2,273 matches
-
a 40-a aniversări a școlii, În 1986, un document statuează organizarea să În diferite facultăți, catedre și grupe de lucru. Facultatea de istorie era compusă din trei catedre, istoria ȘED, a PCUS și a mișcării muncitorești internaționale; se pregătea sărbătorirea centenarului lui Thaelmann și era proclamata Înrădăcinarea În istoria partidului, În tradițiile revoluționare continuitatea luptei KPD și a rezistenței antifasciste. Facultatea de filosofie cuprindea catedrele de filosofie marxist-leninistă, de politică culturală a ȘED și de comunism științific; tocmai se Încheiaseră
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
discipoli treziți sau care s-au dezis (precum Mihail Sebastian sau Emil Cioran). Rezistență acestui mit intelectual și politic este legată de faptul că a fost produs de actori situați pe poziții În principiu opuse. «Ambiguitatea strategică» a cenzorilor și sărbătorirea de către emigrația română anticomunista a acestei «victime a conspirației comuniste» preluată de opozanții din interior i-au pregătit terenul. Condițiile unui consens ambiguu fuseseră deja Îndeplinite la momentul schimbărilor politice din 1989-1990 și nevoia de a umple acest gol ideologic
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
viu schimb de opinii și de a realiza astfel o mai bună cunoaștere a situației etnografice și sociale a tuturor românilor. Educația patriotică fiind unul dintre scopurile de căpetenie, R.j. a organizat diverse manifestări cu caracter național, precum o sărbătorire a lui Avram Iancu (1873) sau la patru sute de ani de la întemeierea mănăstirii Putna (1871, serbare patronată tacit de R.j.), una dintre cele mai importante manifestări ale conștiinței naționale a românilor în a doua jumătate a secolului al XIX
ROMANIA JUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289315_a_290644]
-
cu altul, în fruntea căruia se află Ion I. Bumbac, antijunimist înfocat. Discuțiile din interiorul societății au loc mai ales în chestiuni de limbă și ortografie. Ele sfârșesc în cele din urmă cu victoria partidei favorabile Junimii, fapt consfințit de sărbătorirea care, în 1882, este organizată în onoarea societății ieșene și a „Convorbirilor literare”, iar în 1910 de omagierea lui Titu Maiorescu. R.j. reprezintă unul dintre cele mai importante momente de pătrundere și consolidare în Transilvania și Bucovina a ideilor
ROMANIA JUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289315_a_290644]
-
etapă de denigrare a scriitorilor consacrați, urmează etapa „revalorificării” literaturii române, citită acum prin grilă proletcultistă. În „Suplimentul de duminică”, ce apare din 1948 până în 1950, se publică articole de tipul Despre unele aspecte progresiste în opera lui Mihai Eminescu, „Sărbătorirea” lui Eminescu în timpul regimului burghezo-moșieresc și sărbătorirea astăzi a marelui poet. Virgil Ierunca încearcă să promoveze ideologia oficială într-un spirit mai puțin rigid. Direcția ideologică va fi asigurată însă de Paul Georgescu, Miron Radu Paraschivescu și Mihai Cosma, care
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
etapa „revalorificării” literaturii române, citită acum prin grilă proletcultistă. În „Suplimentul de duminică”, ce apare din 1948 până în 1950, se publică articole de tipul Despre unele aspecte progresiste în opera lui Mihai Eminescu, „Sărbătorirea” lui Eminescu în timpul regimului burghezo-moșieresc și sărbătorirea astăzi a marelui poet. Virgil Ierunca încearcă să promoveze ideologia oficială într-un spirit mai puțin rigid. Direcția ideologică va fi asigurată însă de Paul Georgescu, Miron Radu Paraschivescu și Mihai Cosma, care recenzează Trei nuvele de Petru Dumitriu, Lazăr
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
fac din Petőfi Sándor, Edgar Allan Poe, Chaucer, Maxim Gorki. În critică se evidențiază numai I.C. Roboșanu, cu un articol intitulat Ilarie Chendi la Societatea „Petru Maior”. În numărul 2-3 se publică un generos mesaj adresat de N. Iorga la sărbătorirea a cincizeci de ani de la înființarea Societății culturale „Petru Maior”, iar în numărul 5, un mesaj adresat „tinerei redacții” de Lucian Blaga. Articole diverse, pe teme științifice, istorice, pedagogice, universitare în general, semnează personalități ale vieții academice clujene: D. Călugăreanu
LUMEA UNIVERSITARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287890_a_289219]
-
și Vlaicu Bârna (1935), Ștefan Baciu (1936), Iulian Vesper, Teofil Lianu și Șerban Bascovici (1938), Mihail Celarianu, Emil Giurgiuca, Radu Gyr și Aurel Chirescu (1939). De-a lungul aceleiași perioade S.S.R. inițiază sau participă la comemorarea scriitorilor dispăruți, precum și la sărbătorirea, cu diverse prilejuri, a unor figuri marcante. Se întăresc și legăturile cu PEN-Clubul internațional și cu societățile scriitoricești din alte țări, ai căror reprezentanți sunt invitați în România. În reciprocitate, membri ai comitetului sunt solicitați să participe la întâlniri sau
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
de unsprezece cărți, sub titlul Opere diverse (Miscellanea); unele poeme din prima carte datează din perioada cînd trăia la Ravenna. E vorba de poezii de tot felul și de versuri ocazionale. De asemenea, putem aminti subiecte cu caracter religios (precum sărbătorirea martirului și episcopului Saturnin din Toulouse sau a lui Germanus din Paris; explicarea în versuri a Crezului; poeme pentru sărbătoarea Paștilui); poeme encomiastice pentru regi și regine (cartea a șasea); poeme închinate unor episcopi din regatul francilor (cartea a cincea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
redactată de Teofil, ceea ce explică absența ei din dosarul lui Chiril. Mai greu de explicat este însă absența ultimelor două (Chiril a murit la 27 iunie 444). în general, după un scurt preambul cu expresii de circumstanță, epistolele invită la sărbătorirea Paștilui, care trebuie pregătit prin post trupesc și spiritual (abținere de la păcate) și prin practicarea virtuții; apoi, sînt dezvoltate una sau mai multe teme doctrinale pe baza unor texte biblice. Ultima parte a epistolelor conține kerygma morții și a învierii
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Arts Centre, pe scena teatrului unui Campus universitar. Festivalul de la Canberra nu este unul de teatru, după cum îi spune și titulatura. Teatrul este o secțiune care se alătură expozițiilor, concertelor, diferitelor manifestări stradale - de la spectacolul florilor de toamnă pînă la sărbătorirea în stil irlandez a Sfîntului Patrick - dansurilor populare, concursurilor sportive, carnavalurilor, sărbătorii dedicate zilei de naștere a Canberrei. Publicul a fost educat să răspundă mai receptiv manifestărilor "ușurele" sau, dacă vreți, populare. Pe întreaga perioadă a festivalului, 4-20 martie, afluența
Din inima Australiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17147_a_18472]
-
27 martie 1944 trupele sovietice ajunseseră la Prut, cronicarul consemnează că tocmai în acea zi un grup de adevărați patrioți români, în frunte cu O. Stavrat, mitropolitul Efrem și cu Vasile Tarhon de la Guvernămîntul Basarabiei, au organizat la Chișinău o sărbătorire a Unirii petrecute 26 de ani în urmă. Însemnările conțin și observații de cu totul altă natură, cîteodată destul de întristătoare. Tabloul retragerii din Basarabia, al fugii disperate cu mult înainte de sfîrșitul anului 1943, din fața inamicului care încă nu trecuse Niprul
Memorialistică basarabeană by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Journalistic/17159_a_18484]
-
situație; frământări de limbă; realizarea unor povestiri, compuneri cu sprijin (În perechi sau În grup). concursuri sportive sau de cultură generală Între grupe de elevi din colectiv; implicarea Într-o serie de activități de Învățare În grup sau În perechi; sărbătorirea zilei de naștere Împreună cu colegii; excursii, vizite; jocuri sportive; dezbateri pe baza unor texte cu conținut civic; atribuirea unor roluri de organizator sau conducător al unor jocuri; trasarea unor responsabilități În cadrul colectivului (responsabil cu serviciul pe clasă); completarea unor chestionare
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
a vietii culturale românești în Brazilia, trece în 1957 atribuțiile sale Societății Sf. Treime, organizată în jurul bisericii ortodoxe de aici de Cercul Literar-Artistic Căminul și, mai tarziu, în 1964, de Sociedade Cultural Romeno-Brasileira care, în 1966, patronează la Sao Paulo sărbătorirea centenarului George Coșbuc. M. P.-C.
SOCIETATEA CULTURALA ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289747_a_291076]
-
1965 (Unité dans la diversité), Salamanca, 1966 (Romanidad-Hispanidad-Rumanidad), Roma, 1967 (Storia e valori pereni), Salzburg, 1968 (Kultur und Zivilisation im europäischen Südosten), Washington D.C.-Cleveland-Jackson-Detroit, 1969 (The Romanian and World Culture), Paris, 1970 (L’Indépendance roumaine et l’Occident). La sărbătorirea a zece ani de la înființarea S.A.R., în 1967, ședința inaugurală are loc pe Capitoliu, în prezența președintelui Italiei, a primarului Romei, a rectorilor și președinților celor mai importante universități și instituții de cultură, a decanului Facultății de Litere de la Universitatea
SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289745_a_291074]
-
1971), Munca și creația - acorduri la „Cântarea României” (1977) etc. Acelorași țeluri propagandistice le răspunde și nesfârșita masă a articolelor de direcție, care au împânzit neîncetat paginile publicației cu tematica lor abuzivă și opresivă, începând, bunăoară, cu „materialele” care, în preajma sărbătoririi a nouăzeci de ani de la nașterea lui V. I. Lenin, vădesc un cult încă viu (semnatari: Cezar Petrescu, Eusebiu Camilar, Geo Bogza, Maria Banuș ș.a.). În perioadele următoare ele proslăvesc Partidul Comunist, ideologia sa și valorile instrumenta lizate de aceasta
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
proză, din Ovidiu și din Fedru. În 1870 este numit institutor la o școală primară din București, unde o va avea elevă pe Iulia Hasdeu. Membru al Societății „Românismul”, va aduce un elogiu lui Tudor Vladimirescu și pandurilor săi, la sărbătorirea organizată, în iunie 1871, pe Câmpul Cotrocenilor. Participă, de asemenea, la pregătirea serbărilor de la Putna, din august 1871. În 1873 e ales secretarul Societății Didactice și intră redactor la „Ghimpele”. Publică versuri, articole și piese de teatru în „Albina Pindului
SCURTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289584_a_290913]
-
CNT, 1949, 123; Maria Banuș, Primăvara..., CNT, 1950, 175; Aurel Martin, Poezia lui A. Toma, „Făclia”, 1950, 6 februarie, 13 februarie; Nicolae Moraru, Cântărețul vieții, CNT, 1950, 175; Vicu Mîndra, A. Toma, poetul versului tânăr, „Scânteia tineretului”, 1950, 13 februarie; Sărbătorirea academicianului A. Toma la împlinirea vârstei de 75 de ani, București, 1950; Ion Vitner, Poezia lui A. Toma, București, 1950; Maria Banuș, Lumina omului și a poeziei, CNT, 1954, 35; Gala Galaction, Oameni și gânduri din veacul meu, București, 1955
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
cules din Basarabia - cântece, proverbe, ghicitori, însoțite de îndemnul de a se indica „din ce sat și de la cine sunt auzite”. Personalitatea tutelară a lui N. Iorga - ale cărui cugetări revista le presară printre texte - ocupă spații largi cu ocazia sărbătoririi a șaizeci de ani de viață și a patruzeci de activitate „pe terenul cultural național”. Istoricul este recunoscut nu doar ca savant și profesor, ci și drept „cel mai mare apostol al neamului românesc, cea mai cuprinzătoare minte românească [...], genialul
UNIREA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290351_a_291680]
-
Filologie-Istorie a Universității ieșene (1953-1957). Numit profesor la Liceul nr. 2 din Vaslui și director al Casei Raionale de Cultură, în 1958 va fi anchetat și întemnițat sub învinuirea „delict împotriva ordinii sociale”, pentru că organizase, împreună cu alți colegi de facultate, sărbătorirea a cinci sute de ani de la urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare. Eliberat din detenție în 1964, este angajat scurt timp la Stațiunea de Mașini și Tractoare din Vaslui, de unde în 1965 se mută ca funcționar la Centrul
VACARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
colaborare: ședințele cu părinții, vizitele reciproce familie-școală și școală-familie, consultațiile individuale, lectoratele cu părinții, ședințele comune cu părinții și elevii, implicarea părinților în organizarea și desfășurarea unor activități extracurriculare, realizarea unor vitrine cu material informativ sau a unor afișe speciale, sărbătorirea în comun a unor evenimente din viața de elev sau din viața școlii, scrisorile către părinți sau caietele de corespondență. Pentru obținerea unor rezultate cât mai bune este necesară o împletire a acestor metode, în funcție de nevoile fiecărei clase, a fiecărui
LECTORATELE CU PĂRINŢII. In: Arta de a fi părinte by Elena Caraiman () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1410]
-
activi în interacțiunile familie-școală, centrate pe învățare; Să ofere tuturor părinților oportunități de a participa activ la experiențele educaționale ale copiilor, chiar dacă vin sau nu la școală; Colaborarea familie-școală să fie folositoare pentru rezolvarea problemelor dificile și drept cadru de sărbătorire a realizărilor, a performanțelor deosebite; Relația dintre cele două instituții atât de importante să constituie fundamentul restructurării educaționale și a reînnoirii comunității; Eficienta profesională a cadrelor didactice, a administratorilor și a întregului personal al școlii să fie maximizată prin dezvoltarea
INIŢIERE ÎN ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Milina Drobotă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1401]
-
Maria, de 4 ori. La unele dintre vizite a participat Întreaga familie regală. Cele mai impresionante au fost vizitele din anii: 1866; 1883 (dezvelirea statuii lui Ștefan cel Mare); 1904 (sfințirea bisericii Trei Ierarhi și bisericii Sf. Nicolae Domnesc); 1911 (sărbătorirea semicentenarului Universității din Iași); 1912 (dezvelirea statuii lui Al. I. Cuza). Toate vizitele lui Carol I s-au bucurat de o organizare impresionantă, care implica aproape Întreaga populație a orașului, de la prefect, primar, rector, decani, corp profesoral, armată, poliție etc.
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
dezvelirii statuii lui Ștefan cel Mare, regele spunea: . Din discursul rostit În octombrie 1904 reținem: La 27 septembrie 1911, Regele, Regina, Principele Ferdinand, Principesa Maria, Principele Carol și Principesa Elisabeta au participat În sala Teatrului Național la Festivitățile prilejuite de sărbătorirea semicentenarului Universității din Iași. În discursul său, Regele menționa: . De menționat că În cele 18 vizite la Iași, Carol I a vizitat Universitatea În 12 dintre acestea; 3 vizite s-au desfășurat la Palatul Universitar de la Copou. În anul următor
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
zi simbol a vitejiei ostașului român, iar elevii să fie antrenați În susținerea unor programe cultural artistice consacrate comemorării eroilor neatârnării . Un an mai târziu, o altă circulară (14 aprilie 1898), adresată de această dată directorilor școlilor primare, insista asupra sărbătoririi zilei naționale. În document, Spiru Haret Își exprima mulțumirea că „serbarea a dat institutorilor și profesorilor o nouă ocazie solemnă de a Împlini, față de școlarii lor, cea mai Însemnată și mai Înaltă parte a datoriei lor, aceea de a le
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]