1,009 matches
-
masă". Reagan nu intenționa să recomande prelungirea Clauzei în cazul în care decretul ar fi fost pus în aplicare. Aceasta nu însemna că Ceaușescu trebuia să abroge decretul; era suficient ca acesta să nu intre în vigoare pentru ca relațiile comerciale româno-americane să rămînă neschimbate 2220. Cu nouă zile mai tîrziu, la București a sosit o delegație a Camerei Reprezentanților, condusă de Tom Lantos, din California, la invitația Marii Adunări Naționale din România. Această acțiune făcea parte dintr-un program de vizite
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
României și nu poate fi acceptată"2227. Nu se preciza, însă, în această afirmație retorică, dorința României de a rupe relațiile cu Washingtonul. Pe 30 martie, Milton Rosenthal a avut o întrevedere cu Ceaușescu. Președintele delegației Statelor Unite la Consiliul Economic Româno-American se întîlnea în calitate de turist cu președintele român. Cu toate acestea, aducea un mesaj din partea Casei Albe. Reagan nu dorea să pună capăt Clauzei, dar avea s-o facă în cazul în care Ceaușescu nu renunța la ideea aplicării decretului privind
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Bucureștiul să-și anuleze taxa pentru învățămînt 2238. În sprijinul solicitării președintelui au venit, de asemenea, scrisorile primite de la diverși oameni de afaceri și pledoariile unor reprezentanți ai cîtorva organizații, precum Frăția Baptistă a Românilor din America și Fundația Culturală Româno-Americană. Dante Fascell, președintele Comisiei SUA pentru Securitate și Cooperare în Europa a adoptat o poziție oarecum neutră. Și totuși, depoziția lui era importantă, pentru că susținea conceptul unei corelații între prevederile legate de emigrare ale Amendamentului Jackson-Vanik și problema generală a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a spus cuvîntul marcînd întreaga zi de audieri. În afară de reprezentanții Administrației, doar douăsprezece persoane s-au prezentat pentru a depune mărturie. Alături de Hamos și Szaz, în opoziție s-au aflat Lucian Orășel, reprezentantul unei coaliții conservatoare, numită Comitetul de Relații Româno-Americane și dra Ildiko Trien, care voia să condiționeze reînnoirea Clauzei pentru România de încetarea discriminărilor la care erau supuși ungurii în această țară2246. Jack Spitzer, senatorul Henry Jackson și Milton Rosenthal, din Comitetul Economic Româno-American erau în favoarea președintelui. Nina Shea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
conservatoare, numită Comitetul de Relații Româno-Americane și dra Ildiko Trien, care voia să condiționeze reînnoirea Clauzei pentru România de încetarea discriminărilor la care erau supuși ungurii în această țară2246. Jack Spitzer, senatorul Henry Jackson și Milton Rosenthal, din Comitetul Economic Româno-American erau în favoarea președintelui. Nina Shea, din Liga Internațională pentru Drepturile Omului, pleda pentru creșterea emigrației, în vreme ce Jeri Laber, din Comisia pentru Implementarea Documentului Final de la Helsinki dorea ca membrii Congresului să revizuiască bianual Clauza pentru România. Argumentul său era acela
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ca pe o pîrghie prin care să forțeze Bucureștiul să-și îmbunătățească practicile legate de drepturile omului și de emigrare. CAPITOLUL XVII Schimbarea criteriilor Jackson-Vanik: de la emigrare la drepturile omului Drumul României către redresarea economică În următorii doi ani, relațiile româno-americane au înregistrat un declin simțitor. În septembrie 1983, vicepreședintele Bush promitea ca Statele Unite să sprijine în continuare Bucureștiul. În decembrie 1985, secretarul de Stat George Shultz a amenințat România cu suspendarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" în cazul în care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru România, din cauza nerespectării drepturilor omului. Și în sfîrșit, alegerea lui Mihail Gorbaciov ca secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, în locul lui Constantin Cernenko, decedat pe 10 martie 1985, a avut și ea un anume impact asupra relațiilor româno-americane. O dată cu sprijinul acordat de Gorbaciov destinderii, dezarmării și păcii mondiale se încheia și "devierea românească". Dorința lui de a veni în întîmpinarea obiectivelor politicii externe promovate de Ceaușescu semnala faptul că se terminase cu imaginea României ca țară promotoare a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și necesitatea ca cele două țări să coopereze pentru a pune în aplicare acordurile de la Helsinki 2252. La dineul oficial oferit lui Bush în noaptea de 18 septembrie, făcînd un toast, vicepreședintele a subliniat importanța drepturilor omului pentru viitorul relațiilor româno-americane. "A venit și timpul faptelor, nu numai al cuvintelor. Trebuie să colaborăm pentru a ne asigura că idealurile de la Helsinki și Madrid sînt transpuse în practică, mai ales în ceea ce privește drepturile omului, inclusiv contactele umane și emigrarea"2253. Cel ce se
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu România, mai curînd decît cu Cehoslovacia și Bulgaria, care continuă să "încalce în mod flagrant drepturile fundamentale ale omului"2256. La două săptămîni după vizita lui Bush, delegația americană la cea de-a Noua Sesiune a Comisiei Economice Mixte Româno-Americane a sosit la București. Statele Unite au amînat ședința inițial programată pentru primăvara precedentă, pentru că nu se știa clar dacă România avea să-și mențină sau nu statutul de Clauză. Această problemă o dată rezolvată, secretarul de comerț, Malcom Baldrige, a adus
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au dat din nou greș. Dorința României de a participa într-o mai mare măsură la activitatea CAER nu se datora decît situației ei economice și nu vreunei schimbări de strategie politică sau economică 2266. În acest timp, în relațiile româno-americane nu a intervenit nimic deosebit. Pe 8 octombrie 1983, congresmanul Sam Gibbons, care reprezenta Florida și făcea parte din Comitetul de Mijloace și Resurse al Camerei Reprezentanților a condus o delegație a Congresului la București. După o vizită de două
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
numai criza mondială, dar și Bucureștiul însuși contribuise la propriile datorii. Guvernul permisese prea multor întreprinderi să împrumute de la creditori străini. Întîlnirile ulterioare cu Andrei și cu ministrul Comerțului Exterior, Vasile Pungan, nu au îndepărtat temerile Congresului privind relațiile comerciale româno-americane. În raportul său, Gibbons concluziona că oportunitățile comerciale oferite companiilor americane sînt din ce în ce mai mici, ceea ce se datorează, parțial, "prezenței și amestecului considerabil al Franței, Republicii Federale Germane și Japoniei". Delegația credea că cifra de două miliarde de dolari preconizată pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
oportunitățile comerciale oferite companiilor americane sînt din ce în ce mai mici, ceea ce se datorează, parțial, "prezenței și amestecului considerabil al Franței, Republicii Federale Germane și Japoniei". Delegația credea că cifra de două miliarde de dolari preconizată pentru comerțul bilateral, la ședința Consiliului Economic Româno-American din luna octombrie a anului precedent nu este realistă. În raport se recomanda ca America să-și continue relațiile bilaterale cu România, dar se preciza că eforturile în direcția liberalizării comerțului depind de practicile României privind drepturile omului 2268. Drepturile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ca America să-și continue relațiile bilaterale cu România, dar se preciza că eforturile în direcția liberalizării comerțului depind de practicile României privind drepturile omului 2268. Drepturile omului au constituit și tema celei de-a doua ședințe a Mesei Rotunde Româno-Americane, din 27-29 februarie 1984. Elliot Abrams, secretarul de stat pentru Drepturile Omului și Maria Groza, adjunct al ministrului de Externe au coprezidat sesiunea, care s-a axat pe prevederile Documentului Final de la Helsinki 2269. Deși dezbaterile nu s-au soldat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să ia hotărîrea privind reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate"2270. Congresul și derogarea din 1984 Pe 31 mai, președintele Reagan a trimis Congresului două comunicate. Primul era un memoriu în care își anunța hotărîrea de a prelungi Acordul comercial româno-american, încheiat în 1975, pentru încă trei ani2271. Al doilea era un mesaj prin care președintele își prezenta hotărîrea de a prelungi pentru încă un an scutirea României de la condiția emigrării. Pentru a-și justifica decizia, el a scos în evidență
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acest statut în martie 1987, din cauza faptului că nu asigura "drepturile de muncă". În decembrie, Administrația americană i-a amintit în cîteva rînduri României de temerile Washingtonului cu privire la drepturile omului. La cea de-a Zecea Sesiune a Comisiei Economice Mixte Româno-Americane, de la Washington, Malcom Bridge i-a vorbit omologului său român, Vasile Pungan, despre noile reglementări legislative și despre interesul crescînd al Congresului pentru transformarea drepturilor omului într-un criteriu al politicii externe americane 2283. Pe 10 decembrie, președintele Reagan a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
2283. Pe 10 decembrie, președintele Reagan a făcut proclamația anuală de Ziua Drepturilor Omului 2284, și, la cîteva ore după aceea, delegații americani și cei români s-au întrunit la București, la cea de-a Unsprezecea Sesiune a Consiliului Economic Româno-American. Deși era alcătuită în principal din reprezentanți ai unor companii comerciale, delegația americană l-a îndemnat pe Ceaușescu să se preocupe mai mult de interesele Washingtonului cu privire la drepturile omului. În cuvîntul de deschidere către Consiliu, președintele român a ignorat, însă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în care Crane își prezenta moțiunea Camerei Reprezentanților, Senatul își susținea audierile pentru recomandarea președintelui privind scutirea de condiția emigrării. Singurul reprezentant comercial care a depus mărturie a fost Milton Rosenthal, care, în calitate de președinte al secției americane a Consiliului Economic Româno-American, trebuia să compară în fața Senatului. Deși s-ar putea riposta că directorii de companii comerciale nu voiau să piardă timpul prezentîndu-se la o audiere care nu putea influența prea mult hotărîrea președintelui, faptul că o singură companie trimisese o scrisoare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și minoritățile etnice. Congresul voia să schimbe regulile. Ceaușescu acceptase emigrarea, dar, după spusele fostului ambasador român, Corneliu Bogdan, acesta "nu a făcut nici o promisiune referitoare la biblii sau biserici"2330. Cea de-a 12-a Sesiune a Consiliului Economic Româno-American din 10-12 septembrie, de la București, s-a dovedit a fi momentul cel mai important al relațiilor dintre Washington și București de pînă la finele anului 19852331. Delegații au convenit să găsească noi mijloace de extindere a comerțului bilateral și reprezentanții
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
În convorbirile avute cu Ceaușescu, Shultz l-a avertizat pe liderul român că reînnoirea Clauzei depinde de luarea cîtorva măsuri importante de către România, în direcția îmbunătățirii practicilor cu privire la drepturile omului. Shultz a explicat că există o legătură certă între relațiile româno-americane și concepțiile de la Capitol Hill. Deși nu recunoștea existența unor probleme privind drepturile omului în România, Ceaușescu a acceptat să pună la punct un nou mecanism pentru a soluționa "o gamă largă de probleme legate de drepturi". La Washington aveau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
certificatele de convertire, pentru a fi sigur de sinceritatea religioasă a solicitantului 2351. Aceste fenomene, la care se adăuga succesul îndoielnic al misiunii lui Shultz, i-au încurajat pe susținătorii drepturilor omului din Senat să solicite o revizuire a relațiilor româno-americane. Pe 26 februarie 1986, Comisia pentru Probleme Europene din cadrul Relațiilor Externe a susținut audieri pentru a determina eficacitatea politicii de "diferențiere adoptate de către Administrație față de guvernul român". Printre membrii comisiei se aflau doi critici inveterați ai politicii interne românești, senatorii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Ceaușescu încerca să țină piept curentului de opinie care se resimțea din ce în ce mai puternic în Congres. El a invitat în România un grup de 60 de oameni de afaceri americani, cea mai mare parte dintre ei fiind membri ai Consiliului Economic Româno-American. Președintele român s-a întîlnit cu aceștia pe 24 martie și le-a cerut să convingă Congresul să renunțe la reînnoirea anuală a "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Aceasta era "singura problemă" care stătea în calea acordurilor comerciale pe termen
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
suspendarea Clauzei românești pentru o perioadă de un an sau mai mult, pînă cînd România avea să garanteze libertate religioasă tuturor cetățenilor săi și să înceteze reprimarea minorității maghiare 2428. Cea de-a 11-a sesiune a Comisiei Economice Mixte Româno-Americane și-a deschis lucrările la București, pe 21 aprilie, lucrări ce aveau să se încheie peste două zile. În mod normal, la conducerea delegației americane se afla secretarul de Comerț. Pentru a-și arăta, însă, nemulțumirea față de România, Washingtonul l-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acum viceprim-ministrul României. Luan l-a asigurat pe acesta din urmă că, în ciuda protestelor Congresului american, Administrația vrea ca România să-și păstreze Clauza 2481. Pe 19 octombrie, Ceaușescu a găzduit cea de-a 14-a Conferință a Consiliului Economic Româno-American. În fruntea delegației americane se afla Norman Heller, președintele companiei PepsiCo Wines and Spirits International. Mare parte din discuțiile desfășurate pe parcursul a trei zile s-au axat pe găsirea unor noi piețe și extinderea oportunităților comerciale în ambele țări, în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Comisia de Implementare a Prevederilor de la Helsinki să facă un studiu independent, privind situația drepturilor omului din România 2497. Ceaușescu a refuzat să-i primească pe congresmeni. Nu voia să dea ochii cu doi dintre principalii vinovați de deteriorarea relațiilor româno-americane. Mai mult decît atît, Ceaușescu ajunsese la concluzia că menținerea Clauzei nu compensează bătaia de cap pricinuită de încercările SUA de a se amesteca în afacerile interne ale României. El a transmis acest mesaj la o întrevedere pe care au
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
tuturor posibilităților, inclusiv reacordării Clauzei de către Washington. Din aceste considerente, cartea trebuia să relateze evenimentele petrecute pînă în februarie 1990, cînd atît Congresul, cît și Administrația au luat măsuri ce indicau faptul că putea începe o nouă eră a relațiilor româno-americane. Anularea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" nu a afectat relațiile româno-americane, dar nu a redus nici criticile Congresului privind situația drepturilor omului în România. Ceaușescu și Administrația americană doreau să mențină aceste relații. Acordul comercial româno-american era încă viabil și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]