2,974 matches
-
cel socratic, al cunoașterii de sine. Zicerea celebră și esențială "Cunoaște-te pe tine însuți" a constituit și constituie pravilă pentru dânsul, stâlpul stâlpelnic al casei sale. Demersul existențial al Domniei Sale s-a structurat în jurul tâlcurilor de adânc ale acestui sâmbure filosofic. Acum, la ceasul retrospecțiilor, al privirii în urmă către cele făptuite, Mihai Pricop a simțit nevoia să-și explice sieși în primul rând, dar și semenilor, socraticul dicton al viețuirii. A purces la acest proces de deslușire, de dezghiocare
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
numărul săracilor s-a redus cu 400 de milioane. În fapt, reducerea globală a sărăciei, reflectată în acel număr de 400 de milioane, se datorează exclusiv reducerii sărăciei în China."8 Absorbită de consecințele sociale, de ceea ce s-a numit "sâmburele inegalitar" al globalizării, dezbaterea nu s-a focalizat pe tema centrală propusă de noul proces, anume relația dintre globalizare și dezvoltare. Un fenomen de o asemenea amploare nu putea să nu exercite un impact semnificativ și asupra dezvoltării contemporane. Într-
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
abbatin min ƒardalin fa-takun f œaƒratin ’aw f al-samaw"ti ’aw f al-’arði ya’ți bi-h" All"h ’inna All"ha la”f ƒabr (31, 16/15): „O, fiul meu, de ar fi ceva greu numai că un sâmbure de muștar și ar fi ascuns într-o stâncă, sau în cer, sau pe pământ, ar scoate-o la iveală Dumnezeu, căci Dumnezeu pătrunde, cercetează.” (SOI) Wa-:kurna m" yutl" f buyóti-kunna min ’"y"t All"h wa al-≤ikma
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și fenomene. În abstractizare există conștiința că un anume aspect aparține unei clase întregi de obiecte asemănătoare. Dacă analiza se poate produce foarte repede, abstractizarea poate dura ani de zile. O experiență repetată ne duce la abstractizări: de exemplu, că sâmburele mare și dur caracterizează piersicile. Dar clasificarea științifică a plantelor fanerogame a necesitat multe secole de cercetare. Strâns legată de abstractizare este generalizarea. Noi recunoaștem o caracteristică drept esențială când este generală, comună multor ființe, obiecte, ceea ce implică o generalizare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a respectului reciproc. Trebuie să vedem În această nevoie semnul cel mai revelator al faptului că spiritul omenesc nu se poate lipsi de perspectiva morală asupra Înțelesului existenței sale, că aspirația către desăvîrșire este expresia sacrului din noi, a acelui sîmbure de divinitate cu care am fost Înzestrați fiecare și despre care poetul spunea atît de frumos: „Unul e În toți, tot astfel precum una e În toate.” Avem datoria de a manifesta grijă față de această părticică de divinitate din noi
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
limitează: „De fapt, nu știi decît atunci cînd știi puțin; o dată cu cunoștințele crește și Îndoiala” (J.J. Goethe). * „Conștiința este tocmai punctul de gravitație al individului.” (Mihai Eminescu) Ca și F.M. Dostoievski, Eminescu leagă Întreaga dezvoltare sufletească a omului de acest „sâmbure” misterios al zestrei noastre sufletești, care este remușcarea, căința. Depinde doar de noi să facem ca acest sâmbure să Încolțească și să rodească: „CÎnd conștiința supremă se stinge, se face noapte În suflete” (Ștefan Petică). Aparențe, iluzii, vise, resentimente, prejudecăți
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
este tocmai punctul de gravitație al individului.” (Mihai Eminescu) Ca și F.M. Dostoievski, Eminescu leagă Întreaga dezvoltare sufletească a omului de acest „sâmbure” misterios al zestrei noastre sufletești, care este remușcarea, căința. Depinde doar de noi să facem ca acest sâmbure să Încolțească și să rodească: „CÎnd conștiința supremă se stinge, se face noapte În suflete” (Ștefan Petică). Aparențe, iluzii, vise, resentimente, prejudecăți - simț al realității „Cel mai ușor e să te Înșeli singur; căci fiecare crede ceea ce dorește.” (Demonstene) Însă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dar și ale rațiunii. Iar pe acest fundament construiesc argumentul conform căruia rațiunea are potențialul de a corecta deficiențele naturii umane astfel încât comportamentul uman nu trebuie redus la domeniul instinctelor sau al emoțiilor (Ashworth, 2002, p. 38). În acest sens, sâmburele de adevăr cu privire la rolul naturii umane în viziunea liberală în relațiile internaționale se referă la credința în perfectibilitatea condiției umane ca urmare a capacității intelectuale și, de aici, la încrederea în posibilitatea evoluției progresiste. Nimeni altul decât Norman Angell este
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fi tăgăduit. Lucrul acesta s-a remarcat cu privire la Proust; mutatis mutandis și Război și Pace are un atare caracter. Dar trebuie imediat să subliniem că acest caracter nu-l dau elementele autobiografice. Foarte multe romane sau nuvele au măcar un sâmbure autobiografic fără să fie prin aceasta „memorii”. De pildă, ciclul În preajma revoluției al lui C. Stere e curat autobiografic în primele cinci volume, fără a fi aproape deloc memorialistic, iar în următoarele avem de a face cu ceva ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
farmec, spirit, prilej de Încântare: „Glumele să-ți fie cumpătate, Întocmai ca și sarea În bucate”.) „Spiritualul: ...e cel ce are destul spirit pentru a se abține de a avea prea mult.” (A. Maurois) În fiecare glumă este și un sâmbure de adevăr. (Glumele și-au câștigat, Într-adevăr, meritul de a fi considerate vorbe cu subînțeles, deoarece, sub aparența râsului nevinovat, ele ridiculizează un lucru ce se impune a fi Îndreptat. Așa se explică faptul că oamenii care se simt
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
prezentat de Ștefan Aug. Doinaș, respectiv de Constanța Buzea. Între 1979 și 1982 ocupă funcția de secretar general de redacție la „Opinia studențească”. Colaborează la „Ateneu”, „Argeș”, „Cronica”, Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „România literară” ș.a. Prima plachetă de versuri, Nunta în sâmbure (1975), apare în caseta Zece poeți tineri și se bucură de o bună primire. De altfel, anul următor obține Premiul „Nicolae Labiș”. Amiaza câmpiei (1977) este cartea prin care poetul își stabilește coordonatele esențiale, liniile de forță pe care le
MARCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288006_a_289335]
-
culegerea Îngândurat ca muntele de sare (1996), subintitulată Ultimele sonete închipuite ale lui V. Voiculescu în traducere imaginară. În contextul generației sale, scriitorul face o figură aparte prin opoziția declarată față de mijloacele de înnoire ale poeziei actuale. SCRIERI: Nunta în sâmbure, Iași, 1975; Amiaza câmpiei, Iași, 1977; Sub zodia Traciei, Iași, 1979; Neliniștea singurătății, Iași, 1982; Sigiliul toamnei, Iași, 1987; Lecție pe Ostrov, Iași, 1995; Îngândurat ca muntele de sare. Ultimele sonete închipuite ale lui V. Voiculescu în traducere imaginară, Timișoara
MARCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288006_a_289335]
-
sate, Iași, 2001; Atlet moldav, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Ștefan Aug. Doinaș, Un nume nou - Emilian Marcu, F, 1974, 4; Constanța Buzea, [Emilian Marcu], AFT, 1974, 5; Mihai Dinu Gheorghiu, Zece poeți tineri, CL, 1976, 6; Al. Piru, „Nunta în sâmbure”,LCF, 1976, 28; George Bădărău, „Amiaza câmpiei”, „Dialog”, 1978, 61; Ioan Holban, „Sigiliul toamnei”, CRC, 1987, 31; Horia Zilieru, Emilian Marcu, CRC, 1993, 18; Liviu Leonte, Cititorul de semne, CRC, 1996, 7-9; Constantin Hușanu, Imagini mitice, CL, 1999, 2; Tudor
MARCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288006_a_289335]
-
nu cuprinde și nu explică misterul (diversitatea realului) la care participă, ci îl explorează, îl parcurge, îl transcrie, făcând operă de cronicar al unei geneze”. Volum emblematic, Carte singură (1982) organizează poemele în trei mari cicluri: Urne și nunți, Locul sâmburelui, Nunți și urne, sugerând un univers circular, închis, suficient sieși, un microcosmos autonom, oglindă a macrocosmosului, realizare a visului mallarméan al cărții unice. În miezul cărții se află eonul-sâmbure, în jurul lui distribuindu-se simetric, dar în ordine inversă, ca într-
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
semne de punctuație, trebuie să fie făcută ca a unui continuum, întrerupt doar de pauzele de respirație ale gândului. Totul este simbolic, la limita religiosului ezoteric, inclusiv numerologia (33, poemele cu titlul Imn urmat de un număr, după modelul Psalmilor), Sâmburele - goethean - al universului poetic construit de M. este iubirea, cea care ar trebui să strălucească veșnic, iubire concentrată nu în inimă, nici în sămânța ce moare pentru ca lumea să se reînnoiască. În această poezie incantatorie, realul și imaginarul, livrescul și
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
o împlinire, o lumină interioară calm contemplativă domină febrilitatea și riscurile căutări Unului. Dintre marii poeți contemporani ai unității mistice (Ștefan Aug. Doinaș, Daniel Turcea, Nicolae Ionel), M. împinge rafinamentul cuvântului la limitele tăcerii. SCRIERI: Cartea nunților, București, 1968; Locul sâmburelui, București, 1973; Carte singură, postfață Dan C. Mihăilescu, București, 1982; Fluviul întâmplător, București, 1985; Semne de carte, București, 1988; Lumina de seară, București, 2000. Traduceri: Luis Martín-Santos, Vremea tăcerii, București, 1967; Istoria ilustrată a picturii. De la arta rupestră la arta
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
Cezar Baltag, Nunțile necesare, GL, 1968, 6; Nicolae Manolescu, „Cartea nunților”, CNT, 1968, 9; Gheorghe Grigurcu, „Cartea nunților”, F, 1968, 5; Doinaș, Lampa, 86-90; I. Negoițescu, Sorin Mărculescu, ARG, 1971, 2; Dana Dumitriu, Imagomania, RL, 1973, 40; Florin Mihăilescu, „Locul sâmburelui”, LCF, 1973, 46; Daniel Dimitriu, „Locul sâmburelui”, CL, 1973, 23; Mircea Ivănescu, Sorin Mărculescu, traducător al vechilor poeme medievale spaniole: „Romancero. Vechi balade spaniole”, T, 1976, 8; Iorgulescu, Scriitori, 100-102; Ana Maria Tupan, Vameș între două lumi, RL, 1982, 6
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
Nicolae Manolescu, „Cartea nunților”, CNT, 1968, 9; Gheorghe Grigurcu, „Cartea nunților”, F, 1968, 5; Doinaș, Lampa, 86-90; I. Negoițescu, Sorin Mărculescu, ARG, 1971, 2; Dana Dumitriu, Imagomania, RL, 1973, 40; Florin Mihăilescu, „Locul sâmburelui”, LCF, 1973, 46; Daniel Dimitriu, „Locul sâmburelui”, CL, 1973, 23; Mircea Ivănescu, Sorin Mărculescu, traducător al vechilor poeme medievale spaniole: „Romancero. Vechi balade spaniole”, T, 1976, 8; Iorgulescu, Scriitori, 100-102; Ana Maria Tupan, Vameș între două lumi, RL, 1982, 6; Nicolae Manolescu, Treptele lirismului, RL, 1986, 2
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
care intervine în destinul postum al unui autor, producând o modificare a imaginii sale în conștiința publică. Sistemul complex de modele care întemeiază opera - arhitectura socială, cadrul cosmic, filosofia și finalmente modelul cărții - se naște prin amplificarea treptată a unui sâmbure inițial de axiome. Premisa demonstrației este că în evoluția creatoare a lui Mihail Sadoveanu există o falie între operele tinereții și cele de maturitate. De la Hanu Ancuței - operă de răscruce - până la Creanga de aur, Ostrovul lupilor sau Divanul persian, imaginarul
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
RL, 1989, 20; Ioan Holban, La stânga, unde-i inima, CRC, 1989, 28; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 214-223; Ierunca, Dimpotrivă, 254-257; Gheorghe Grigurcu, Dificultatea desprinderii de „Idee”, RL, 1996, 11; Daniel Cristea-Enache, Utopia unui cărturar, ALA, 1997, 370; Daniel Cristea-Enache, Un sâmbure tare, ALA, 1998, 422; Estetică și moralitate. Omagiu profesorului Ion Ianoși la 70 de ani de viață, îngr. și introd. Marin Diaconu, București, 1998; Ion Ianoși. O viață de cărturar, îngr. Vasile Morar, București, 1998; Dicț. scriit. rom., II, 555-559
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
cu elemente precise, ci în melodia interioară. Structură fundamental lirică, I. abordează totuși poezia epică. Ștefan al Moldovei (Din zile mari, 1905) lasă posterității o lecție de patriotism, dar imaginea strategului rămâne încă palidă: „Așa cum se înfățișează acum, e numai sâmburele poemului visat de mine”, mărturisea autorul. Aspectelor strict istorice (extrase din studiile lui N. Iorga), li se asociază legenda (sursa e în Petre Ispirescu, S.T. Kirileanu), de unde episoade de tipul Visul lui Petru Aron, Pe Câmpia Direptății, Dumbrava Roșie. Mostrele
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
de relația cu obiectele” (Doina Uricariu). Întreprinderea amintește întrucâtva - ca strategie a construcției - de (pseudo-)dicționarele lui Mircea Horia Simionescu. Alte eseuri, dintre care, de pildă, unul excelent despre structura fantasticului la Lewis Carroll, sunt grupate în volumul Amatorul de sâmburi (1983). I. s-a afirmat și ca un înzestrat romancier. Debutează cu Plexul solar (1977), în care „pleacă de la cea mai banală situație în roman, existența triunghiului conjugal, și o complică printr-un număr rezonabil de întâmplări și personaje” (Eugen
IURES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287645_a_288974]
-
Poema citadină, București, 1963; Ocheșel și Bălăioara, București, 1965; Numai un flaut, București, 1966; Teatru școlar. Vica și cele trei Americi, București, 1968; Alt container pentru Osaka, București, 1974; Plexul solar, București, 1977; Mâhnitul meu centaur, București, 1981; Amatorul de sâmburi, Cluj-Napoca, 1983; Jumbo-jet și alte proze, București, 1984; Orbita planetei EPS, București, 1987; Afacerea „Beautiful College” (în colaborare cu Ion Bucheru), București, 1992; Imperiul (în colaborare cu Ion Bucheru) București, 1998; Nesomn, stare de grație, București, 2001; Desaga jucătorului de
IURES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287645_a_288974]
-
CNT, 1977, 50; Eugen Simion, Debuturi în roman (IV). Tema morală, LCF, 1977, 52; Valentin Tașcu, „Plexul solar”, F, 1978, 3; Dana Dumitriu, Un poet prozator, RL, 1978, 15; Vladimir Simon, Elogiul rațiunii, RL, 1982, 31; Gheorghe Grigurcu, „Amatorul de sâmburi”, RMB, 1983, 11 996; Vlad, Lectura rom., 218-219; Florin Mugur, Încrederea în real , CNT, 1988, 16; Irina Petraș, Largi disponibilități, ST, 1988, 6; Cosma, Romanul, I, 182-183; Cristea, A scrie, 135-140; Dicț. scriit. rom., II, 662-663; Micu, Ist. lit., 534
IURES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287645_a_288974]
-
rămasă în manuscris, probabil din 1839, sub forma unei ciorne de discurs. Ambele cuprind un tablou al literaturii române, surprinzător de bogat și de închegat. Ideile din progamul „Daciei literare” apar de pe acum: literatura trebuie să fie națională, având drept „sâmbure” poezia populară, deosebit de elogiată, iar ca izvoare, tradiția istorică. Se face o enumerare a principalilor reprezentanți ai literaturii române (cronicarii, poeții Văcărești, Al. Beldiman, I. Heliade-Rădulescu, Gh. Asachi), însoțită, mai ales în textul francez, de caracterizări succinte, de elogii măsurate
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]