987 matches
-
este cel care are relații sexuale multiple. 85% dintre femeile rroma au avut un singur partener sexual, în timp ce bărbații în proporție de 55% au avut mai mult de trei partenere în cursul vieții. În cele mai multe relații ocazionale bărbații din comunitatea rroma nu folosesc prezervativul. În ultimii ani, cu sprijinul susținut al organizațiilor internaționale și al instituțiilor guvernamentale, în România s-au dezvoltat programe sociale destinate comunităților dezavantajate. Programele au inclus activități de combatere a sărăciei, încurajarea școlarizării, îmbunătățirea accesului la servicii
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
au inclus activități de combatere a sărăciei, încurajarea școlarizării, îmbunătățirea accesului la servicii sociale și medicale etc. Deși în prezent există un număr semnificativ de organizații publice sau neguvernamentale implicate în activități sociale care au ca grup-țintă persoanele de etnie rroma, doar o mică parte dintre aceste programe includ activități de prevenire a infecției cu HIV. Nu există date statistice legate de nivelul infecției cu HIV în rândul populației rroma, etnia nefiind o informație înregistrată în fișele de raportare a testării
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
implicate în activități sociale care au ca grup-țintă persoanele de etnie rroma, doar o mică parte dintre aceste programe includ activități de prevenire a infecției cu HIV. Nu există date statistice legate de nivelul infecției cu HIV în rândul populației rroma, etnia nefiind o informație înregistrată în fișele de raportare a testării. Obiectiv: Extinderea intervențiilor consistente de prevenire a HIV și a ITS în cel puțin 25 de comunități rroma până în anul 2005. Elemente-cheie pentru prevenirea transmiterii HIV și a ITS
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
date statistice legate de nivelul infecției cu HIV în rândul populației rroma, etnia nefiind o informație înregistrată în fișele de raportare a testării. Obiectiv: Extinderea intervențiilor consistente de prevenire a HIV și a ITS în cel puțin 25 de comunități rroma până în anul 2005. Elemente-cheie pentru prevenirea transmiterii HIV și a ITS în rândul comunităților rroma: Corelarea intervențiilor HIV/SIDA cu restul intervențiilor care urmăresc îmbunătățirea statutului economic și social al comunităților rroma Obiectiv: Dezvoltarea de intervenții integrate multidisciplinare care să
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
informație înregistrată în fișele de raportare a testării. Obiectiv: Extinderea intervențiilor consistente de prevenire a HIV și a ITS în cel puțin 25 de comunități rroma până în anul 2005. Elemente-cheie pentru prevenirea transmiterii HIV și a ITS în rândul comunităților rroma: Corelarea intervențiilor HIV/SIDA cu restul intervențiilor care urmăresc îmbunătățirea statutului economic și social al comunităților rroma Obiectiv: Dezvoltarea de intervenții integrate multidisciplinare care să implice simultan determinanții decizionali economici, sociali și culturali care limitează accesul la informații, educație și
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a ITS în cel puțin 25 de comunități rroma până în anul 2005. Elemente-cheie pentru prevenirea transmiterii HIV și a ITS în rândul comunităților rroma: Corelarea intervențiilor HIV/SIDA cu restul intervențiilor care urmăresc îmbunătățirea statutului economic și social al comunităților rroma Obiectiv: Dezvoltarea de intervenții integrate multidisciplinare care să implice simultan determinanții decizionali economici, sociali și culturali care limitează accesul la informații, educație și servicii. Strategii: • Integrarea tuturor strategiilor care privesc dezvoltarea comunităților rroma. • Implicarea liderilor comunitari în procesul de elaborare
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
îmbunătățirea statutului economic și social al comunităților rroma Obiectiv: Dezvoltarea de intervenții integrate multidisciplinare care să implice simultan determinanții decizionali economici, sociali și culturali care limitează accesul la informații, educație și servicii. Strategii: • Integrarea tuturor strategiilor care privesc dezvoltarea comunităților rroma. • Implicarea liderilor comunitari în procesul de elaborare și implementare a intervențiilor. • Abordarea diferențiată a problemelor diverselor comunități rroma. • Depășirea barierelor care decurg din rolurile diferite ale bărbatului și femeii rroma și schimbarea patternului cultural rrom privind statutul social al femeii
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
determinanții decizionali economici, sociali și culturali care limitează accesul la informații, educație și servicii. Strategii: • Integrarea tuturor strategiilor care privesc dezvoltarea comunităților rroma. • Implicarea liderilor comunitari în procesul de elaborare și implementare a intervențiilor. • Abordarea diferențiată a problemelor diverselor comunități rroma. • Depășirea barierelor care decurg din rolurile diferite ale bărbatului și femeii rroma și schimbarea patternului cultural rrom privind statutul social al femeii. b. Informare-educare-comunicare și cercetare în vederea intervențiilor Obiectiv: Să se asigure ca membrii comunităților dezavantajate să știe cum să
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și servicii. Strategii: • Integrarea tuturor strategiilor care privesc dezvoltarea comunităților rroma. • Implicarea liderilor comunitari în procesul de elaborare și implementare a intervențiilor. • Abordarea diferențiată a problemelor diverselor comunități rroma. • Depășirea barierelor care decurg din rolurile diferite ale bărbatului și femeii rroma și schimbarea patternului cultural rrom privind statutul social al femeii. b. Informare-educare-comunicare și cercetare în vederea intervențiilor Obiectiv: Să se asigure ca membrii comunităților dezavantajate să știe cum să evite infectarea cu HIV, să aibă puterea, mijloacele și dorința de a
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
strategiilor care privesc dezvoltarea comunităților rroma. • Implicarea liderilor comunitari în procesul de elaborare și implementare a intervențiilor. • Abordarea diferențiată a problemelor diverselor comunități rroma. • Depășirea barierelor care decurg din rolurile diferite ale bărbatului și femeii rroma și schimbarea patternului cultural rrom privind statutul social al femeii. b. Informare-educare-comunicare și cercetare în vederea intervențiilor Obiectiv: Să se asigure ca membrii comunităților dezavantajate să știe cum să evite infectarea cu HIV, să aibă puterea, mijloacele și dorința de a transforma aceste cunoștințe în acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cercetare în interiorul comunităților dezavantajate pentru identificarea factorilor determinanți ai comportamentului cu risc HIV/SIDA și ITS la aceste grupuri, pentru găsirea punctelor și metodelor de acces cele mai eficace în vederea educării comunităților. c. Consolidarea capacității organizațiilor Obiectiv: Consolidarea capacității organizațiilor rroma de la nivel național și comunitar. Strategii: • Elaborarea unui program de instruire pentru organizațiile cu baza în comunitate pentru a întări capacitatea lor de a se ocupa de prevenirea, îngrijirea, tratamentul și serviciile de sprijin în domeniul HIV/SIDA. • Îmbunătățirea schimbului
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
comunitar. Strategii: • Elaborarea unui program de instruire pentru organizațiile cu baza în comunitate pentru a întări capacitatea lor de a se ocupa de prevenirea, îngrijirea, tratamentul și serviciile de sprijin în domeniul HIV/SIDA. • Îmbunătățirea schimbului de informații între asociațiile rroma care se ocupă de problematica HIV/SIDA. • Asigurarea finanțării pe termen mediu și lung a organizațiilor comunitare. 1.9. Prevenirea transmiterii în sistemul medical și la locul de muncă Situația actuală: Transmiterea în sistemul medical a fost frecventă în perioada
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
responsabilitate. 1.8 Influențe extrafamiliale: Elevul D.M. a dezvoltat relații de prietenie cu verișorii săi, care locuiesc în același imobil cu el, dar și cu alți copii ce locuiesc în casele instituționalizate din apropiere. Majoritatea prietenilor săi sunt de etnie rromă, care au abandonat școala sau care întrunesc un număr mare de absențe. Cei mai mulți dintre prietenii lui D.M. sunt mai mari ca vârstă decât acesta. Colegii de clasă au sesizat prezența elevului D.M. la diferite evenimente publice din oraș (concerte, festivaluri
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
2008) (68) Intr-un orășel fictiv din California, toți adolescenții par să fie dependenți de droguri, fie ele prescrise sau nu ("TV Mania", 17.III.2008) (69) Totodată, sperăm ca Grațiela să respecte legea, fie ea românească sau italiană (emisiunea "Rrom european", TVR 1, 2007). Interpretarea structurii fie (+Prop)... sau (unde fie este urmat obligatoriu de subiectul propoziției, eventual cu expresie ) drept CI depinde de natura semantică a elementelor supuse disjuncției: în (67) - (69), acestea epuizează lista condiționărilor posibile ale regentei
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
inițiat de către MECT, MS, MMSSF, Autoritatea Tutelară, ANPCA, definitivat și lansat în 2002 pe baza Programului de Guvernare pentru perioada 2001-2004, prevede: - strategia dezvoltării învățământului preuniversitar pentru perioada 2001-2004; - strategia de stimulare a participării la educație a copiilor și tinerilor rromi; - „acces la educație pentru grupurile dezavantajate, cu focalizare pe grupurile de rromi” (program PHARE); - parteneriatul strategic MECT-UNICEF privind educația copiilor rromi; - introducerea în școli din anul școlar 2002-2003 și din acest an și în grădinițe a programului „Cornul și laptele
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
prevede: - strategia dezvoltării învățământului preuniversitar pentru perioada 2001-2004; - strategia de stimulare a participării la educație a copiilor și tinerilor rromi; - „acces la educație pentru grupurile dezavantajate, cu focalizare pe grupurile de rromi” (program PHARE); - parteneriatul strategic MECT-UNICEF privind educația copiilor rromi; - introducerea în școli din anul școlar 2002-2003 și din acest an și în grădinițe a programului „Cornul și laptele”, cu impact vizibil pentru stimularea participării școlare; - programul de relansare a învățământului rural; - programul de reabilitare a unităților școlare; - dezvoltarea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
zilnică gratuită) pentru elevii din clasele I-IV a avut efecte pozitive certe, programul fiind primit foarte bine de părinții elevilor și de întreaga populație și contribuind la creșterea participării școlare în special în zonele sărace și în rândul minorității rrome (tabelul 12). Datele rezultate din barometrul de opinie publică realizat în octombrie 2002 de către Fundația pentru o Societate Deschisă și Metro Media Transilvania au arătat că 83,6% dintre cei intervievați au apreciat că o asemenea măsură era necesară, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
și a mărit șansele de participare școlară în mediile dezavantajate social (oarecum de nevoie), dar a sporit și creșterea unor oportunități de integrare în viitor pe piața muncii și de reducere a sărăciei. Alte facilități suplimentare pentru copiii și tinerii rromi (ca și pentru cei foarte săraci, mulți din mediul rural, de altfel) au produs efecte pozitive atât în comunitățile defavorizate, cât și în societate, în general prin reducerea inegalităților sociale și sporirea șanselor în fața școlii pentru copiii în situații de
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
rromilor, pe principiul discriminării pozitive sau acțiunii afirmative, fiind conștientizată nevoia de a avea asistenți sociali rromi care să lucreze în comunitățile cu riscuri sociale ridicate, să fie mai ușor acceptați de comunități și să ofere un model pentru tinerii rromi. Deși în primii ani numărul candidaților care îndeplineau criteriile minime la concursul de admitere a fost inferior numărului de locuri, în ultimii ani numărul mare de candidați rromi și rezultatele bune la admitere au determinat suplimentarea numărului de locuri și
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
mai ușor acceptați de comunități și să ofere un model pentru tinerii rromi. Deși în primii ani numărul candidaților care îndeplineau criteriile minime la concursul de admitere a fost inferior numărului de locuri, în ultimii ani numărul mare de candidați rromi și rezultatele bune la admitere au determinat suplimentarea numărului de locuri și introducerea din 2001 a unor locuri similare și la Colegiul de asistenți sociali comunitari. Exemplul secției de asistență socială din București a fost replicat și la alte facultăți
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
la alte facultăți similare din țară și, în ultimii ani, la unele facultăți de drept. Ministerul Educației și Cercetării a introdus acest principiu și la nivelul învățământului liceal, începând cu anul 2001 fiecare liceu oferind două locuri separate pentru elevii rromi care au promovat examenul de capacitate, evident în ordinea mediilor. Majoritatea locurilor nu au fost însă ocupate, numărul de solicitări fiind deocamdată redus. Programul „Educația - a doua șansă” a fost inițiat de Ministerul Educației și Cercetării și Centrul Educația 2000
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
financiară care vor avea efecte pozitive în familiile sărace cu copii, introducerea unor alocații speciale pentru familiile monoparentale și familiile cu mulți copii fiind două dintre exemple. Se înregistrează deja situații în care cupluri consensuale cu copii din rândul minorității rrome solicită eliberarea de certificate de naștere pentru copii pentru a beneficia de noile prevederi legale. În trecut și în prima perioadă de tranziție, până în 1997-1998, marea majoritate a copiilor abandonați erau plasați în instituții. Principalele cauze ale instituționalizării sunt relative
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
identitate) este, în fapt, inutil; aceștia sunt excluși complet de la toate celelalte drepturi derivate din statutul de cetățean: asistență socială, asigurări sociale, drept de participare politică, angajare într-un loc de muncă legal ocupat. Tabelul 24. Excluziunea socială a minorității rrome Tipuri de excluziune Forme ale excluziunii Surse/cauze de/ale excluziune/ii Consecințe ale excluziunii (excluziune derivată/de tip consecință) A. Din sistemul democratic și legal Excluși de la statutul formal de cetățeni (nu au acte de identitate) Autoexcluziunea (dezinteresul față de
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
deprivare materială Excluziunea de tip financiar a rromilor. Rromii sunt de departe categoria cea mai săracă din România: trei sferturi trăiesc în sărăcie și mai bine de jumătate în sărăcie severă. Disproporția între rata sărăciei severe înregistrată în cazul populației rrome și cea pe total populație este mult mai importantă decât cea înregistrată în cazul ratei sărăciei. Tabelul 25. Rata sărăciei în funcție de etnie (2001) Rata sărăciei severe Rata sărăciei Română 9,3 24,4 Maghiară 6,4 19,9 Rromă 52
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
populației rrome și cea pe total populație este mult mai importantă decât cea înregistrată în cazul ratei sărăciei. Tabelul 25. Rata sărăciei în funcție de etnie (2001) Rata sărăciei severe Rata sărăciei Română 9,3 24,4 Maghiară 6,4 19,9 Rromă 52,2 75,1 Germană 1,8 7,4 Alta 11,3 31,7 Sursa: calcule CASPIS (2003) pe baza datelor INS referitoare la 2001 Sursele principale de venituri ale populației se bazează pe activități ocazionale și pe alocațiile copiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]