1,693 matches
-
Muntenia) chiar pe vremea când împăratul Paleolog (1439-1442) cu patriarhul de Constantinopol se aflau la sinodul de la Florența”, așa că solii au trebuit să meargă la Ohrida. „Deci din Serbia a adus această țară împreună cu sfințirea episcopilor și literele și limba sârbească aici în țară” (p. 214); „Pe această poveste (= schimbarea graiului și amestecul lui cu slovenească, dățească și altele) cură și aflatul slovelor, cu care și scrisoarea de la sirbi o au luat-o, amu după a doa descălecătură de Dragoș vodă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mai nouă”, pentru separarea cărora de cele moștenite invocă motivații fonetice. Este vorba de ghionoaie, jumătate, gogă, curmeziș, coacăză, pupăză, călbează, gresie, onomatopeicul cioc ( < alb. tshok); sau a ciupi ( < alb. tshupis „ciugulesc”), „care ne-a venit însă, probabil, prin mijlocire sârbească (čupati „a ciuguli”, cf. și ung. csipni „a pișca”)” (p. 263). La fel mătrăgună, care ar fi fost împrumutat de albanezi din mediogreacă și apoi transmis românilor. Pentru a nu rămâne mai prejos și a realiza un fel de reciprocitate
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
vecini cu ex-Iugoslavia, micii noștri cu vită, porc și usturoi ar fi meritat, într-adevăr, protejați ca marcă. Dar... Ați auzit vreodată de cevapcici? Este vorba despre un diminutiv traductibil prin ceva de genul „chebapurimici“. Sunt mititeii (tot un diminutiv...) sârbești, croați, sloveni, bosniaci, herțegovini, muntenegreni (dar și albanezi!), făcuți de parcă ar fi pregătiți pentru vreun Mitică de pe malul Dâmboviței. Carnea folosită e un amestec, în cantități egale, de vițel, miel sau oaie și porc, de condimentat se condimentează cu usturoi
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
23 august 1989. Gustările cuprindeau salată de vinete, castraveți cu urdă și mărar, rulouri de șuncă, drob de miel, crochete de cașcaval, chiftele de pasăre; acestora le urmau preparate la grătar, cu garnituri precum orez țărănesc (a se citi „pilaf sârbesc“) sau cartofi piure. La desert, plăcinte de casă, rulade cu fructe, înghețată, cozonac... Pentru românii prinși în coșmarul alimentației „raționale“, acesta părea un meniu opulent, dar banalitatea preparatelor nu poate să nu le fi sărit în ochi. După 1990, parcă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
gust subțire, când m-a învățat că una e să te războiești cu ungurul, cu rusul, cu bulgarul, cu polonezul ori cu turcul și alta e să le anexezi, fără război, mâncărurile lor vrednice de luare aminte. Papricașul unguresc, ghiveciul sârbesc [turcesc, la origine, n.n.], mâncările cu unt și cu smântână poloneze, borșul, icrele și marinatele rusești, musacaua și imanbaialdiul turcesc le am cucerit fără luptele de la Podul Înalt și din Codrii Cosminului, de la Câmpia Turdei și de la Plevna...“ „Umor din partea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
2 frunze de dafin scorțișoară 4 cuișoare întregi 1 linguriță zahăr sare și piper negru, proaspăt măcinat, după gust 1 kg cepe albe mici, curățate 2 linguri stafide 1 cană miez de nucă 1 cană telemea fărâmițată JAGNJECA KAPAMA (Stufat sârbesc) Costițele se rumenesc în unt, se sărează și se piperează, apoi se pun și cepele uscate și se lasă pe foc până se înmoaie acestea din urmă. Se stinge cu un pahar cu apă și se mai lasă cinci minute
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
carne macră de miel 6 lipii a câte 250 g 5 linguri unt 1 pahar supă de carne (vită sau miel) 2 cepe 1 lingură ulei de măsline 2 roșii 2 legături pătrunjel piper negru piper roșu sare CEVAPCICI (Mititei sârbești) Se amestecă bine toate ingredientele, în afară de ulei. Din compoziția rezultată se modelează rulouri de dimensiunile unor țigări de foi. Se ung cu ulei de măsline și se rumenesc pe grătar. Se servesc cu sos de iaurt. Sos de iaurt: Se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de ceea ce Constantin Amăriuței numea, într-un studiu remarcabil, "logosul parazitar"33: Ceri într-o băcănie: Băiete, o țuică! Nu-i da, domnule, c-o bea! zice Mitică. Unde ai plecat, Mitică? La vânătoare de lei. În loc de "usturoi", zice "vanilie sârbească", în loc de "vin", zice "flanelă de Drăgășani", și-n loc de "bilet de bancă", "poza lui Traian"".34 Farmecul personajului ține exclusiv de această vocație locutorie, de a da lucrurilor o interpretare mucalită și bășcălioasă, de a distorsiona ludic realitatea prin
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
întrucât pe umilul dar ghidușul grefier îl numeau Mitică și, în plus, îi calificau poznele și insolitele remarci pline de haz drept "miticisme" sau "miticiene"8. Exact ca celebrul personaj caragialian, care "epatează"9 prin invenții denotative de tipul "vanilie sârbească" în loc de "usturoi" sau "flanelă de Drăgășani" în loc de "vin"10 (Mitică), Urmuz, poznașul rebel Mitică, substituia formulele considerate inutile prin propriul cod lingvistic 11, așa cum își amintea prietenul lui, Mihai Cruceanu: Într-un timp găsisem că e ridicol să spui vorbe
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
localnici. Nu strică niciodată să afli ce se Întâmplă pe teritoriul tău. Reclama la vase emailate fu urmată de una pentru o firmă de autoturisme din Inverurie rostită În doric, dialectul aproape indescifrabil din Aberdeen, apoi de una la Baletul Sârbesc și de una la un nou fast-food din Inverbervie. Apoi Începură știrile. Erau, ca de obicei, aceleași știri de duzină, dar una dintre ele Îi atrase atenția lui Logan. Se aplecă În față și dădu volumul mai tare. „...mai devreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
color. Amza Îți Întinde un ardei iute. La difuzor, Corelli. Aerul insuportabil. 10 noiembrie Toată ziua te Învârți prin satele din jurul Bucureștiului și Olteniței. Zi sumbră, urâtă, mâloasă. Într-o mahala, copii de țigani fumând și dansând pe o muzică sârbească. La 10 noiembrie 1982, a Încetat subit din viață, În vârstă de 76 de ani, Leonid Ilici Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S, președintele Sovietului Suprem al U.R.S.S., de patru ori Erou al Uniunii Sovietice și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
antologiei de folclor Băiatul cu cornul fermecat, și frații Grimm și pictorul Runge -, într-o variantă sau alta, despre acel curs de gătit abstract, dar care reușea să acopere foamea. Îmi plăcea să variez originea bucătarului: o dată venea din Banatul sârbesc, pe urmă orașul lui natal era Cernăuți, unde spunea că s-a întâlnit cu tânărul poet Paul Celan, care pe atunci se numea încă Antschel. Iar după Bucovina Basarabia putea să fie din nou regiunea în care venise pe lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
a lungul a cîțiva ani, cei zece mii, de bătrînețe, provocată de diverse neoplasme intransmisibile, ceea ce nu Împiedică același guvern stelar să țipe ca lovit de meteorit din pricina a trei mocofani În tunică americană prinși cu creieru-n rucsac În vreme ce culegeau ciuperci. SÎrbești. Și, prin ciupercă, această Încîlcită Încrengătură de talofite heterotrofe care au ca aparat digestiv un tal, ajungem la intelectualii românești de mare adîncime, care-au devenit dintr-odată războinici, vor sînge, luptă cu toată ființa lor delicată Împotriva comunismului, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
situat la cîțiva pași de locul bătăliei. La miliție au fost plimbați cu viteză din birou În birou și frînați Într-unul ce-avea secretară. Secretara era roșcată. A participat și ea la percheziția la pielea goală. Organele de ordine sîrbești (numai ofițeri) au controlat cu minuțiozitate bagajele și buzunarele celor doi desfigurați, zăbovind Îndelung asupra briceagului de desfăcut conserve. Au căutat urme de sînge pe lamă, dar n-au găsit decît urme de merlucius. Sașa le-a explicat Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de militari (regiment de infanterie), Armata s-a retras după zece zile. Extinderea războiului în Croația a dus la descompunerea Armatei: șapte mii de ofițeri de origine croată au trecut în tabăra adversă, ulterior și subofițeri din trupe. Formațiunile înarmate sârbești din enclave au controlat o treime din teritoriul Croației. Intervenția trupelor O.N.U. de menținere a păcii și presiunile exercitate de C.E.E. au determinat retragerea Armatei Federale cu majoritatea forțelor și mijloacelor pe teritoriul Republicii Bosnia-Herțegovina. Tot aici, se
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
un comportament extrem de docil (n-a deranjat nici un moment inițiativele americane) și a lăsat impresia că joacă un rol de transmițător dinspre americani către sârbi, prezentându-le sârbilor, la Belgrad sau Pale, diverse variante americane care, din punct de vedere sârbesc, reprezentau tot atâtea propuneri de capitulare. Diplomații occidentali sunt de părere că Rusia a fost cel mai cuminte membru al Grupului de contact, sprijinind întotdeauna propunerile americane și germane, care au găsit împotrivire din partea altor membri, dar niciodată din partea diplomaților
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Folclorul românilor din zona sârbească a Banatului Daniela Roxana Gibescu Circumstanțele istorice și sociale au făcut ca astăzi pe teritoriul Serbiei să trăiască o comunitate românească destul de bine organizată. Românii sunt răspândiți în două regiuni distincte în Banat și în regiunea Timoc, în Serbia de
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
000. Școala, Biserica și în special activitatea muzical-folclorică de amatori, au făcut ca românii de aici să-și poată păstra limba și toate celelalte elemente definitorii pentru identitatea națională. Vorbind despre latura istorică, vom aminti faptul că unele localități din partea sârbească a Banatului populate de români sunt atestate documentar încă din secolele XIV-XV (Marcovăț, Sălcița, Iablanca, Voivodinț, Jamul Mic, Grebenaț, Coștei). În timpul stăpânirii turcești, cea mai mare parte a populației românești se retrage din zona de câmpie în munți de unde inițiază
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
români sunt atestate documentar încă din secolele XIV-XV (Marcovăț, Sălcița, Iablanca, Voivodinț, Jamul Mic, Grebenaț, Coștei). În timpul stăpânirii turcești, cea mai mare parte a populației românești se retrage din zona de câmpie în munți de unde inițiază o răscoală împreună cu populația sârbească. În secolul al XVII-lea, din Oltenia trec în Banat în jur de 13.000 de români, perioadă în care se amintesc localitățile: Cuvin, Mărghita, Deliblata, Doloave, Iancaid, Nicolinț, Râtișor, Torac, Uzdin, Seleuș. Totuși, migrațiile masive ale românilor spre aceste
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
granițe în Europa, Banatul a fost împărțit între România și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor. Având în vedere peisajul etnic al localităților bănățene, a fost imposibil ca granița să fie trasată perfect. Așa cum o mare parte a populației de origine sârbească a rămas pe teritoriul României, tot la fel, o mulțime de români își vor continua existența pe teritoriul statului ce va fi denumit mai târziu Iugoslavia. Românii din partea sârbescă a Bantului, începând cu anul 1918 și până astăzi, luptă în
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
sau în străinătate sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă românii de dincolo de graniță. În ultimii ani, legăturile cu România fac ca situația să se îmbunătățească într-o oarecare măsură. Elemente distincte în folclorul muzical al românilor din partea sârbească a Banatului Cunoscutul cercetător al folclorului românesc, Béla Bartók (n. 1881 - 1945), în primii ani ai secolului trecut investighează și zona Banatului. Din 1908 și până în 1918 culege aproximativ 3500 de melodii populare românești, o mare parte dintre acestea provenind
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
primii ani ai secolului trecut investighează și zona Banatului. Din 1908 și până în 1918 culege aproximativ 3500 de melodii populare românești, o mare parte dintre acestea provenind din fosta regiune administrativă Timiș-Torontal din care făcea parte și așa-numitul Banat sârbesc.1 În luna decembrie a anului 1912, Béla Bartók poposește la Alibunar, Vladimirovaț, Seleuș și Uzdin, localități în care culege peste 90 de piese muzicale.2 Materialul selectat cuprinde diferite categorii folclorice clasificate după localitățile de proveniență. Astfel, în Vladimirovaț
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
melodii. În Seleuș, materialul cules consemnează 32 de cântece iar în Alibunar 24 de creații populare. Bartok descoperă 6 cântece propriu-zise în Uzdin. Compozitorul născut în Sânnicolaul Mare nu a fost unicul preocupat de folclorul românilor care trăiesc în partea sârbească a Banatului. O culegere de dimensiuni mai mici realizează și Nicolae Lighezan (n. 1883 - 1946) prin intermediul colaboratorilor săi între anii 1927-1939.4 Materialul cules se referă la localitățile Vladimirovaț, Râtișor, Grebenaț, Satu-Nou, Sân-Mihai. Cea mai mare parte a creațiilor cuprinse
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
1883 - 1946) prin intermediul colaboratorilor săi între anii 1927-1939.4 Materialul cules se referă la localitățile Vladimirovaț, Râtișor, Grebenaț, Satu-Nou, Sân-Mihai. Cea mai mare parte a creațiilor cuprinse sunt cântece propriu-zise. O deosebită importanță pentru cercetarea folclorului muzical al românilor din partea sârbească a Banatului o au culegerile alcătuite în cadrul Arhivei de folclor a Societății Compozitorilor Români din București între anii 1935-1941. Amintim aici activitatea lui Ilarion Cocișiu (n. 1910 - 1952) și Harry Brauner (n. 1908 - 1988). Materialul a fost înregistrat cu fonograful
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
1 cântec funebru și un bogat repertoriu de dans. Pe lângă cei doi, cercetări pe meleagurile amintite vor face și Tiberiu Alexandru (n. 1914 - 1997), Constantin Palade (n. 1915 -1974) sau Emilia Comișel (n. 1913 - 2010). În anul 1955, în partea sârbească a Banatului poposește Constantin Brăiloiu (n. 1853 - 1958), părintele folcloristicii contemporane. Acesta a avut ca obiectiv principal descoperirea similitudinilor în cazul repertoriului muzical de pe întreg teritoriul Banatului. Cercetarea a fost însă întreruptă din cauza îmbolnăvirii lui Brăiloiu. Materialul cules nu a
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]