17,708 matches
-
un fel de obsesie națională. După '89, balonul a fost dezumflat și ei s-au trezit singuri, izolați, vulnerabili, ca niște dinozauri uitați în fundul grădinii". "De ce așa?" (adică vizibil "ficționalizat", "jucat", cultivînd intenționat senzația de artificialitate, de prescriere a monologurilor rostite de personajele-muncitori). Laconic: Pentru că n-am fost niciodată adeptul distincției clasice "ficțiune/documentar". Pentru că - îmi permit să adaug - în loc să se plaseze dintru început în grupul de behalfers autohtoni (denominativ ironic pentru regizorii care-și construiesc discursul de tip documentar cramponîndu-se
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
și a culturii (literaturii) epocii. Cei doi factori, cu rol de spiritus rector, au fost T. Maiorescu, pentru spațiul cultural, estetic și ideologic, și P. P. Carp pentru sfera politicului, deși vestitul discurs "Era nouă" care coagulează politic junimismul e rostit abia în 1881. Celelalte grupuri de funcțiuni ale Junimii, enumerate de dl Alexandrescu, mi se par mai puțin importante. Ideea despre cele trei cercuri interioare ale Junimii (conducători, guvernanți și executanți) e interesantă în sine. Două observații ar fi de
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
mai departe, cănd Babă își evocă fiul mort: "Un fiu oarecare, vestit în mulțime/ Prin luptele sale"... - deci, și el notoriu (vestit), iar nu anonim. Versul scurt al celor 6 strofe din partea a doua a poemului transmite plăcerea de a rosti în rime, pe ritmuri strânse. Și aici, G. Călinescu vede ceva ce nu există: "un sentiment de vâjâit și răsucire"; în realitate, strofa întâia e scandata cu o majestuoasă iuțeala: "În peștera Carpaților,/ O oară și mai bine,/ Vezi templul
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
suferite dar și făcute de ea!), în plin demers vrăjitoresc de chemare a victimei pe flacăra: Tot răscolea vulvoarele/ Șoptind încet un nume". Și totuși, ea pare surprinsă de sosirea lui Mihnea; dacă nu pe al lui, ce alt nume rostise? Poate pe cel al fiului defunct, într-un elan care o umanizează - dar atunci, de ce răscolește vâlvătăile focului? Cine știe, magiciana se ocupă de vreun alt "caz" profesional când omul "curagios" se arătă din proprie inițiativă... Înaintea lui Bolintineanu, din
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
În afara celor citați deja, volumul mai conține mărturii și analize semnate: Ion Caraion, Ștefan Augustin Doinaș, Nina Cassian, Magda Cârneci, Andrei Corbea, Geo Șerban, Marcel Aderca, Szasz Janos, Veronica Porumbacu, un grupaj de poeme și cîteva fragmente din două discursuri rostite de Paul Celan cu ocazia primirii unor premii la sfîrșitul anilor '50. În totul este un volum discret în dimensiuni și în tonul evocărilor, o întîlnire caldă, autentică cu un poet despre care în România cu siguranță se va scrie
Paul Celan și prietenii săi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17037_a_18362]
-
cu întunericul. Și oamenii Vadului Alb acolo se duceau după ce se întorceau de la muncă, se duceau la Morfeu care le da odihnă, le da uitarea clipei ce a trecut, și vise, Doamne Bovary ale nopții...". Mai mult, însă, narațiunea se rostește prin metafore desprinse parcă din compuneri școlare căci, încercînd să ne convingă de "autenticitatea" naratorului său, Daniel Pișcu își presară discursul cu numeroase semne ale naivității și stângăciei chiar: "Satul era situat într-o vâlcea de forma unei tulpini de
Vârsta și scriitura inocenței by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17053_a_18378]
-
articolul lui Maiorescu din Deutsche Revue, îi împărtășea opiniile? Să admit că traducerea și publicarea articolului fusese o treabă de serviciu. Apoi, reiese din documentările d-lui N. Georgescu, a devenit un teribil adversar al acestor opinii. Dar, apoi, Carp rostea, după actul proclamării regatului, vestitul discurs în Camera Deputaților, numit "Era nouă", în care pleda, ca și mai înainte Maiorescu, pentru ideea comunității de acțiune și principii dintre cele două partide. Maiorescu precizează, în aceeași prefață, că "Timpul s-a
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
douăzeci de ani, Geo Dumitrescu ni se înfățișează destul de mult schimbat în deceniul șapte, când revine în viața literară. Exploatându-și experiența pe care o are în practicarea poeziei discursive, el se străduiește acum să scrie texte asemănătoare cu discursurile rostite în ședințele "de partid": " Și-apoi,/ unde sunt inovațiile noastre, tehnica nouă,/ metodele îndrăznețe, înaintate?.../ Dar vastele noastre resurse interne,/ resurse uitate?:/ nopțile pierdute în somnul adânc al veacurilor,/ în drumul nesfârșit al istoriei,/ nopțile ucise în lungii ani de
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
Ne întîlneam la un colț de stradă și porneam de acolo urînd: " Vine furtuna, vine furtuna!" Și, într-adevăr, în cîteva minute se adunau norii. Știam prea bine că în mine există o legătură strînsă între cuvintele pe care le rosteam și puterile de care am pomenit. (...) Rămîneam acolo pînă plecau toți și atunci o porneam și eu. Nu mă grăbeam, dar în momentul în care închideam ușa după mine, începea și ploaia: cu tunete, cu fulgere... Credeam sincer că eu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17047_a_18372]
-
și răspunsurile secolului nostru? A influențat filozofia lui curentele de gîndire ale ultimilor o sută de ani, sau s-a lăsat formată de ele? În euforia sărbătoririlor săgețile cauzale călătoresc de regulă în orice direcție. Însă în cazul discursului aniversar rostit de filozoful american Richard Rorty, în februarie, la Heidelberg, la mijloc e mai mult decît entuziasm flatant. M-am referit la acest discurs cu cîteva numere în urmă, în "România literară", cu prilejul prezentării cărții lui Alan Sokal și Jean
Generozitatea filozofilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17063_a_18388]
-
al peisajului intelectual contemporan, nu doar cel francez sau european, ci și cel american. Prin urmare, istoria pe care o scrie are în subsidiar criterii comparatiste, deci valorice. Nu uit că am pornit de la aniversarea centenarului Gadamer și de la discursul rostit cu acest prilej de Richard Rorty. Legătura între cele două și volumul semnat de Dosse e poate mai greu de bănuit, dar, cum se va vedea, sper, destul de interesantă. Dosse își deschide cartea constatînd că lumea intelectuală franceză este divizată
Generozitatea filozofilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17063_a_18388]
-
logic din constatarea sa privitoare la schisma intelectuală. Dimpotrivă, dispariția unor lideri recunoscuți, cuplată cu tehnicizarea mărită a vocabularelor și metodelor garantează rețata sigură pentru segregaționism total. Dar ideea lui Dosse se leagă de ipoteza formulată de Rorty în discursul rostit la aniversarea lui Gadamer. Pornind de la o celebră frază gadameriană (Sein, das verstanden werden kann, ist Sprache - rom. Ființarea care poate fi înțeleasă este limbă) Rorty susține că filozofia lui Gadamer a marcat o nouă epocă de gîndire, una a
Generozitatea filozofilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17063_a_18388]
-
al clădirii Televiziunii române, într-un veston alb impecabil, fercheș, cu zâmbetul pe buze, încântat că poate vorbi în franceză. Spusele lui, felul lui de a povesti cum au vrut să-l arunce pe fereastră, amenințările pe care le-a rostit împotriva "agresorilor", gesticulația lui, zâmbetul de autosatisfacție când a citat pe Eugène Sue și Misterele Parisului pentru a-i caracteriza pe cei care-i invadaseră biroul, totul a fost grotesc și teribil... Răzvan Th. este personificarea Vidului împodobit cu cultură
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
una și bună: Et ceterum censeo Cartaginem delendam (esse!) Și dealtfel eu cred că trebuie distrusă Cartagina!... Pînă și la despărțire, plecînd spre Los Angeles, ridicînd spre mine un braț în semn de salut, mi se păruse că-l aud rostind clasica, obsesiva injoncțiune, prin duduitul ce-l scotea motorul Ogarului cenușiu ambalat... Tot timpul, în drum spre capitala Californiei, mă gîndisem la bătrînul Cato din Utica și la senatul roman în care verbul făcea istorie.
Coasta Pacificului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17114_a_18439]
-
Vasile ar fi afirmat că acel volum de pamflete ar fi "ceva în genul Florilor de mucigai ale lui Tudor Arghezi". Probabil că dl Radu Vasile a încurcat bibliografia ori poate că una a vrut să spună și alta a rostit - nu ne permitem să ne închipuim că n-a citit Florile de mucigai, încît să le înghesuie la capitolul pamfletelor politice ale lui Arghezi. * Cu prilejul lansării candidaturii sale pentru funcția de primar general al Capitalei, dl Cătălin Chiriță a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17133_a_18458]
-
americane, Universitatea Indiana din Bloomington, compensează prin profesionalism, energie, șarm, competență și prestanță multe din inepțiile sau, pur și simplu, incompetența celor care, pe banii noștri, trândăvesc pe malul Potomacului, incapabili nu doar să prezinte cultura română, dar nici măcar să rostească două vorbe inteligibile în limba lui Faulkner și Pynchon. în Mid-West-ul patriarhal și conservator, d-na Zarifopol-Illias a reușit, prin nenumărate eforturi și dăruire personală, să creeze un program de studii românești și să consolideze catedra de limba și cultura
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
eminesciene, în ceea ce privește semnificația în planul istoriei a Miazănopții, într-un fragment intitulat Basmul cel mai fantastic, cu subtitlul Toma Nour în ghețurile siberiene, Nordul este descris în termeni similari celor din Memento mori, iar în proiectata dramă Decebal regele dac rostește în cîteva rînduri, ca un leitmotiv, formula "Nordul mă amenință". Astfel Nordul se dovedește a fi etern principiu al distrugerii, voind să extindă haosul asupra tuturor locurilor în care apar idei generatoare de cosmos. Dacă în poezie realul este învăluit
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
la felul cum poate fi provocată și pusă în evidență într-un registru sau altul. Învățămîntul teatral practicat în mase va avea, cît de curînd, efecte dezastruoase. Teatrele sînt alimentate cu tineri actori care, înainte de orice, habar n-au să rostească pe scenă. La propriu. Lăsăm de-o parte nuanțele, intențiile, frazările, accentele, interpretările. Spectatorul înțelege cu greu ce se spune, iar asta este o piedică majoră în a fi interesat și de cum se spune. Regizorii nu mai au putere să
Năzdrăvănii și năzdrăvani by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15847_a_17172]
-
ministru de Externe în 1877, în care calitate a declarat, în parlament, independența țării, apoi a fost nevoit să se mulțumească numai cu mandatul de deputat sau senator, nemaiocupînd nici o demnitate publică în stat. Dar cuvîntul său, atunci cînd îl rostește, era temut și ascultat. În 1891, bolnav, moare la 74 de ani, pe masa de operație a unui spital parizian, uitat și sărăcit. Fusese un orator strălucit și un discurs al său mai important putea să creeze lesne un răscolitor
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
mare trebuie să aibă istoria națională pentru noi, îmi place a crede că și d-voastră o înțelegeți ca și mine. Ea ne arată întîmplările, faptele strămoșilor, care prin moștenire sînt și a noastre. Inima mi se bate cînd aud rostind numele lui Alexandru cel Bun, lui Ștefan cel Mare, lui Mihai Viteazul; dar, Domnilor mei, și nu mă rușinez a vă zice că acești bărbați, pentru mine, sînt mai mult decît Alexandru cel Mare, decît Anibal, decît Cezar; aceștia sînt
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
de istorie, imaginat tocmai în 1843. Marii istorici de mai tîrziu l-au urmat, chiar dacă de la Iorga, Onciul, Ion Bogdan încoace au inițiat școala pozitivistă în istoriografie, pornind critica științifică a izvoarelor. A mai rămas de la Kogălniceanu un discurs vestit rostit în Academia Română în 1891. E, fără s-o fi voit, o mărturisire autobiografică revelatoare și emoționantă, făcută cu numai două luni înainte de moarte. Își reconstituie, aici, istoria formației sale intelectuale, așezînd la loc central germanismul și nu influența franceză ca
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
cinism să extinzi - așa cum au făcut-o câțiva jurnaliști de frunte de pe Dâmbovița - conceptul de "pagube colaterale" asupra unui asasinat sălbatic, dus la îndeplinire cu perversitate și animalitate extreme. Aș fi preferat să-mi apară bube pe limbă, decât să rostesc astfel de idioțenii. Chiar să nu existe nici o diferență între un atac militar anunțat din timp, precedat de avertismente și discuții îndelungate, și asasinatul mișelesc, dus la îndeplinire cu o inflexibilitate neumană? Sau te pomenești că astfel de mutanți și-
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
știu dacă eu sau un coleg de grupă l-am ajutat în seara aceea pe palestinian să facă traducerea din română în engleză și invers, dar știu că a continuat să ne viziteze vreme de câteva săptămâni. Mereu zâmbitor și rostind aceeași propoziție-tip: "Faci la mine tema!" Zâmbitor, dar și imperativ. în acele seri am aflat că nu venise să studieze nici medicina, nici științele economice și nici măcar limba română. Ca și alte câteva zeci de conaționali, se afla în
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
ce altă temelie mai solidă putea fi în acest domeniu decît creația populară de orice fel. Nu trebuie să se înțeleagă de aici că junimiștii ar fi minimalizat arta lui Slavici. Dimpotrivă, i-au acordat, prin cei chemați să se rostească, prețuirea cuvenită. Pentru Maiorescu, tipul acesta de literatură cu adevărat poporană, adică țărănească, era nu numai demn de mare stimă, dar chiar singur potrivit pentru momentul respectiv din ciclul evolutiv românesc, pentru că oferă material ideal pentru o artă specifică și
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
debitat la emisiunea Sfertul Academic. Paul Grigoriu a fost suspendat pentru pasivitate și pentru că nu l-a întrebat pe CVTudor dacă are probe în acuzațiile pe care le-a adus șefului și pentru că l-a lăsat pe invitatul său să rostească murdăriile care-i ies acestuia din gură cu aproape orice ocazie. Cronicarul, care a ascultat și alte Sferturi Academice realizate de Paul Grigoriu a observat că autorul acestei emisiuni are un anumit tipic. Nu-și supune invitații la interogatorii, nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]