1,455 matches
-
efecte speciale ce are deja încasări de 225 milioane de dolari (65 de milioane doar la sfârșitul săptămânii trecute). Inspirat din previziunile calendarului maya, filmul anunță sfârșitul lumii pentru 21 decembrie 2012. Vaticanul reacționează imediat în ziarul oficial, L'Osservatore Romano, acuzând filmul de manipulări și denaturări ale istoriei religioase. Personajul principal al filmului este apocalipsa, un dezastru total mediatizat în varianta cinematografiei comerciale: orașe rase de pe fața pământului, vulcani dezlănțuiți, cutremure devastatoare, Capela Sixtină și Piața Sfântului Petru distruse etc.
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
parte au reușit.Există și acum localități întregi care se declară români, dar nu știu să vorbească românește, majoritatea dintre ei, în special femeile. Au fost multe cazuri când mergeai la magazin să cumperi ceva și-ți răspundea "nem tudom romano" fapt care am auzit că se practică și acum în unele localități din Ardeal cu populație majoritar maghiară. Acest lucru l-am întâlnit și eu, de câteva ori, când am crezut că iau foc și am făcut scandal mare, lansându
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și acadele în forme animaliere, la mere glazurate, roșii, scânteinde - amintirea mea coboară până la cel mai vechi Cluj pe care l-am apucat și de care nu mi am reamintit decât datorită ilustratelor istorice, când de pereții laterali ai catedralei romano catolice se mai lipeau dughene scunde, strivite de înălțimea majestuoasă a monumentului, mai abitir ca la Heidelberg sau în alte orașe ale Germaniei actuale. De „ziua morților“, cimitirul, ale cărui picioare stau înfipte în inima urbei, devenea feerie misterioasă, cu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și nici nu manifesta opinii în acest sens (în general, nu-l pasionau problemele românești, biblioteca lui plină de tratate de istorie universală - precum cea a lui Lavisse și Rambaud, ocupând atâta spațiu pe raft - ori pe specialități - precum cea romană a lui Mommsen, în opt volume galbene, la Flammarion - și de scrieri cu caracter istoric privind lumea întreagă, nu și-a completat rafturile decât într un târziu, la inițiativa mea, cu cele zece volume din Istoria românilor de Iorga și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
însă proiecte concrete de realizare a unității europene și universale, ci doar o declarație de principii morale universale, referitoare la libertate, egalitate și progres, lăsându-se tot ceea ce depășea sfera interesului general în seama deplinei libertăți de acțiune a națiunilor (Romano, 1977, 19-20). Expresia Statele Unite ale Europei îi aparține atât italianului Carlo Cattaneo (1801-1869) - filosof, istoric, economist, geograf și lingvist, conducător al revoluției milaneze din 1848 - cât și marelui romancier francez Victor Hugo. Carlo Cattaneo afirma că „nu va exista pace
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
atât italianului Carlo Cattaneo (1801-1869) - filosof, istoric, economist, geograf și lingvist, conducător al revoluției milaneze din 1848 - cât și marelui romancier francez Victor Hugo. Carlo Cattaneo afirma că „nu va exista pace decât atunci când se vor crea Statele Unite ale Europei” (Romano, 1977, 19-20). Cu prilejul Congresului de pace, organizat la Paris în august 1849, Victor Hugo, în calitate de președinte al prezidiului, asistat de Richard Cobden, a pronunțat un discurs rămas de atunci celebru și profetic, punând în perspectivă „piața comună” și o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Larry (2000). Inventarea Europei de est. Harta civilizaței în epoca luminilor, București: Editura Humanitas. Almaș, Dumitru și Banciu, Angela op.cit., 50-90. Elisabeth du Rèau, op.cit., 39. Duroselle, Jean-Baptiste. L’Europe. Histoire de ses peuples, op.cit., 358-359. Ibidem. Fondation Robert Schuman, op.cit., 27-28. Romano, Sergio. (1977). Histoire de l’Italie, du Risorgimento à nos jours. Paris: Edition du Seuil, 19-20. Ibidem. de Sainte-Lorette, Lucien. (1955). L’idée d’union fédérale européenne. Paris: Colin, 31-32. Jean-Michel Gaillard, Anthony Rowley. (2001). Istoria continentului european. De la 1850
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
2003/prezentari/20030528/Ana%20Popescu.pps și Programul PHARE de coeziune socială și economică „sprijină Guvernul României în implementarea unei politici integrate multianuale pentru dezvoltare regională prin investiții în sectoarele prioritare.” Sursa: Ministerul Integrării Europene, http://www.mie.ro/publicatii/Romana/dr/Pliant%20A5%2011%20-%20progr.%20Phare.pdf Conform declarațiilor directorului CEC Cluj, Dorel Coteț, publicate în HotNews.ro, august, 2006, www.hotnews.ro/pp articol 13191 Bancile fug de sate.htm Dobânzile în cauză pot ajunge la 18%, în timp ce dobânda pieței poate fi la 11
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
secolului al II-lea apar semne prevestitoare ale unei crize grave. O epidemie de ciumă devastează Imperiul sub domnia lui Marcus Aurelius (161-180), care mai vede și amenințările germane revenind în regiunile renane. Tulburări interioare pun sub semnul întrebării pax Romana odată cu revolta lui Maternus, care se dedă la jafuri în Galia în anii 180. După moartea împăratului Commodus în 192, Galia este teatrul luptelor pentru putere. Albinus, instalat la Lyon, este bătut de Septimius Severus în 197 și Lyon este
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se străduiesc să rivalizeze. Renașterea artistică. Pe plan artistic, Franța este pătrunsă de influența italiană chiar înainte de Războaiele italice, care nu vor face decît să accelereze fenomenul deja amorsat. Totuși, cam din 1480 pînă prin 1520, această influență florentină și romană rămîne limitată mai ales la decorarea bisericilor și a castelelor, a căror construcție continuă să se inspire din principiile goticului flamboaiant; pilaștri în maniera antică, chesoane, frize, arabescuri stau mărturie a unei arte noi. O dată cu începutul domniei lui Francisc I
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nr. 7),precum și o biserică romano-catolică la Iazu-Vechi. Populația de alte confesiuni decât cea ortodoxă deține cote minoritare, respectiv, 1,1%. Este vorba de o parte a populației de religie romano-catolică ( 56 persoane din 389) din satul Iazu-Vechi. Practicanții religiei romano -catolice se numără din rândul populației române. III.4.5. Structura socio-economică. Resursele de forță de muncă În ciuda inițiativelor private apărute după 1989, inițiative îndreptate în special spre activități neagricole, comuna Șipote și-a păstrat în continuare un caracter eminamente
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
impresia că filosofia creștină de la ci pornește. Mai mult chiar decât în dogmele prin care catolicii s-au separat de noi, trebuie să vedem, cu durere. În această tendință a Bisericii apusene de a-și întemeia doctrina numai pe autori romano catolici, o înstrăinare progresivă de fondul comun al cugetării ecumenice, singurul izvor la care întorcându-ne, am putea găsi posibilitățile de apropiere între Răsărit și Apus. în ce privește tomismul, oricât ar fi el de necesar intelectualului mijlociu, slujindu-i drept călăuză
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în lipsă de alt termen, stiluri instituționale. Stilul instituțional e suma notelor caracteristice ale unei arte, ce durează peste schimbarea oamenilor și a veacurilor, fiindcă aceste note sunt imprimate de anumite instituții cu vitalitate permanentă. Aceste instituții sunt Bisericile. În ce privește romano catolicismul, trebuie să observăm că el nu reprezintă nici pe departe unitatea de stil cu care se înfățișează în fața istoriei ortodoxia. În ortodoxie, există un stil bizantin cu caracter de perenitate. În romanocatolicism, există un stil roman, menținut cu gelozie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
În romanocatolicism, există un stil roman, menținut cu gelozie în Italia; există un stil gotic, care a înflorit cu deosebire în Germania și în Franța, dar care a fost depășit apoi de stilul baroc. Renașterea de asemenea se încadrează în romano catolicism cu un stil aparte Față de fermitatea stilului ortodox, am putea spune că aceste salturi stilistice, pe care le observăm în evoluția artistică a romano-catolicismului, corespund unei vădite nesiguranțe în ce privește armonizarea formelor plastice cu fondul dogmatic. Dincolo de sinodalitatea ecumenică, dogma
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în Prințul Mîșkin din romanul Idiotul. Pentru preocupările noastre, Prințul Mîșkin oferă figura cea mai interesantă. Dostoievski a vrut să întrupeze în el ideea unui sfânt modern. Unul dintre cei mai noi și mai însemnați interpreți ai lui, gânditorul german Romano Guardini, vede în Prințul Mîșkin un simbol al lui Iisus Hristos; romancierul, neîndrăznind să pună în scenă direct pe Fiul lui Dumnezeu, l-ar fi reprezentat sub acest nume de nobil rus. Interpretarea lui Guardini e însă excesivă. În cursul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a primi asuprăși purtări de griji politicești și lumești, ca unii ce sunt opriți de a face aceasta de Dumnezeieștile Canoane". 13 Canonul 83 Apostolic: "Episcopul, sau Prezbiterul, sau Diaconul, la oaste zăbovindu-se și vrând amândouă a le ținea, Romana, și Ieraticeasca ocârmuire, caterisească-se. Că cele ale Chesarului, Chesarului, și cele lui Dumnezeu, lui Dumnezeu". În comentariul la acest canon, Pidalionul spune: " În două se împarte stăpânirea și începătoria. Alta este lumească, pe care o a încredințat Dumnezeu împăraților
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
p. 309. 26 Ralf Dahrendorf, Conflictul social modern. Eseu despre politica libertății, Editura Humanitas, București, 1996, p. 266. 27 Ibidem. 28 Friedrich Hayek, Constituția libertății, Institutul European, Iași, 1998, p. 173. 29 V.I. Lenin, Statul și revoluția, www.marxists.org/romana/lenin/1917/ statrev/c03.htm, consultat la 22 iunie, 2015), cap. III, § 3. 1 Aristotel, Politica, Cartea IV, Capitolul 13, § 2, Cultura Națională, București, 1924. ------------------------------------------------------------------------- DREPTATEA CA LIBERTATE 2 1 278 3 GABRIELA RĂȚULEA Introducere ȘTEFAN UNGUREAN Justiție și ordine
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
mîntuire.” Nu știa nici el pe ce scrieri se baza cînd umbla prin lume să-i treacă la schisma lui pe ivriții ce locuiau printre Neamuri? Faptul că nu pomenește de Septuaginta, deși el era vorbitor de greacă și de romană iar textele se spune că le-a scris în greacă, arată că născocitorii pretinsei tălmăciri se țineau nu-mai de ,,basme evreiești”. Numele lucrării Septuaginta nu apare menționată vreodată nici în scrierile din secolele ll-lll ale autorilor Irineu, Hegesip, Hipolit, Tertulian
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
care Patriarhia Constantinopolului le acorda statului est-carpatic, după cum am văzut mai sus. Generalul imperial Marsilli, pe la 1690 afirma despre locuitorii din transilvania că „această națiune se simte totuși onorată de faptul că în totalitatea ei i se atribuie numele de romană și se autodefinesc cu cuvântul români (romegni)”. Ei locuiesc în Transilvania, Țara Românească și Moldova. Cu nume asemănătoare se numesc unii oameni răspândiți în Croația și Bosnia. Pe hărțile sale redă tot teritoriul locuit de români. Descendența romană a moldovenilor
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
grecii din vremuri apropiate îi numesc Ungrovlahi, iar noi, moldovenii, îi numim Munteni - căci au luat în stăpânire mai multe locuri muntoase) își dau și ei la fel numele de români, iar țării lor Țara Românească, adică în latinește Terra Romana. Noi, moldovenii, la fel ne spunem Români, iar limba noastră nu dacică, nici moldovenească (dat fiind că numele Moldovei și al moldovenilor este acordat foarte de curând, cum vom spune mai apoi), ci românească (...). Iar dacă aceste neamuri n-ar
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
socială a celor două polisuri Aplică - cele Învățate privind organizarea politică a Atenei În caracterizarea regimului politic din țara noastră Argumentează pro și contra regimurilor politice din cele două polisuri - Lecția: Armata romană Descrie - armata romană, În ansamblul ei Comparăarmata romană cu o altă armată studiată Asociazăarmata romană cu ideea de expansiune și imperiu Aplică - cele Învățate, În completarea desenului care-l reprezintă pe soldatul roman Analizează - echipamentul soldatului roman Argumentează - pro sau contra armatei romane O altă metodă care antrenează
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Magdalena Rangu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93528]
-
Învățate privind organizarea politică a Atenei În caracterizarea regimului politic din țara noastră Argumentează pro și contra regimurilor politice din cele două polisuri - Lecția: Armata romană Descrie - armata romană, În ansamblul ei Comparăarmata romană cu o altă armată studiată Asociazăarmata romană cu ideea de expansiune și imperiu Aplică - cele Învățate, În completarea desenului care-l reprezintă pe soldatul roman Analizează - echipamentul soldatului roman Argumentează - pro sau contra armatei romane O altă metodă care antrenează eficient elevii În propria Învățare, atât În
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Magdalena Rangu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93528]
-
in Personality. New York: Holt, Rinehart and Winston. Almond, Gabriel A. și Sidney Verba (1996). Cultura civică. Atitudini politice și democrație în cinci națiuni. (trad. rom. Dan Pavel). București: Du Style. Anderson, Benedict (1983). Imagined Communities. London: Verso. Armingeon, Klaus și Romana Careja (2004). Comparative Data Set for 28 Post Communist Countries 1989-2004, Institute of Political Science, University of Berne, 2004. http://www.ipw.unibe.ch/content/team/ klaus armingeon/ comparative political data sets/index ger.html Barbu, Daniel (2005a). Recenzie la Katherine Verdery, The Vanishing Hectare
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
David (1991). Path Dependence and Privatization Strategies in East Central Europe. East European Politics and Societies 6(1): 17-51. Stark, David și László Bruszt (2002). Traiectorii post-socialiste. Transformarea politicii și a proprietății în Europa Centrală și de Est. (trad. rom. Romana Careja). București: Ziua. Stark, David și Balász Vedres (2004). Social Times of Network Spaces. Sequence Analysis of Network Formations and Foreign Investment in Hungary, 1987-2001. Lucrare prezentată la Adunarea Anuală a American Sociological Association, San Francisco. Stolle, Dietlind (1998). Why
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
inevitabilă de avansare pe scara ierarhică, sau de păstrare cu orice preț a poziției obținute) și a sinecurii. Funcțiile culturale sunt, în general, foarte comode și rentabile. Scriitorul și-a dezvăluit, încă de la apariția sa în antichitate, mai ales cea romană, vocația parazitismului, mecenatului, traficului de dedicații etc. Macedonski, la noi, a avut o astfel de mentalitate. Sistemul totalitar n-a făcut, de fapt, decât să exploateze și să perfecționeze aceste vicii literare tradiționale. Plus orgoliul, vanitatea, amorul propriu literar și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]