1,869 matches
-
care se visează la slujba Papei, URBI ET ORBI, din fața Catedralei Sf. Petru și Pavel de la Roma? Sau poate Grete cea păcătoasă, fardată și împopoțonată ca o sorcovă de mîna a doua, Grete cea grasă care merge în scaun cu rotile și visează la sex făcut în Piața cea mare și sfîntă, neamenințată ca în viziunea lui Mariedl de fata din Australia că o internează la spitalul de nebuni? Werner Schwab își salvează piesa de la alunecare spre tonul grav, apocaliptic printr-
“Să punem pe picioare iubirea aproapelui...” by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13907_a_15232]
-
128, ap. 8 țel. 134028 484 ROMÂN VASILE (n. 1940) Bacău, Al. Parcului nr. 44, sc. C, ap. 12 țel. 115473 17516 RONTU MĂRICICA (n. 1969) Bacău, Str. Mioriței nr. 10 sc. D et. 3 ap. 1 țel. 176092 10634 ROTILA ARISTITA (n. 1963) Bacău, Str. St. Cel Mare nr. 15, sc. C, ap. 6 țel. 177877 487 SANDULACHE SILVICA (n. 1953) Bacău, Str. Neagoe Vodă nr. 7, sc. B, ap. 9 țel. 121463 10640 SPIRIDON GABRIELA (n. 1953) Bacău, Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
de alături, căci era gol. - Dar iată-mă acum înapoi în prezent, cu degetul inert Permițînd cîntecului la radio, cinzeci de ani mai tîrziu, Să meargă pînă la sfîrșitul patetic; și încă mi se pare Că-l aud cîntînd, acoperind rotile încete care ne cărau Într-un loc „sub nivelul nostru”, după cum ținea să zică adesea. Tenorul lui înfocat se auzea străbătînd prin perete Pe care-atîrna, că peste tot în aceste vagoane, O oglindă, o mică oglindă argintie, în care puteai
Un poem de Alan Brownjohn () [Corola-journal/Journalistic/5491_a_6816]
-
puterea de la un Pegas zburător, unde motelurile aveau paturi vibratoare (25 de cenți un sfert de oră), iar restaurantele drive-in unde se serveau burgeri aveau farfurii zburătoare parcate pe acoperișuri și majorete delicioase care zburau printre mașini pe patine cu rotile, ducînd milkshake-urile. A găsit magazine rock adăpostind adevărate comori În sertarele lor prăfuite, neatinse de pe vremea În care prospectorii jegoși și bărboși le lăsaseră baltă; un muzeu construit special pentru „cel mai mare șarpe din lume“, 50 de cenți intrarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Never Stop, cu rucsacul lui cu tot. Wakefield ar vrea să intervină, dar picioarele Îi sînt de plumb și are nevoie disperată de apă. Aerul din cazinou este greu de fum de țigară. Un grup de bătrîni În scaune cu rotile cu tuburi de oxigen prinse În chingi de mînere sînt parcați În fața unui șir de mașini de poker mecanic. O parte din ei chiar fumează, unul printr-o gaură În gît. Difuzoarele anunță cîștigătorii de la poker și trageri la sorți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
în camera lui Rachel, de bicicleta medicală și de aparatul de vâslit. Nu le mai văzusem de ani de zile. Crezusem că fuseseră exilate de mult în Siberia, care era garajul, împreună cu balonul de sărit, bețele de pogo, patinele cu rotile, skateboardurile, jocul de Kerplunk!, mingea de swing, rachetele de squash, pendulul de jucărie, bicicletele Chopper, caseta de învățare a limbii spaniole fără profesor, jocul de minibridge, canoea din fibră de sticlă, miile de alte jucării și jocuri care s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
a pus într-o dilemă: pe cine puteam să învinovățesc de moartea lui Aidan? Apoi am luat avionul spre Boston, am fost la înmormântare, care a fost asemenea nunții noastre, dar retrăită ca un coșmar. Împinsă într-un scaun cu rotile, văzând fețe pe care nu le mai văzusem de o veșnicie, m-am simțit ca într-un vis în care o mulțime disparată de oameni sunt adunați la un loc în chip inexplicabil. Apoi am luat alt avion, am ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
duminică. Săptămâna asta propusesem eu ceva puțin mai deosebit: un concurs de cultură generală în Washington Square, parcul din cartierul meu. Era în scopuri caritabile, se strângeau fonduri pentru cumpărarea unui aparat de respirație artificială sau a unui scaun cu rotile sau așa ceva (îmi era atât de greu să îmi concentrez atenția pe detalii), pentru un biet nefericit a cărui asigurare nu era suficient de mare ca să acopere totul. Întâlnirea de azi fusese extrem de liniștită. Mitch nu primise vești de la Trish
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
acolo. —Cu ce te duci acolo? Nu-mi spune - trimite un avion personal să te ia. A dat din cap, pufnind în râs când mi-a văzut expresia invidioasă. — Și acolo o să fie angajați care îmi vor desface valiza pe rotile LV1 și un majordom care să-mi pregătească băi cu petale de trandafir. Și, la plecare, o să-mi facă bagajul și o să pună hârtie velină între fiecare strat. Hârtie velină parfumată. Te superi că plec? Mă bucur pentru tine. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
se întâmple așa, zicea ea. Nimeni nu pare să intre în travaliu la o oră normală, cum ar fi duminică dimineață la unsprezece fără un sfert. E întotdeauna la o oră imposibilă, în toiul nopții. Valijoara ei iubită LV pe rotile aștepta lângă ușă, încărcată cu o trusă de duș Lulu Guinness, două lumânări parfumate Jo Malone, un iPod, mai multe cămăși de noapte Marimekko, o cameră foto, o mască violet pentru ochi, ojă Ipo în caz că i se cojea maniși pedichiura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
genul ăsta. Pe de altă parte, însă, s-a gândit Amanda cu amărăciune, poate că asta era o situație de preferat celei în care ai un soț care se prezintă în starea în care se prezentase Hugo. În scaun cu rotile, cu capul bandajat și cu un castron din aluminiu pentru vomă așezat pe genunchi. Se mai auzise de soți care să se șocheze în sala de naștere, dar Hugo era primul de care auzea Amanda, care să leșine înainte să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
genunchi. Se mai auzise de soți care să se șocheze în sala de naștere, dar Hugo era primul de care auzea Amanda, care să leșine înainte să ajungă acolo. Dar am crezut că ați murit amândoi. Prăbușit în scaunul cu rotile, Hugo retrăia groaza momentului prin care trecuse. —Ei bine, n-am murit, i-a atras atenția Amanda, plină de energie. Dă-mi, te rog, mobilul! Vreau să sun la Cavendish. —Nu ai voie să folosești telefonul mobil în spital... Vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
cu descărcatul bagajelor, iar pasagerii să arate cu degetul care erau ale lor. Toți bărbații optaseră pentru genți sport de umăr din pânză, deși una dintre gențile lui Bennie era o imitație de Gucci din mușama. Femeile preferaseră geamantane pe rotile cât mai mari, decorate cu mănunchiuri de ațe colorate care l-ar fi făcut pe un hoț mai discret să caute altundeva. Heidi Împărțea antibiotice din rezerva ei abundentă. — Două pastile pe zi, timp de trei zile, spuse ea. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
voia să audă de refasonarea dulapurilor; bucătăria trebuia desfăcută până la ultimul șurub. Voia mobilă de comandă, o mașină de gătit La Cornue cu o plită care se Înfierbânta atât de tare că putea suda camioane pe ea, un bufet pe rotile cu chiuvetă din cupru cu patină, un blat de lucru din marmură roasă care arăta ca și cum generații Întregi de italieni ar fi frământat cocă pe el Începând din Renaștere. Apoi mai era și problema podelei. Nu, după părerea ei linoleumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Gătea și Îi ducea mâncarea la pat, făcea curățenie și spăla vasele. Îi aducea corespondența, sorta gunoiul, plătea facturile, răspundea la telefoane și prelua mesaje atunci când ea dormea. O ajuta să se spele și o Împingea Într-un cărucior cu rotile pe scurta distanță până la baie. Astea erau gesturile domestice pe care nu le făcuseră niciodată unul pentru celălalt. În mod surprinzător, s-au Înțeles bine. Nemaiavând așteptări, nu mai erau nevoiți să se confrunte cu dezamăgiri. Fără dezamăgiri, erau adesea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Război Mondial, astăzi comunitatea evreilor din România numără în jur de nouă mii de suflete. În aceeași colecție au mai apărut (selectiv): • Aviatori de altădată, Daniel Focșa • Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan • "Citește-mă pe mine!" Jurnal de idei, Viorel Rotilă • Contemplatorul solitar, Dan Stanca • Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa • Curtezane și pseudocurtezane în mitologie, istorie, literatură, Elena Macavei • Datoria împlinită, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • Din alchimia unei existențe, Viorel Rotilă • Drama expresionistă. De la Strindberg
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Jurnal de idei, Viorel Rotilă • Contemplatorul solitar, Dan Stanca • Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa • Curtezane și pseudocurtezane în mitologie, istorie, literatură, Elena Macavei • Datoria împlinită, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • Din alchimia unei existențe, Viorel Rotilă • Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan • Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon • Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu • Jurnal (1931 1937), Petru Comarnescu • Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian • Luciditate
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
înalte, inaccesibile. Nimerisem unde trebuie, pe pasarela de la primul nivel: nici nu-ți trebuia lumină, te duceau planșeul și balustradele lungi, învelite în snopi de catifea înădită, spre Secolul 19 și Marii Clasici. Dacă am fi avut un scaun cu rotile, ne-am fi dat ca-n liceu, de-a dura pe scândurile lustruite cu ceară și petrosin. În „Zoia“, înnebuneai diminețile dacă nu-ți găseai ceva de făcut; controalele, purcoiul de tocilare și-arhitectura florală a lui Mincu te scoteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe două ore de lucru. Este o seară caldă, de primăvară-vară, prima seară cu adevărat caldă a anului. Orașul nu vrea să doarmă. Nu mi-a venit să-mi cred ochilor: pe trotuar, un bătrân țintuit într-un scaun cu rotile, își plimba papagalul verde-roșu-galben, imens. Pasărea picotea pe umărul său drept. Bătrânul fumează cu ajutorul unui portțigaret lung, de fildeș îngălbenit de timp și atâta utilizare. Și dacă totuși Dumnezeu este un imens papagal roșu? S-a terminat berea! S-A
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
să-i spună ceva de genul "mă nebunule, potolește-te", iar atmosfera s-ar fi detensionat dintr-o dată. Aici toată lumea privea pe toată lumea, cu teama de a greși în gesturi și priviri. Faptul că era așezat într-un scaun cu rotile îi dădeau o autoritate absolută, chiar și în nebunia sa manifestată deschis. În Zbor în bătaia săgeții H.R. Patapievici pomenește faptul că tatăl său vorbea mai multe limbi străine, dar nu trăia în niciuna dintre ele. Eu cred că iubesc
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
văzut, de pildă, o doamnă, Paula Nilsson, o principesă învățată și bogată, în apartament propriu, elegant și cu un înalt nivel de confort care, îmbolnăvindu-se de scleroză în plăci și fiind silită să se miște într-un scaun cu rotile avea în preajma sa o salariată de stat care o ajuta, cu care conversa, asculta și comenta muzică, literatură, politică, având în permanență o stare sufletească cvasinormală, robustă, optimistă. 4. Oaspete într-o familie suedeză Surpriza surprizelor: în ultimele zile ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
evoluția lor spre golănie, la fel ca și o vizită la casa de corecție sau cursele cu mașini furateă, lepădând legături din ziarul Tribune sau Examiner. Apoi apărea echipa de băieți care să le împartă, cu biciclete și patine cu rotile, și care până la opt își făceau turul, Coblin și cei mai bătrâni mergând pe la curțile din spate cu trepte înalte unde trebuia să știi cum să arunci ziarul la etajul al treilea, peste grindă și frânghiile de rufe. Între timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
ci practic brațele și picioarele lui. Einhorn era handicapat și nu-și putea folosi nici mâinile, nici picioarele, nici măcar parțial; avea un oarecare control al mâinilor, dar acestea nu erau destul de puternice pentru a putea să conducă un scaun cu rotile. Trebuia să fie împins și tras prin casă de către nevastă, frate, rude, sau unul din cei ce-l vizitau de obicei, fie angajat la el, fie având vreo treabă cu el. Indiferent dacă lucrai pentru el sau erai doar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
cărnos la frunte - iar gura sa blănoasă era deschisă de atâta râs. Iii-dii-otule! îi spunea lui fiu-său. Dacă petrecerea începea după ce se mai dusese vipia în ziua respectivă, era posibil să vină și William Einhorn; îi puneam scaunul cu rotile în plasa de bagaje a Stutzului, iar nevastă-sa ducea umbrela sub care stăteau amândoi. Frate-său sau eu îl luam hopa-sus în spinare, din birou la mașină, de la mașină pe partea dreaptă a malului lacului; cu toții la fel de distinși, atenți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
în maniera omului de afaceri plin de succes care îți povestește despre ferma amărâtă la care a crescut. Și nu pierdea nici o ocazie să o exploateze. Unei liste de corespondenți pe care o încropise de la așezăminte care vindeau scaune cu rotile, proteze și alte asemenea obiecte, le-a trimis un ziar reprodus la mimeograf denumit „Bolnavul Sechestrat“. Două pagini de notițe și eseuri, nimicuri sentimentale luate din Albumul cu amintiri al lui Elbert Hubbard și zicale din „Thanatopsis“. „Nu asemeni sclavului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]