60,192 matches
-
nevăzută, în suspendarea blondelor oglinzi din luciul privirii sau reflectarea sinelui prin geamul de vise! Citește-mă peste perdeaua de tăcere, peste cortul cuvintelor sau cureaua de temeri ce-mi înfășoară miezul! Privește ploaia ce udă pământul întrebărilor ascunse! Din semințe va încolți viitorul grânarului. Imi plac la nebunie atingerile tale pe fiecare filă, cu mierea mângâierii prelingându-mi-se-n coșul pieptului, cu sunete răspândite-n mine ca-ntr-un amfiteatru al marilor spectacole. Îmi place la nebunie să mă cauți printre litere
LECTURĂ de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380208_a_381537]
-
trup, iar sufletu-n venele mele se zbate cu urlet de lup, din dor mă trudesc să mă rup cu àripi rănite și grele de zborul pieptiș și abrupt. Și vin să m-așez în uimire sub brazda surâsului blând, sămânță de nouă rodire și de-nmugurire flămând. Dar firul speranței plăpând în loc să răsară-n iubire stă-n dor, rădăcini căutând. Anatol Covali Referință Bibliografică: Și iarăși / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1840, Anul VI, 14 ianuarie 2016. Drepturi
ŞI IARÃŞI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380241_a_381570]
-
am făcut o surpriză și am adus o marcă cehească, din care eram sigur că n-ai mai băut - Ceske pivo. Pentru cei neobișnuiți cu sortimentul acesta, cred că ar merge excelent cu covrigei sărați, sau poate cu alune, sau semințe sărate. Ai?. - Mmm, cred că au mai rămas de-aseară ceva semințe de dovleac în castronelul albastru din bufetul de pe dreapta. - Bine, stai tu liniștit, că le găsesc eu. Florin reveni cu un castronel de porțelan plin cu semințe prăjite
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
eram sigur că n-ai mai băut - Ceske pivo. Pentru cei neobișnuiți cu sortimentul acesta, cred că ar merge excelent cu covrigei sărați, sau poate cu alune, sau semințe sărate. Ai?. - Mmm, cred că au mai rămas de-aseară ceva semințe de dovleac în castronelul albastru din bufetul de pe dreapta. - Bine, stai tu liniștit, că le găsesc eu. Florin reveni cu un castronel de porțelan plin cu semințe prăjite de dovleac și două farfurioare pentru coji, pe care le așeză pe
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
sau semințe sărate. Ai?. - Mmm, cred că au mai rămas de-aseară ceva semințe de dovleac în castronelul albastru din bufetul de pe dreapta. - Bine, stai tu liniștit, că le găsesc eu. Florin reveni cu un castronel de porțelan plin cu semințe prăjite de dovleac și două farfurioare pentru coji, pe care le așeză pe taburetul adus odată cu ele, lângă Vadim. - Uite; păcat că nu sunt și calde, dar merg și așa. Se așeză și el și pescuind repede țigara de pe marginea
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
și calde, dar merg și așa. Se așeză și el și pescuind repede țigara de pe marginea scrumierei, reîncepu să fumeze. - Fumezi ca un șarpe, de-asta ești așa de slab - spuse Vadim aruncându-i o privire și după ce ronțăi câteva semințe, mai dădu pe gât o jumătate de pahar, strâmbându-se din nou, dar fără a mai adăuga nimic. Continuară să spargă tăcuți semințele. Florin rotind între degete paharul de bere, îl privi în lumină, apoi, aruncând o privire spre ecranul
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
șarpe, de-asta ești așa de slab - spuse Vadim aruncându-i o privire și după ce ronțăi câteva semințe, mai dădu pe gât o jumătate de pahar, strâmbându-se din nou, dar fără a mai adăuga nimic. Continuară să spargă tăcuți semințele. Florin rotind între degete paharul de bere, îl privi în lumină, apoi, aruncând o privire spre ecranul televizorului, spuse cu voce scăzută: - Știi, m-am gândit să-ți spun tot adevărul, în legătură cu ce ai văzut astăzi la garaj. Să nu
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
nu va mai cădea Din amintirea rănii, zălog o vor păstra Buzele-mi martire. O floare de nu-mă-uita E credința ce nu se ofilește pururea, A Ta nemurire prin rugă i-o vei da Și rădăcina dragostei ea va avea, Sămânța jertfei vii. O floare de nu-mă-uita E a îngerului meu tăcere, Nu-și va mai pierde timpul a întreba De ce-i creată umbra, frica și ne-mila, Va invăța să spere. O floare de nu-mă-uita E sufletul ce-și amintește
NU MĂ UITA ! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380268_a_381597]
-
Și mama ta, copile, s-o respecți Nu are rost la cine se închină N-o face ea parte din înțelepți Dar ei îi datorezi a ta lumină De vremile s-ar scurge înapoi... Și să ajungi la stadiul de sămânță Vei reveni, același bun altói Născut cu grea durere, din dorință. 11 brumar 2016 undeva, în România Referință Bibliografică: MAMEI... / Daniel Bertoni Albert : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2153, Anul VI, 22 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
MAMEI... de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380255_a_381584]
-
de părere că cel mai mare dușman al frumosului nu e urâtul, ci alt frumos, înfățișez prezentul Cuvânt înainte, destinat a pune în vedere câteva aspecte ce privesc respectivul volum. Cu fiecare carte pe care am scris-o, încolțită din semințele gândului, mi-aș recăpăta măcar pentru o zi libertatea și liniștea, dacă nu abia de acum înainte ar începe tocatul mărunțel în cuțitul comentariilor. Nimic nu dăunează mai mult publicității decât publicitatea! După cam cinci ani apăruți azi târzii în raport cu
DE ACORD CU DESTINUL MEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380281_a_381610]
-
foarte viguroasă în special pentru vinurile de masă. Densitatea sa peste medie și taninurile pronunțate îl fac un partener perfect al mâncărurilor condimentate, și al cărnii de miel si vânat, de preferință marinat în vin roșu cu piper negru sau semințe de muștar picant. Syrahul din Franța se potrivește de minune cu ierburile de Provence. O friptură la cuptor condimentată cu lavandă, fenicul sau cimbru merită cu prisosință însoțită de un Syrah de Cornas, Hermitage sau Cote-Rotie. De asemnea brânzeturile frantuzești
Shirazul, un vin cu multă personalitate [Corola-blog/BlogPost/94179_a_95471]
-
spart coaja de nucă/A cuvântului și peste înțelesuri am dat/De bine, dulci ca mierea, de ducă/Și ură,/Avea gust de zgură,/Dar și de păcat,/ Simțeam eminesciana vibrație,/înțelepciunea lui Pan din gură în gură/Era în sămânța gata de germinație.// Am spart coaja seminței cuvântului/ Și-am dat peste altă sămânță/un alt înțeles, o altă cărare,/o altă speranță,/o clanță/pentru o altă,/o altă...//până rămâne/măduva Limbii Române.// În fiecare cuvânt e un
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
peste înțelesuri am dat/De bine, dulci ca mierea, de ducă/Și ură,/Avea gust de zgură,/Dar și de păcat,/ Simțeam eminesciana vibrație,/înțelepciunea lui Pan din gură în gură/Era în sămânța gata de germinație.// Am spart coaja seminței cuvântului/ Și-am dat peste altă sămânță/un alt înțeles, o altă cărare,/o altă speranță,/o clanță/pentru o altă,/o altă...//până rămâne/măduva Limbii Române.// În fiecare cuvânt e un oier,/un țăran/care face holda să
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
ca mierea, de ducă/Și ură,/Avea gust de zgură,/Dar și de păcat,/ Simțeam eminesciana vibrație,/înțelepciunea lui Pan din gură în gură/Era în sămânța gata de germinație.// Am spart coaja seminței cuvântului/ Și-am dat peste altă sămânță/un alt înțeles, o altă cărare,/o altă speranță,/o clanță/pentru o altă,/o altă...//până rămâne/măduva Limbii Române.// În fiecare cuvânt e un oier,/un țăran/care face holda să cânte/imnurile acestui pământ/scrise cu plugul
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
în stare de iubire în cel mai înalt grad al ei, de iubirea de vrăjmaș? Altfel spus, judecând ansamblul și mai puțin părțile, cartea este revelatoare, șocantă prin experiențele carcerale, descrise în amănunt pe alocuri, și are în ea acea sămânță a lucrului curat și bun, care, odată sădit, lucrează. “Vorbind despre ură, Sfanțul Marcu Ascetul spunea, bunăoară, ca această boală îi cuprinde mai cu seamă pe cei stăpâniți de duhul întâietății, a iubitorilor de onoruri. Cât despre mânie, el spune
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94210_a_95502]
-
în stare de iubire în cel mai înalt grad al ei, de iubirea de vrăjmaș? Altfel spus, judecând ansamblul și mai puțin părțile, cartea este revelatoare, șocantă prin experiențele carcerale, descrise în amănunt pe alocuri, și are în ea acea sămânță a lucrului curat și bun, care, odată sădit, lucrează. “Vorbind despre ură, Sfanțul Marcu Ascetul spunea, bunăoară, ca această boală îi cuprinde mai cu seamă pe cei stăpâniți de duhul întâietății, a iubitorilor de onoruri. Cât despre mânie, el spune
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94217_a_95509]
-
Roagă Cerul, Să Pogorască Har Copiii s-aibe roade și-n Noul An Școlar ! O lume cere ploaie...să fie bun ogorul Uitând "problema-cheie", care-i semănătorul... E vremea ca în Țară, să ne-apucăm de treabă Și să spălăm sămânța, de negură și pleavă ! Ogorul, e elevul ; să-l facem mai mănos Prin baza-Învățăturii, adusă de CHRISTOS ! Sămânța-i curricula, predată de "n" ori De Dascălii din Școală, ce-s buni semănători ! Spiritual (și fizic !), eu sunt mereu cu voi
REVIN ELEVII NOȘTRI-N ȘCOLI ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378198_a_379527]
-
să fie bun ogorul Uitând "problema-cheie", care-i semănătorul... E vremea ca în Țară, să ne-apucăm de treabă Și să spălăm sămânța, de negură și pleavă ! Ogorul, e elevul ; să-l facem mai mănos Prin baza-Învățăturii, adusă de CHRISTOS ! Sămânța-i curricula, predată de "n" ori De Dascălii din Școală, ce-s buni semănători ! Spiritual (și fizic !), eu sunt mereu cu voi ! Mă Rog pentru ogor, sămânță, dar și ploi ! Când ploaia este DUHUL și-un Dascăl bine-ales, Atunci e
REVIN ELEVII NOȘTRI-N ȘCOLI ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378198_a_379527]
-
Ogorul, e elevul ; să-l facem mai mănos Prin baza-Învățăturii, adusă de CHRISTOS ! Sămânța-i curricula, predată de "n" ori De Dascălii din Școală, ce-s buni semănători ! Spiritual (și fizic !), eu sunt mereu cu voi ! Mă Rog pentru ogor, sămânță, dar și ploi ! Când ploaia este DUHUL și-un Dascăl bine-ales, Atunci e garantat, cel mult dorit succes ! Prof.Paulian Buicescu. Referință Bibliografică: Revin elevii noștri-n Școli ! Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1716, Anul V, 12
REVIN ELEVII NOȘTRI-N ȘCOLI ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378198_a_379527]
-
de făcut... momentan îmi doresc să fac o discotecă în aerul liber tot în parcul mare. Tot acolo mă gândesc să atrag niște investitori să facă vrreo 2-3 terase. Pentru că, ies mămicuțele în parc cu copiii și ce fac? Sparg semințe? Hmm, mereu e această problemă în parc. Pe când ar fi altceva, fiind ceva amenajat, asculți o muzică, poți bea o cafea... Se crează câteva locuri de muncă și-mi plătesc și mie chirie la primărie. Din banii aceia pot face
INTERVIU CU DOAMNA PRIMAR A LOCALITĂȚII MIHAIL KOGĂLNICEANU, DOAMNA ANCUŢA BELU! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378164_a_379493]
-
o replică neașteptată, asmuțind ,,câinii conștiinței dureroase’’. Sunetul de o diafanitate celestă din ,,Cântarea cântărilor’’ îl regăsim, sprinten, în poemul ,,Cântă-mi frumusețea, iubite’’, care începe astfel: ,,încă din zori mi-a-nflorit rochița rândunicii,/ din pământ, în ochii viorii semințele păcatului au încolțit/ mi-a crescut pân’ la umeri dragostea, până la zenit’’ -, pentru a se încheia prin răspunsul prompt al celui iubit: ,,ți-am cioplit o luntre, draga mea,/ într-un trunchi de copac de santal/ ochii-ți smaralde cerești
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
realizată de dna Rozalia. Părintele Dosoftei a sesizat că acest volum „este o carte formatoare pentru adolescenți” pe calea devenirii profesionale și că ar fi bine să ajungă la cât mai mulți tineri, „ca-n sufletele lor să rămână o sămânță bună din evocările despre omul și jurnalistul care „ ce i-a pus Dumnezeu în suflet, aceea a știut să lucreze, a trăit intens drama Bucovinei, a scris frumos și a vorbit frumos, a îmbrățișat și s-a dăruit atâtor oameni
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
sau să lăuzi opțiunile de organizare și eforturile de publicitate ale Film Society of Lincoln Center. (...) Dar, apoi, există comori anuale precum Film Comment Selects, Festivalul Making Waves: New Romanian Cinema și mărețul și energicul New York Film Festival, ale căror semințe au încolțit la Film Society”, se arătă în materialul din The New York Times al criticilor de film A. O. Scott și Manohla Dargis, în care se oferă sugestii privind reînnoirea Film Society of Lincoln Center. Cea mai recentă ediție a Festivalului de
The New York Times: Festivalul de Film Românesc Making Waves: New Romanian Cinema este o comoară [Corola-blog/BlogPost/93725_a_95017]
-
populare reprodus la scară. Surpinde mai departe o structură inedită - o spirală de lemn, care exemplifică, pe o scală temporală și simbolică, evoluția tipului de hrană, de-a lungul istoriei umanității. Sunt rânduite aici mostre din alimentația omului arhaic, de la semințe la fructe, de la grâne la hrana preparată la foc. Aceeași incintă rămâne memorabilă și pentru inscripțiile parietale, realizate cu o caligrafie simplă, rudimentară, referitoare la precepte alimentare tradiționale. Impresia e de autentic, de frust. În schimb, Cabinetul de studiu propune
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
cuprinzând documente și tomuri cu referințe la modul de preparare a hranei, la rețetele tradiționale și la alimentele de bază ale culturii noastre (de la cele scrise de mână, cu o caligrafie școlărească, până la cărți de bucate și almanahuri). Colecția de semințe și, mai ales, pâinea - aliment cu puternică încârcătură simbolică - rețin atenția, ipostaziate divers și integrate unui enunț coerent și fascinant al expunerii, încheind periplul vizitatorului într-un spațiu originar, reconstituit cu întenție problematizantă însă, ca o breșă în timp și
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]