1,620 matches
-
Moscova B. Kislovschi per G. Kiv 28 Am vorbit cu el despre drepturile de autor ale scriitorilor. Rămâne să aflu despre organizarea asistenței (casa scriitorilor de aici). Drepturi de autor 3000 ruble pentru fiecare 40.000 litere. În plus 3000 ruble pentru tirajul popular. La o ediție nouă 60% din acestea. De exemplu, pentru o carte de 400 pag. a 1500 litere pe pagină autorul primește la prima ediție 45.000 + 3000 p. ed. populară aproape 50.000 ruble = 1.750
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
plus 3000 ruble pentru tirajul popular. La o ediție nouă 60% din acestea. De exemplu, pentru o carte de 400 pag. a 1500 litere pe pagină autorul primește la prima ediție 45.000 + 3000 p. ed. populară aproape 50.000 ruble = 1.750.000 lei. Am văzut un film tot la Voks., foarte frumos. Am cunoscut acolo pe d-na Pantofel, cântăreața și dansatoarea care a vorbit la Arlus, frumoasă și bună vorbitoare. 22 Iunie Vizităm cătră amiază institutul lui N.V.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dorește. Să se ducă la târg cu baba să cumpere de unele și de altele. Nimic mai ușor. Vechiul președinte beneficia de rânduiala comunistă. Tot ce-i trebuie va avea. Iată aftomobil pentru drum, șofer cuminte și trei mii de ruble pentru cumpărături. Veseli, bătrânii se duc la târg. Intră în magazine; cumpără o păreche de cisme pentru moș; cumpără două broboade pentru bătrână. Mai una, mai alta iar se întorc și mai cumpără din ce cumpăraseră întăi, ca să nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
păreche de cisme pentru moș; cumpără două broboade pentru bătrână. Mai una, mai alta iar se întorc și mai cumpără din ce cumpăraseră întăi, ca să nu mai umble în fiecare lună cu aftomobilul la târg. Au cheltuit o mie de ruble. La întoarcere bătrânul s-a prezentat la casieria colhozului să depuie două mii de ruble, care nu-i făceau trebuință. În altă parte, la colhozul "Victoria" de lângă Moscova președintele are ideia ca o parte din câștigurile colhozului, acum când toate merg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
iar se întorc și mai cumpără din ce cumpăraseră întăi, ca să nu mai umble în fiecare lună cu aftomobilul la târg. Au cheltuit o mie de ruble. La întoarcere bătrânul s-a prezentat la casieria colhozului să depuie două mii de ruble, care nu-i făceau trebuință. În altă parte, la colhozul "Victoria" de lângă Moscova președintele are ideia ca o parte din câștigurile colhozului, acum când toate merg bine și gospodăria li-e îmbielșugată, să le întrebuințeze pentru sectorul cultural. Deci o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
strămoșilor, ca acum sute și sute de ani. Prin electrificare țărănimea intră în lumea nouă civilizată. La cabina luntrilor de la Barvih, o femeie care e de serviciu ne spune că duce o viață bună. Ea are un salariu de 800 ruble și soțul ei șofeur, care a făcut toată campania trecutului război are 1200. Cu această sumă de 2000 ruble amândoi cu copilul lor, elev în clasa a treia, duc un trai îndestulat. Aici, la Barvih, sunt așezări pentru tot personalul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de la Barvih, o femeie care e de serviciu ne spune că duce o viață bună. Ea are un salariu de 800 ruble și soțul ei șofeur, care a făcut toată campania trecutului război are 1200. Cu această sumă de 2000 ruble amândoi cu copilul lor, elev în clasa a treia, duc un trai îndestulat. Aici, la Barvih, sunt așezări pentru tot personalul sanatoriului, creșe pentru copii, case de odihnă. Satul din apropiere e organizat în colhoz agricol. Oamenii au și vaci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
stejar gruzin, pe care pământul l-a susținut din bielșug ca pe un copil iubit. În zilele cât am stat noi aici, marea destul de blândă. Diminețile și serile răcoroase; amiezile fierbinți. Minerii au salarii până la 10 și 14 mii de ruble pe lună. Am ieșit cu Vladimir Maximovici la pescuit într-o zi în barcă cu motor, în altă zi cu lotca. Am pescuit stavrizi, cu undiță cu plumb și cârlige cu pene. Dimineața și cătră apusul soarelui ies luntri în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și astfel Husin și Marușca “au câștigat toată dreptatea, iar dumnealui postelnicul Crasnăș și dumnealui Jurja Necorescu au pierdut judecata înaintea tuturor boierilor noștri”. Deci, domnul dă dreptate lui Husin și Mărușcăi și pune și o zavescă de 60 de ruble de argint pe care, dacă cineva din neamul lui Duma Negru s-ar scula asupra neamului lui Ion Munteanu, să plătească mai întâi cele 60 de ruble. Judecata îl defavoriza pe unul dintre cei mai mari boieri ai țării, membru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dreptate lui Husin și Mărușcăi și pune și o zavescă de 60 de ruble de argint pe care, dacă cineva din neamul lui Duma Negru s-ar scula asupra neamului lui Ion Munteanu, să plătească mai întâi cele 60 de ruble. Judecata îl defavoriza pe unul dintre cei mai mari boieri ai țării, membru al Sfatului Domnesc, dar ea ne arată că, la patru ani de la înscăunarea lui, Ștefan cel Mare știa să facă în așa fel încât să fie respectată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că Iuga și fiul său puseseră mâna pe Temeșești în condiții nu prea legale. Că este așa o arată privilegiul din 22 octombrie 1448, când este întărit Mihului și fraților săi satul Temeșești, punându-se o zavescă de 60 de ruble de argint topit. Este vorba de o sumă mare de bani, mai mare decât prețul unui sat, și ea avea darul să îl împiedice pe Stan Poiană să se mai judece pentru Temeșești. Numai dacă plătea 60 de ruble de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de ruble de argint topit. Este vorba de o sumă mare de bani, mai mare decât prețul unui sat, și ea avea darul să îl împiedice pe Stan Poiană să se mai judece pentru Temeșești. Numai dacă plătea 60 de ruble de argint topit, Stan Poiană putea redeschide procesul. Ajuns domn, Ștefan cel Mare a rezolvat acest conflict. La 26 octombrie 1458, Mălin, Vișa și ginerele lor Ivașca Vitolescu dau lui Neagul și Tatul, nepoții lui Stan Poiană, două sate, iar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cele trei sate, iar Ivașco, „nici el, nici copiii lui și nici altcineva din neamul lui să nu mai pârască niciodată, cu nici o carte, niciodată în veci.” Ca să nu se mai pârască niciodată, se pune o zavescă de 60 de ruble de argint, ceea ce înseamnă că, dacă cineva va încerca să se judece pentru acele sate, mai întâi avea să plătească cele 60 de ruble de argint. La 13 aprilie 1460, Fârțe Dragoșe poate vinde ocina sa, deoarece “el a dobândit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
niciodată în veci.” Ca să nu se mai pârască niciodată, se pune o zavescă de 60 de ruble de argint, ceea ce înseamnă că, dacă cineva va încerca să se judece pentru acele sate, mai întâi avea să plătească cele 60 de ruble de argint. La 13 aprilie 1460, Fârțe Dragoșe poate vinde ocina sa, deoarece “el a dobândit-o din tot dreptul și din toată legea.” La 5 decembrie 1460, se spune în privilegiu “au venit înaintea noastră și a boierilor noștri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și Coste Turbure, cu toate neamurile lor, au pierdut cu privilegiile lor și cu toată dreptatea și legea.” Dacă Toma și Coste și tot neamul lor, vor încerca să redeschidă procesul, vor trebui să plătească o zavescă de 100 de ruble de argint. După câte se poate vedea, în primii ani din domnia lui Ștefan cel Mare au avut loc procese pentru stăpânirea unei moșii, fiind vorba de boieri care se judecau pentru trei sau patru sate. Am v[yut mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un nou privilegiu lui Lațco, nepotul lui Petru Ponici, și soției sale, de întărire pentru patru sate, deoarece vechiul privilegiu de la Alexandru cel Bun l-a pierdut Corui, în grija căruia fusese lăsat. Domnul pune o zavescă de 100 de ruble de argint. La 11 ianuarie 1464, domnul dă un nou privilegiu Musei, soția lui Pentelei, și fiicei sale, Cerna, soția lui Petru Oțelescul, pentru satul Pânteleești, deoarece privilegiul vechi fusese pierdut. La 13 august 1464, Mândre și soția lui, și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dărste și pive. La 22 septembrie 1448, Mihul și frații săi Duma și Tador se pârăsc cu Stan Poiană pentru satul Temeșești, de la gura Studinețului. Câștig de cauză au avut fiii popii Iuga și domnul a pus zavescă 60 de ruble de argint topit, încât, atunci când Stan Poiană și urmașii săi se vor ridica împotriva logofătului Mihul și a fraților săi, să plătească mai întâi zavesca. Stan Poiană și urmașii săi nu au putut să-și dovedească drepturile decât la 26
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și o prisacă în braniștea domnească de la Bohotin, anume Bozea. Pârgarii și șoltuzii din Baia trebuiau să dea mânăstirii anual 12 coloade de malț și patru coloade de grâu. Dacă sașii din Baia vor încălca tocmelile să plătească 60 de ruble de argint. Domnul mai dăruia trei tătari, moara de la Toplița, un hotar de-a lungul Neamțului Mare și un loc în pustiu pe pârâul Iezerului, ca să întemeieze un sat, două pâraie, care cad în Bahlui, ca să așeze moară, și încă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de judecată asupra locuitorilor, chiar și atunci când era vorba de furtul unei fete. Nimeni nu avea voie să pescuiască în pârâiele de pe moșia mânăstirii sau să ia lemne din pădurile mânăstirii. Cei care încălcau această dispoziție urmau să plătească 10 ruble de argint. Ștefan cel Mare dăruia, la 30 august 1467, un obroc de 5 buți de vin pe an. La 11 septembrie 1467, Iurie Șerbici cu mama lui, Fedca, și cu sora lui, Anușca, dăruia Humorului un loc unde să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care acorda mânăstirii Neamț cântarele de pește de la Chilia. Domnul cerea pârcălabilor de la Chilia și dregătorilor acestora să respecte cele scrise în privilegiu “iar care din pârcălabi sau din dregători nu vor da aceasta, aceștia ne vor plăti 50 de ruble de argint curat și fără aceasta încă vor vedea și pedeapsa domniei mele.” Ctitorul Arhitectura. Potrivit tradiției, Ștefan cel Mare a zidit câte o biserică după fiecare bătălie. În însemnările sale de călătorie, sirianul Paul de Alep scria, la mijlocul secolului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la crâșmă la Costachi Gherasim unde era un scrânciob cu 8 scaune și foarte înalt. Acolo era vătav la scrânciob Vasile Călugărescu. M-a luat în crâșmă, mi-a dat câteva pahare de vin și mi-a dat și 2 ruble de argint de câte 5 lei și mi-a spus: "Eu am să te dau în scrânciob cu o fată frumoasă și când voi zice ajungă-vă voie bună o să-mi arunci o rublă în naframa care o am la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și mi-a dat și 2 ruble de argint de câte 5 lei și mi-a spus: "Eu am să te dau în scrânciob cu o fată frumoasă și când voi zice ajungă-vă voie bună o să-mi arunci o rublă în naframa care o am la brâu. Și așa am făcut. M-a dat în scrânciob cu Lențuca fiica Notarului Vasile T. Grumăzescu o fată foarte frumoasă, deșteaptă și tare dragalașă. Și care s-a măritat cu Vasile Iordăchescu care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cu catrință. Și mai ales că și era frumoasă. E felul ei, parcă era o zână din povești, așa de bine îi șădea. Și la masă dl.Petrea Gheorgheasa a vorbit foarte frumos și i-a dat Eugeniei miresei o rublă de 5 lei de argint și i-a spus s-o puie în sân. Cu banii ceia a cumpărat Eugenia farfurii, că nu aveam. Toți erau voioși și bucuroși, numai eu stam încrestat de parcă nu știam ce-i aceia ! Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
1 iulie, când toți copiii noștri erau în vacanță, când DAF-ul nostru îmi aparținea încă întrucât aveam două luni de la intrarea în țară drept de folosință a autoturismului cumpărat la Moscova de la un coleg, diplomat la ambasada R.F.G., cu ruble. Plătisem colegului neamț salariul meu pe cinci luni, ceea ce mă determinase să exprim în fața vânzătorului opinia că mi se pare anormal de puțin să cumpăr un autoturism atât de bun cu o sumă atât de mică. Georg mi-a explicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
el este foarte corect, conform legislației R.F.G.: Ion, DAF-ul are 30.000 de kilometri, prețul de vânzare, la Bonn, ar fi cam jumătate din suma achitată de mine acum trei ani. Suma pe care o primesc de la tine în ruble, conform unei înțelegeri bilaterale a noastră cu autoritățile de la Moscova, îmi este schimbată de banca sovietică în mărci vest-germane și este echivalentă cu suma pe care aș primi-o în țara mea. După realizarea tranzacției, la câteva săptămâni, familia lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]