1,001 matches
-
râs și de drag și mă țineam cu mâna ca să nu fac pipi. Buf! A spus Filosoful în noaptea aceea, știi că se deschid cerurile, e o chestie, mi-a spus Prietena mea care e mai sus, ți-am adus sânziene. Pinochio era la mine, dormiserăm îmbrățișați și am râs, și eu i-am arătat cum făceam în spectacol cu apă în gură și l-am stropit mult peste pernă, peste față, și am râs ca și cum atunci nimic nu s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
ținuturile carpato- danubiene, numele zeiței arhaice autohtone Bendis a fost înlocuit cu cel al zeiței omoloage, Diana. Numele zeiței daco-romane a supraviețuit în folclorul și în lexicul românesc într-o serie de credințe și, respectiv, cuvinte : zână - din Diana (Dziana) ; sânziana - din San[cta] Diana ; zănatic - (azi) zăpăcit, smintit, bezmetic, (dar inițial) „luat” sau „posedat” de Diana sau de zâne (lat. dianaticus). Această filiație cultuală și etimologică (Diana-zâna) a fost remarcată și argumentată de diverși autori, de la Dimitrie Cantemir (Descriptio Moldaviae
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Diana, a devenit în mitologia română Zâna. Faptul a fost observat încă de Cantemir : „Acest cuvânt [Zâna] ar putea să se tragă din numele Diana” (Descriptio Moldaviae, 1714- 1716) (259, p. 234). Diana a devenit Zâna, Sancta Diana a devenit Sânziana, iar vrăjitoarele lunatice din alaiul zeiței, dianaticus, care alergau narcotizate în nopțile cu lună plină, au devenit zănatice. „Zănatic - explică Mircea Eliade -, adică «fermecat» de Diana sau de vrăjitoare” (115, pp. 102-103). Subiectul a fost reluat ulterior de Ioan Petru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și transa călușarilor sau a bolnavilor pe care aceștia îi tămăduiesc sunt bine cunoscute. În practicile lor ritual-terapeutice, călușarii se folosesc și de anumite plante medi- cinale, unele cu virtuți psihotrope : mai ales pelin, dar și usturoi, avrămeasă (Gratiola officinalis), sânziene (Galium verum) etc. Dr. C.C. Ghenea, care a adus unele Contribuții la studiul dansului călușarilor, a conchis că vătafii de călușari nu numai că știau și aplicau „multe rețete bazate mai ales pe plante medicinale”, ci și „făceau uneori anestezie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe atunci cine eram!), nu aveam voie să apar la televiziune decât cu acel cântec antirăzboinic, Lumea de mâine (intrat pe albumul triplu al Cenaclului Flacăra ). O serie de emisiuni filmate în Maramureș și îmi amintesc de una, pentru care Sânziana Pop și Cornel Nistorescu mă căutaseră acasă și m-au plimbat la filmări pe la Baia Mare au fost cenzurate rău, mi-au dat pe ecran doar mâinile de la cot în jos pe chitară, fără să apar ca prezență, cu fața și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și dureroasă a situației. Nu prea contează; în 3 zile am reușit să mă enervez cât pentru 3 stagiuni. Cea mai proastă piesă a fost cea a Teatrului Național din București, un remake, care se vroia modern, după Vasile Alecsandri, Sânziana și Pepelea. Cu o regie anostă și cu mari vedete înșirate ciorchine pe afiș, acest spectacol retrogradează și așa mult hulitul Național în categoria Căminelor Culturale, subspecia emisiuni teve de divertisment, în genul mare al umorului forțat și grobian. O
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
glas de femeie din vîrtejul de văpăi, nu se știa care, dar lucru dovedit e că, de atunci, nu le-a lipsit făina din casă. Cum dădea să se isprăvească, se umplea la loc sacul. PÎnă ntr-un alt ajun de SÎnziene cînd, luîndu-se cu treburile, mama Floarei a uitat să mai dea pe la locul unde jucau Frumoasele. De a doua zi, sacul s-a golit și au trebuit să ia din nou drumul morii. America trebuie să-i fi părut tinerei
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
tot cerceta hainele umede pînă cînd doamna Bailey i-a pus o mînă și a Îndesat-o Într-un jeț, zicîndu-i „madam“! Pe Floare, minunea revederii lui Gheorghe o vrăjea la fel de tare ca hora Învăpăiată a Frumoaselor pe cîmpiile de SÎnziene, iar seara aceea scînteietoare o amețea aproape la fel ca măreția oceanului. De aceea nici nu fu În stare să scoată vreo vorbă. Soții regăsiți au luat trenul spre Chicago a doua zi, petrecuți la gară de cei doi ceasornicari
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
i-a înapoiat-o la ieșirea lui din schimb, la fel de proaspătă ca la primire, fiindcă a scăldat-o în lacrimile sale, iar la întoarcere către închisoarea din București, încă un gest asemănător: când i se dă voie să-și culeagă sânziene, pe care a trebuit să le arunce în apropierea Bucureștilor. Gesturi foarte rare, adevărate excepții care întăresc regula că regimul de teroare instaurat în România a fost unul din cele mai barbare, mai draconice regimuri totalitare. Vă recomand cu căldură
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
buze: Țțț! Și iar Țțț! apoi i-au zis că: să trăiești, Moșule Braiu, o sută de ani! Iar Tata-bătrân și-a scos luleaua din gură și a răspuns Zicând: apăi că, tocmai am împlinit această sută de ani, pe la Sânzienele de acum cinci veri în urmă Și musafirii, schimbând unele priviri mirate între ei, nu știau cum să-l ia și cum să se mai apropie de moșneag și unul dintre ei, mai gospodari la vorbă, și-a adus aminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
un crepuscul translucid de chihlimbar. Întreaga linie salută vioi și o mie de cimpoaie detunară, acompaniind un marș șugubăț al furnicilor pedestre, singurul aspect frivol din toată manifestarea. Regina furnicilor ascultă cupletele amuzante, având un zâmbet fin și condescendent: Foicică sânziană În Arca diluviană Coană Noe, ce bocești? Iară, dai apă la pești! Badea Noe, plin de fiere, A plesnit-o pe muiere: Prin al lacrimilor strop, Ai stârnit un alt potop. Numai din pricina asta Ni s-a prelungit năpasta... Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de domniță bizantină. F1: Iar la-ntoarcere, să trecem prin pășuni și prin funduri de livadă cu aluni, printre garduri fumurii și solitare ce se uită-n urma noastră cu mirare... B3: Și, din treacăt, ici și colo, să culegi sânziene cu tulpinile întregi, margarete, scânteioare și aglice un buchet de flori orfane și calice, lung în coadă și ghimpos și cu țărână; la plecare, să-l ții falnic într-o mână, dar, cu vremea, desfoiat, să-ți pară greu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
când le aduceau la tribunal, buluc televiziunile pe ele. Toate trei, asta o știau și copii din sat, trăiseră cu Chiru din Baltă și după ce fusese inundarea cu barajul rămăseseră fete nemăritate, fără căpătâi. Se mai duceau în noaptea de Sânziene în Baltă, topeau ceară în niște căiuțe și o aruncau în apă. Din locul unde cădea ceara se zice că ieșeau bărbați ucigător de frumoși, cu priviri de îngeri speriați și zâmbete vinovate, care bântuiau, peste an, visele femeilor văduve
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
care se frecau de burta mașinii. Inspectorul conducea încet, atent să nu nimerească în vreo groapă ascunsă de vegetație. Apoi, în fața lor se deschise o poiană largă, aproape circulară. Soarele strălucea intens, deasupra muntelui, aruncând o lumină crudă peste pădure. Sânzienele crescuseră în pâlcuri înalte până la nivelul capotei, iar printre ele se vedeau smocuri de mierea ursului. De sub umbra copacilor, tijele lungi ale ferigilor se aplecau spre lumină. Opriră acolo, chiar la marginea poienii și coborâră din mașină. Era liniște și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
duci, Mă mir iarna ce mănânci. - Ia! mănânc muguri de fag, Beu apă de pe sfîrlag Și cânt codrului cu drag. - Ți-am plătit să-mi cânți un an, Nu mi-ai cântat nici de-un ban, Căci tu vii la Sânziene Și pleci la mijlocul verii 230 Cîtu-i codru de frumos Tot îi cade frunza jos. 231 Măi ciobane de la oi, Măi ciobane măi, 239 {EminescuOpVI 240} Tu n-ai grijă nici nevoi, Măi ciobane măi. Tu cânți noaptea din cimpoi Cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
interesante și mai la distanță. Odată, după ce au strâns ceva bani fără știrea părinților, au plecat împreună cu trenul la Iași să vadă cum arată în realitate Teatrul Național poleit cu aur. Au avut noroc. Au văzut și teatrul și piesa Sânziana și Pepelea după Vasile Alecsandri, dar și papara pe care au luat-o la întoarcere a fost pe măsură. Și Lică și Costică și-au făcut rost de câte o bicicletă cu care cutreierau toate zonele limitrofe pe o rază
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
în carte s-a născut între două lupte între viață și moarte (spune Blandiana un popor vegetal) condamnat la viață mortal cu rădăcini aeriene Și aripi de pământ între vânt și cuvânt ființând blând flămând mereu de aer îndrăgostit de sânziene precum Eliade Și de balade Și de cules stele prin fân din lacrimi bacoviene făurind castele
Aripi de pământ by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/376_a_596]
-
zid(...); câteva poeme au fost publicate în revistele literare ale vremii..., începând din 1981 și până în 2007. Construite, în general, prin filigranare senzorială - trilul păsărilor, cântul continuă. Cine ar pricepe / De-i pe sfârșite ori abia-ncepe; boarea galbenă de sânziene; lacrima atât de clară de pe obraz; cearcănul vânăt; stelele ce-n neguri ard etc. -, poemele care alcătuiesc această antologie sunt învăluite de o continuă melancolie, începând din primele volume, unde teluricul și astralul se armonizează, alcătuind un spațiu ocrotitor pentru
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Dar și insectele, fluturi, albine, furnici, punctează cu grația lor efemeră peisajele traversate de ochiul poetului, atent la toate făpturile și înfăptuirile firii. Vegetalul este, de asemenea, o prezență constantă în poemele lui Ion Lazu, fie sub forma ierburilor, mohorul, sânzienele, trandafirul, garoafele (sau chiar prozaica legumă, ceapa, care devine, într-o poezie, sursă de meditație: Aruncată pe geam afară / Cine știe când / O ceapă / s-a răsucit cu discul în jos - / cu punct de sprijin în steaua polară - / și acum
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
în parcul de peste drum să ne jucăm și să cunoaștem alți oameni. Seara ne adunăm cu toții la masa din bucătărie, băieții trebăluiesc, mâncăm, discutăm, râdem. Isabella ne răsfață cu bunătăți și dulciuri. Târziu, în noapte, ne culcăm. 24 iunie 2007. Sânzienele - Sf. Ioan Botezătorul - Drăgaica. Mare sărbătoare la noi, românii. În acel moment nu știam în ce zi mare eram. Eram atemporali. Mă trezesc destul de târziu, era aproape 9 a.m. și intru în bucătărie: Nati se storcea, G. pe lângă ea, A.C.
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
au găsit-o, poarta s-a deschis, spre intrare în alt vis. Năluca celor ce au fost pe pământ, fața s-a destins, ochii au rămas deschiși, s-au încleștat liniștile vechi, cântecul a murit în urechi, un zbor de sânziene s-a amestecat printre gene. Aștept în lumea aceasta vie o Știință a morții să se scrie!* * * * Dialog cu savanții care vorbesc despre moarte, ca despre viață A muri înseamnă a trăi! Câtă spaimă sau indiferență măsoară cel care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
de foc” al Bucureștilor și că pe 5 august curent va trece pe la mine dl. Cătălin Manole - reporter la Formula As. Am pregătit volumele 2 și 3 pentru cel ce mă vizita, urmând să-i dau același volume și d-nei Sânziana Pop. Am pregătit totul cu autografele necesare, dar nici pe ziua de astăzi și nici în ziua următoare nu mi-a sosit cel așteptat cu atâta bucurie. În orele serii am primit telefon de la d-na prof. Ana... din Paris
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
București, str. Olteni 21. 2985. Georgescu Ioan, 10 apartamente, București, str. Brandusi 2, Ploiești, str. Lăptari 3. 2986. Gross M. și Abelstein Floră, 11 apartamente, București, Bd. 6 Martie 57. 2987. Gheorghe C. Gheorghe zis Georgescu, 12 apartamente, București, str. Sânzienelor 32, Bd. Ghica-Tei 86. 2988. Georgescu George, 4 apartamente, București, str. Toamnei 108. 2989. Grintescu Gheorghe, 4 apartamente, București, str. Prof. Marinescu 49, str. Demostene 8. 2990. Gherghina Ion, 25 apartamente, București, Bd. 1 Mai 96. 2991. Grinsberg Filip, 7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
numele roman al Dianei se ascundea (sincretizată sau nu ), o zeiță autohtonă. Cultul acestei zeițe a supraviețuit, după romanizarea Daciei, iar numele de Diana se găsește în vocabula românească "zâna" (Zina). În acest fel, "Diana Sancta" din Sarmizegetusa a devenit Sânziana (Sancta Diana), figura centrală a folclorului românesc (vezi E. Lozovan, Dacia Sacra). Astfel, spune Pârvan, dianaticii (adepții cultului Dianei), "cei stăpâniți de Diana", au dat în limba română pe "zănateci", nebuni, rătăciți (vezi Contribuții epigrafice... p. 120). Continuitatea religioasă și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sfânt), ele se integrează marii "familii" de personificări originare din spațiul religios autohton (precreștin), cunoscute în credințele populare ale românilor, sub numele de "iele" (din thr.-dc. elle sau preindoeur. ellai), din care fac parte zânele (zână), din lat. Diana, sânzienele (sânziana), vântoasele (vânt), lat. ventus, frumoasele (frumos)-lat. formosus, măestrele (măestru) -lat. magister. Bogăția patrimoniului cultural romanic și rezistența sa în fața celui slav se observă și din influența exercitată de latină asupra slavei, elementele de origine latină din limbile slave
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]