățire morală, Întărește voința de bine, lămurește interiorul duhovnicesc și ușurează ridicarea sufletului către
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
Slabi, cu membrele alungite și carnea subțiată pe oase, păreau două lebede cu gâturile încolăcite. În spate, așezându-se grijuliu mai departe de foc, Faraon ațipise cu capul pe burduful acordeonului. Tresărea din când în când, spaimele vieților trecute în robie îl făceau să se sperie în somn, burduful însoțea dezmorțelile lui cu câte un vaiet prelung. Când s-au schimbat vremurile, am crezut că o să dispară și groapa de gunoi... spuse Bunelu. — De ce-i spui groapă ? întrebă Pârnaie, care nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
la evrei, semn al Legământului cel vechi dintre Dumnezeu și Avraam cu toți urmașii lui (Fac. 17, 10-14 și Fap. 7, 8). A fost legiferat de Moise (In. 7, 22-23), se făcea de către preoți, sâmbăta, în amintirea scoaterii lor din robia Egiptului. Iar legea se numea inițial „legământul tăierii împrejur” (Fap. 7, 8) și era semnul legăturii dintre Dumnezeu și Israel, poporul ales care avea să fie înfiat de El ca urmaș al lui Avraam<footnote Preot Dr. Ioan Mircea, Dicționar
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
tău și să ai parte de legământul făcut prin jurământ pe care Domnul Dumnezeul tău l-a încheiat astăzi cu tine” (Deut. 29, 10-12). Pot fi precizate și unele preînchipuiri ale Botezului copiilor în Vechiul Testament. Astfel, amintind exodul evreilor din robia egipteană, atunci când aceia l-au urmat pe Moise și au trecut prin Marea Roșie ca pe uscat<footnote Sfântul Vasile cel Mare, comentând și interpretând trecerea evreilor prin mare ca preînchipuire a Botezului creștin, scrie: „Cum a preînchipuit marea botezul? Prin
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
pe ceva neînsemnat, nu se grăbeau de fapt spre moarte, ci spre adevărata viață, căci Hristos era viața lor și a trăi însemna Hristos. Și-au îndeplinit astfel cu dor mărturisirea martiriului. O mărturisesc ei înșiși: „Noi în teama de robie ne veselim și sub amenințarea morții râdem”<footnote Salvianus, Despre guvernarea lui Dumnezeu, cartea a VII-a, I, 5, traducere, note și comentarii de prof. David Popescu, în PSB, vol. 72, Editura IBMBOR, București, 1992, p. 298. footnote>. Ei nu
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
rachiu și 'ntr - alta cu "Neue freie Presse" de ex. - Și s-ar civiliza bieții muntenegreni și bosniaci precum ne-am civilizat noi, frumos și cu temeiu, că țăranii noștri sunt sănătoși și bogați și știutori de carte nevoie mare! - Robia economică a noastră și a Orientului întreg, supremația culturei extrafine din Buda-Pesta și Viena poate fi visul diplomaților de la "Post", dar exemplul României ar trebui întipărit în mintea popoarelor de preste Dunăre, ar trebui să li se spuie că protectoratul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
înșii un pericol esențial pentru naționalități, prin complicitatea cu elementul austriecesc se pierd pe ei și pe toți împreună. Sau cred maghiarii că unor populații proletarizate nu le-ar conveni umbra "protecționistă" a sfintei Rusii, care să-i mântuie de robia Occidentului? Sau cred că regimentele de scribi, vânători de funcții și advocați șmecheri vor rezista unor puteri de o cumplită realitate? Dar oare trebuie o caracterizare mai bună a simulacrului de stat maghiar decât că, în caz de nerodire a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
porecliri nepotrivite și nevăzîndu-i deloc amintiți în perspectivele de împărțeală a Macedoniei, am crezut că și redacția numitei foi ne gratifica tot pe noi, căci tot noi suntem și acolo cu o poreclă și mai puțin politicoasă. [10 decembrie 1876 ] ROBIE MODERNĂ Când lași toate celea în sama libertății și prin urmare a egoismului omenesc nu va fi bine. De multe ori în Anglia s-a dizbătut întrebarea dacă n-ar fi bine să se lucreze duminicele, și se găsise economiști
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
zile boierescul, „având de arat și de cosit îndestul pentru trebuința lor fără a fi supărați de dijmă”; era o situație relativ bună pentru urgisiții soartei de la noi, care erau atunci robii țigani în condițiile știute, până va fi desființată robia pe moșiile statului, în 1844, iar pe cele boierești și mănăstirești abia în 1854; -morarul să nu fie supărat „la boieresc” și să i se dea din vamă „la cinci, una”; -la pădure „să nu aibă nici un amestec, afară de lemnul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acest colț de lume, întâlnim și o interesantă diversitate de categorii social-economice, pornind de la umilul rob la marele boier. Din analiza urmelor documentare, observăm cum o îndelungată vreme diferențierile sociale și economice erau abia perceptibile, excepție făcând oamenii căzuți în robie, întotdeauna străini de obște și de neam. În paginile următoare venim cu câteva considerații referitoare la această categorie de oameni, problematică avută în atenție de mulți cercetători. 2. Robii Este bine stabilit de către istoricii români faptul că pe teritoriul locuit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
găsesc și o menționează ca existentă, neprecizată în timp. Faptul că primele știri confirmă doar existența ca atare a respectivei categorii sociale, fără nici un fel de referire privitoare la originea robilor ce fac obiectul daniilor ori al tranzacțiilor, precum și a robiei ca fenomen social, reprezintă prin el însuși dovada că ne aflăm în fața unei situații din timpuri mai îndepărtate decât întemeierea statului din Evul Mediu. Este atât de vechi încât i s-a pierdut urma începutului, deși istorici de pretutindeni au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nume. Despăgubirea pretinsă sau oferită de stat era de 3 (trei) galbeni pentru fiecare rob. E posibil ca boierul, cam avid de bani, să fi prins în evidența sa și numele unor oameni ce nu se aflau în stare de robie. Cel puțin așa se poate deduce după nume ca: Neculai și Panaite Rusu, Petrache Ioan, Mateiu Hurmuzachi etc. Suma totală pretinsă Vistieriei era de 1.044 galbeni la cursul anului 1854. Dar, pentru că Vistieria nu a achitat imediat suma, ci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a fost conceput ca o interdicție față de asimilarea vecinilor cu robii țigani de către numeroșii stăpâni de moșii, constatându-se și consemnându-se: „adevărul că vecinii robi nu sunt, nici că stăpânesc cu nume de robi; fiindcă numai țiganii au acea robie, carii cu femeile și copii lor slujescu pe toate zilele stăpânilor săi. Iară vecinii numai partea bărbătească slujescu, scoțând la lucru numai un om dintr-o casă, măcar câți ficiori a avea omul; iară partea femeiască nu slujește, nici au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mare pentru care ne rugăm zi și noapte lui Dumnezeu ca să să îndure, este căderea boierescului; de aceea vrem să răscumpărăm boierescul și toate acelea cu care suntem împovărați de către boierii de moșii. Vroim să scăpăm, să ne răscumpărăm de robia în care suntem”. Aceasta era chintesența jalbei lor ce-și va găsi rezolvarea abia în 1864. Am insistat asupra problemei privind desființarea clăcii, a dijmei și a celorlalte numeroase obligații, precum și asupra mobilului răscumpărării lor prin sumele stabilite prin lege
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
referă frecvent la martir ca fiind „micul copil”, iar pe Fecioară o denumește „mama lui Hristos”, atrăgând astfel atenția asupra umanității Fiului lui Dumnezeu, ca modalitate de a face mai accesibilă taina întrupării divinității pentru a oferi lumii salvarea din robia păcatului. 499 Istorisirea dobândește și semnificații alegorice: micul martir al văduvei devine un exemplu al dragostei adevărate și al devoțiunii față de tot ceea ce înseamnă sacru, care se receptează cu sufletul, nu cu rațiunea. Precum băiatul a fost puternic impresionat de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
al vreunui om abătând tot soiul de năpaste asupra cetăților pentru a-l dobândi. Tot ce povestesc miturile și imnurile despre isprăvile zeilor și mai cu seamă amănuntele care șochează rațiunea umană se referă la daimoni: răpiri, rătăciri, izgoniri și robii. Astfel trebuie Înțelese miturile referitoare la Apollo Pythianul, Însă un fragment din De Iside...2 extinde interpretarea asupra faptelor Giganților și Titanilor, asupra suferințelor lui Dionysos, rătăcirilor Demetrei, ca și asupra aventurilor lui Osiris și ale lui Typhon. Soluția propusă
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
o nimfă, a fost găsit decapitat. 15. Tot ce se povestește și se cântă În mituri și În imnuri, fie despre răpiri comise de zei, fie despre rătăcirile trecute cu vederea, despre timpul petrecut de ei În exil sau În robie 4, toate acestea nu sunt săvârșite de zei. Sunt numai Încercări și aventuri pe care le trăiesc daimonii, păstrate În memoria oamenilor datorită felului de a fi și puterii celor care le suferă. Eschil greșește când spune: «Apollo, zeu sfânt
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
de specialitate în condițiile în care reforma legislativă urmărește armonizarea dreptului român cu legislația internațională în domeniu. I.1. Scurt istoric asupra familiei În dreptul roman 1, cuvântul "famulus" însemna "rob casnic", familia fiind alcătuită din stăpânul capul familiei și toți robii care îi aparțineau. Evolutiv, termenul "familie" a fost folosit pentru a denumi un organism social, în care conducătorul ei avea autoritate absolută asupra tuturor membrilor soția, copiii și sclavii aflați în puterea sa. Capul familiei se numea "pater familias" și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
referă frecvent la martir ca fiind „micul copil”, iar pe Fecioară o denumește „mama lui Hristos”, atrăgând astfel atenția asupra umanității Fiului lui Dumnezeu, ca modalitate de a face mai accesibilă taina întrupării divinității pentru a oferi lumii salvarea din robia păcatului. 499 Istorisirea dobândește și semnificații alegorice: micul martir al văduvei devine un exemplu al dragostei adevărate și al devoțiunii față de tot ceea ce înseamnă sacru, care se receptează cu sufletul, nu cu rațiunea. Precum băiatul a fost puternic impresionat de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]