2,957 matches
-
nu numai factorilor financiari sau politici, ci îndeosebi activității constante și conștiincioase depuse de arheologii români. Totuși, o mare parte din punctele arheologice, menționate ulterior în repertorii, au rămas doar la stadiul inițial de cercetare, nemaifiind valorificate prin sondaje sau săpături sistematice, care să permită creșterea numărului siturilor arheologice, exhaustiv cercetate. Potrivit dinamicii siturilor (Anexa II, hărțile I-III), putem constata locuirea aproape totală a teritoriului Moldovei, favorizate fiind unele microregiuni, zonele evitate fiind rare (în special cele inundabile sau instabile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din spațiul Moldovei, pentru perioada amintită, cunoaște și îmbină două etape, petrecute și în bazinul bârlădean: una a descoperirilor întâmplătoare, care au scos la iveală vestigii, de regulă izolate, cu informații vagi și de multe ori neverificate sau nevalorificate prin săpături de amploare, și o a doua, a cercetărilor de suprafață și sistematice, ca urmare a intensificării activității științifice și a creșterii interesului pentru cunoașterea trecutului istoric. Privită în ansamblu, activitatea arheologică din a doua jumătate a secolului XX a determinat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
condiții, pentru etapa specifică culturii Costișa-Botoșana-Hansca menționăm prezența, în arealul geografic al bazinului bârlădean, a unui număr de 110 vestigii, situate în 88 de localități (Anexa 2, harta I), din care doar opt așezări au beneficiat de cercetări (sondaje ori săpături sistematice), iar alte 90 au rămas la stadiul de periegheză. Comparativ cu numărul mare al așezărilor, se cunosc doar două morminte izolate. Acestor complexe li se adaugă și 10 descoperiri izolate (monede bizantine singulare sau din tezaur și obiecte vestimentare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din tezaur și obiecte vestimentare). Surprinde raritatea descoperirilor funerare (izolate sau care pot aparține unor necropole), chiar dacă ele există în restul spațiului est-carpatic. O posibilă explicație ar putea fi și lipsa unor cercetări sistematice de amploare, care să acopere prin săpături un spațiu mai extins. Rămânem la ideea că numărul cimitirelor era mult mai mare decât cel actual semnalat. 1.1. Condiții fizico-geografice și de habitat. Amplasarea siturilor Ținându-se cont de poziționarea geografică, perieghezele și cercetările metodice de teren (sondaje
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
spațiu mai extins. Rămânem la ideea că numărul cimitirelor era mult mai mare decât cel actual semnalat. 1.1. Condiții fizico-geografice și de habitat. Amplasarea siturilor Ținându-se cont de poziționarea geografică, perieghezele și cercetările metodice de teren (sondaje sau săpături sistematice) au demonstrat că așezările erau situate pe platforme (Drăgești, Gura Idrici), sau pe terase (Negrești, Dodești, Valea Mare-Dumești, Rateșul Cuzei-Vaslui), fapt ce a permis răspândirea în majoritatea siturilor a aceluiași tip predominant de adăpost, locuința parțial adâncită și adâncită
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
așezări, ce provin din aproximativ 250 de localități, datate în veacurile V-VII, situate majoritatea în Podișul Central Moldovenesc (peste 150) și în zonele de stepă colinară din sud-estul Moldovei (peste 100), dintre care s-au cercetat prin sondaje sau săpături de amploare doar 45 de stațiuni. Din cele 300 de stațiuni, numai 98 fac parte din bazinul bârlădean, iar dintre ele doar în opt s-au făcut cercetări sistematice: Încă de la prima vedere a hărții (Anexa 2, harta I), cele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
siliște/seliște (un exemplu, aleatoriu, la Cucorăni - Botoșani), nefiind atestată vreo stațiune fortificată pentru acest timp și spațiu. Anterior, specificam că din totalul așezărilor din secolele V/VI-VII (98), doar în opt au fost întreprinse cercetări arheologice (sondaje sau săpături sistematice): Coroiești-Bogdănița (punctul Vatra satului), Drăgești (punctul Siliște), Dodești (punctul Șipot), Gura Idrici (punctul La Coșare sau Islaz), Negrești (punctul La Lutărie sau Cimitirul evreiesc), Rateșul Cuzei (punctul Grajduri), Tăbălăești-Bunești Averești (punctul Moara lui Negruzi) și Valea Mare-Dumești (punctul Valea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vase existent într-o stațiune. De asemenea, nu am luat în calcul (în tabelul statistic) acele fragmente ceramice și diverse obiecte, descoperite pe valea râului Bârlad, provenind din cercetările de suprafață, întrucât multe dintre ele sunt publicate, iar lipsa unor săpături sistematice care să aducă mai multe informații despre vestigiile respective nu ne permite o valorificare comună a acestor vestigii. Diversitatea materialelor din componența obiectelor, descoperite în inventarele celor opt așezări cercetate, a impus următoarea clasificare: a)ceramica, modelată atât la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lor accidentală (cazul cimitirelor de la Lozna-Botoșani și Vinețești-Vaslui, din care s-au păstrat doar 25 de urne, în primul caz și doar trei, dintr-un total posibil de 100, pentru cel de-al doilea caz) sau adâncimea prea mică a săpăturilor pentru a dezveli morminte de înhumație, de regulă găsite la 1,50-2m. În intervalul secolelor V/VI-VII, pe teritoriul Moldovei, s-au descoperit în total 12 morminte izolate sau care pot fi părți ale unor necropole (incertitudinea provine din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
producției materiale autohtone, din timpul culturii Dridu. CAPITOLUL IV SITUAȚIA ETNO-DEMOGRAFICĂ ȘI CULTURALĂ DIN BAZINUL BÂRLADULUI ÎN SECOLELE VIII-XI În secolul XX, cercetările arheologice au urmărit să acopere o suprafață cât mai mare a teritoriului românesc, prin intermediul perieghezelor și al săpăturilor sistematice, în vederea cunoașterii vestigiilor trecutului istoric. Zona Moldovei, inclusiv cea a bazinului bârlădean, s-a aflat, încă de la început, în atenția specialiștilor, deoarece condițiile prielnice vieții au favorizat stabilirea multor comunități umane și implicit descoperirea de situri arheologice. S-a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cele mai multe așezări erau situate în zonele de podiș (186), regiunile de câmpie sau stepă colinară (104), iar ultimele și cele mai puține în locurile montane ori submontane (13). Dintre aceste așezări, doar în 40 s-au întreprins cercetări arheologice (sondaje, săpături sistematice), care au confirmat prezența mai multor niveluri de locuire (Lozna-Botoșani, Suceava-Drumul Național, Borniș-Neamț, Valea Mare-Dumești, județul Vaslui etc.), fapt explicat prin deplasările succesive ale comunităților respective, pentru perioade scurte de timp, urmate de revenirile în aceleași vetre de sate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
jud. Bacău) și mai rar locuința de suprafață, atestată doar la Dodești (L10). Acest ultim tip de locuință se generalizează abia în secolele X-XI, datorită încălzirii climatice. Din cele 92 așezări identificate în arealul bazinului, doar șase au fost cercetate (săpături sistematice sau sondaje): două în județul Bacău, în localitățile Oncești (punctul Poarta Țarinei) și Cociu-Motoșeni (punctul Sud-Estul satului) și patru în județul Vaslui, la Dodești (locuințele aceleeași așezări găsite în două puncte, Șipot și Călugăreasca), Gura Idrici (punctele La Coșare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
arme (7). O bună parte din vestigiile amintite s-au descoperit în aria bazinului (158), pe teritoriul a 121 de localități. Dintre acestea 135 sunt așezări, găsite în urma cercetărilor de suprafață, din care 12 au fost investigate arheologic (sondaje sau săpături sistematice). Restul de 23 de vestigii reprezintă morminte izolate/necropole (11) și alte diverse (12) obiecte izolate (Anexa 2, harta III). Spre deosebire de perioadele anterioare, pentru secolele X-XI, numărul mormintelor izolate/cimitire descoperite în Moldova (20) este mai mare, dintre care
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
contactelor mai slabe sau pașnice (ca rezultat al plătirii unui tribut) cu noile grupuri alogene, care nu au periclitat siguranța membrilor comunităților locale. Din cele 135 de așezări, identificate prin periegheze, în 12 s-au întreprins cercetări arheologice (sondaje sau săpături sistematice): Drăgănești (punctul Bursucărie), Gârbovăț-Ghidigeni (punctul Arcaci), județul Galați și în 10 localități de pe teritoriul actual al județului Vaslui, la Bârlad (punctul Prodana), Dănești (punctul La Islaz), Dodești (punctul Șipot), Drăgești (punctul Siliște), Gara-Banca (punctul Șapte case ori Șesul Bârladului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu corpul îngust și cu tăișul lat, simetric ori asimetric. Tipurile menționate sunt specifice Europei de est, sud-est și centrale, fiind întrebuințate în intervalul secolelor VII-XI. Circulația lor se întinde, deci, pe o perioadă lungă. Unele au fost descoperite întâmplător, altele prin intermediul săpăturilor sistematice. Ele sunt caracteristice perioadelor Protodridu și Dridu. Deoarece există un studiu amănunțit și pertinent asupra tipurilor de obiecte amintite, rămâne doar să le catalogăm pe cele descoperite în Bazinul Bârladului și să le datăm, prin intermediul analogiilor. Menționăm descoperirea a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o cronologie largă și una restrânsă, mai exactă. Din cele 12 așezări investigate arheologic, unele au elemente (ceramica lucrată la mână și la roată, uneltele casnice și podoabele bizantine) specifice mai multor secole, fapt ce i-a determinat pe autorii săpăturilor să le încadreze grosso modo în intervalul secolelor IX-XI, precum stațiunile de la Drăgănești (Galați), Bârlad-Prodana, Dănești, Gara-Banca și Simila-Zorleni, (Vaslui). Ornamentele ceramicii, îndeosebi combinarea liniilor orizontale și vălurite, care ating apogeul în faza clasică a culturii, circulația și utilizarea inelelor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Dridu, Bucov), ci și altele, dinainte și după aceste descoperiri, din restul teritoriului românesc (Serdaru/Șendreni - Galați, cercetările de suprafață din Câmpia Dunării, dintre 1923-1926 sau cele sistematice, din anii 1930-1940, de la Lechința de Mureș, Dinogeția, Capidava, Cavadinești, urmate de săpăturile de la Ileana-Podari, București, Radovanu, Sultana - Muntenia, Spinoasa, Dănești, Băiceni, Oituz - Moldova, Ciumbrud, Alba Iulia, Blandiana și Sălașuri - Transilvania), aparțin autohtonilor și se deosebesc de cele din sudul Dunării, de factură slavo-bulgară. Din interese geo-politice, unii cercetători străini au considerat cultura
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
social-economice, fapt ce denotă, pe lângă forma compactă a necropolei, și prezența unei anumite stratificări sociale: Vinețești-Cordeni (jud. Vaslui), Hansca-Căprăria și Hansca-Limbari (Basarabia). Forma gropilor: uneori, când mormintele au fost descoperite întâmplător nu a fost surprinsă forma gropii, însă în cazul săpăturilor sistematice s-a precizat, fiind de obicei rectangulară (cimitirele de la Bârlad-Prodana, Vaslui; Brănești, Hansca-Căprăria și Cordon - Basarabia), dar existau și gropi pătrate, dreptunghiulare, circulare sau ovale (Hansca-Căprăria). Pentru mormintele izolate creștine sau păgâne acest amănunt nu a fost amintit, exceptând
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în mijloc cu un horn, unică în privința formei. Inventarul locuințelor cuprindea printre altele cute, străpungătoare din os, fusaiole din lut, cuțitașe din fier, ceramică, modelată la mână și la roată, decorată cu striuri orizontale sau vălurite. Cercetare N. Zaharia, 1958; săpături, 1960-1961, D. Gh. Teodor și V. Palade, iar între 1970-1975 V. Spinei. Materialul a fost împărțit între Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad și Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Teodor 1968, p. 234-235 (fig. 17/1-3, 10); Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1977. Materialul se găsește la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 108; Teodor 1997c, p. 79. 47. Dodești (comuna Dodești), județul Vaslui a) Călugăreasca: pe malul drept al Pârâului Șipote, în vatra satului, s-au efectuat săpături sistematice în anii 1967-1974, care au dezvăluit prezența unei așezări cu 14 locuințe adâncite, de formă rectangulară și având în interior vetre construite din piatră. Printre complexele de locuire se numără și o locuință de suprafață (L15), folosită ca atelier
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fier (cuțite, dălți, un topor, o seceră, un cosor). Dintre obiectele de port semnalăm două brățări, o cruciuliță, o aplică și un nasture. Întreg materialul este datat în secolele VIII-IX. Cercetare în 1935, sondaj V. I. Popa și Gh. Coman; săpături sistematice, 1967-1975, D. Gh. Teodor, Gh. Coman, C. Bloșiu, V. Bazargiuc (1967), A. Nițu (1969), I. Bauman (1975). Materialul se află la Institutul de Arheologie Iași și doar parțial la Muzeul Național de Istorie a României. Bibliografie: Teodor 1968, p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și lut (fusaiole). Pentru secolele X-XI s-au găsit șapte locuințe, distruse prin incendiere și din inventarul cărora s-a păstrat îndeosebi ceramica, făcută la roată, fină, de culoare cenușie-neagră. Cercetare în 1935, sondaj V. I. Popa și Gh. Coman; săpături sistematice, 1967-1975, D. Gh. Teodor, Gh. Coman, C. Bloșiu, V. Bazargiuc (1967), A. Nițu (1969), I. Bauman (1975). Materialul se află la Institutul de Arheologie Iași și doar parțial la Muzeul Național de Istorie a României. Bibliografie: Teodor 1968, p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1955, p. 29-30; Zaharia N. 1955, p. 909; Coman 1980c, p. 249, nota 10. b) Siliște: pe malul abrupt al Pârâului Șacovăț, din marginea sud-estică a satului, s-au desfășurat săpături arheologice al căror rezultat a indicat prezența unei stațiuni. Cercetarea sistematică a descoperit șase locuințe, dotate cu câte un cuptor din piatră. Inventarul așezării cuprindea ceramică modelată la mână și la roată, obiecte din os (străpungătoare), piatră (cute), lut (fusaiole
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu striuri vălurite sau orizontale, specifice veacurilor X-XI. Pe lângă ceramică, se adaugă câteva resturi de cuțite, un fragment de la o săgeată din os și o fusaiolă. Cercetare M. Petrescu-Dîmbovița și N. Zaharia 1954; D. Gh. Teodor, Gh. Coman, R. Maxim-Alaiba săpături în 1977. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1955, p. 29-30; Zaharia N. 1955, p. 909; Teodor, Coman, Maxim-Alaiba 1979, p. 285-288; Teodor, Coman, Maxim-Alaiba 1980, p. 462-467; Coman 1980c, p. 249, nota
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
însă găsite de T. Bolohan) făcute la roata înceată și decorate cu striuri orizontale și în val, caracteristice secolelor VIII-IX. Sondajul din 1981 a indicat prezența în amestec a ceramicii medievale timpurii cu cea din neolitic și bronz. În 2007, săpătura preventivă a descoperit câte trei locuințe, vetre, gropi și un cuptor, specifice epocii bronzului și secolelor IV-V. Totodată, pe lângă complexele închise, s-au descoperit fragmente de vase lucrate la roată, ornamentate cu linii incizate, în formă de val sau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]