5,379 matches
-
capeți bunul simț în viață. - Așa este. Sper ca nici unul să nu scape „boii în porumb”, cum mai spune românul, și să se îmbete ca să strice atmosfera destul de plăcută și relaxantă. - Nu cred că se va întâmpla așa, deoarece acești săteni se întâlnesc cu noi și a doua zi și, cum suntem împreună aproape zilnic, au un oarecare respect, mai ales că sunt aici atât activistul de la Raion, cât și președintele de C.A.P., dar cine mai știe? - Și timpul liber
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
muzică ușoară, să o lase mai moale cu populara și, la sugestia sa, Petrică finalizând sârba, a anunțat: - Pentru familia Axinte un tango special! Și imediat a schimbat repertoriul, iar tinerii intelectuali cu perechile lor frumoase au ocupat centrul scenei. Sătenii, din respect, i-au lăsat să se desfășoare și ei, până își trăgeau un pic sufletul după prelungita repriză de dansuri populare, ca și când ar fi fost în hora satului sau la bal. Viorel se învârtea acum pe scenă cu grațioasa
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
puteai mișca în ritmul dansului. Nu au mai dansat așa ceva din timpul studenției. Au presupuscă Petrică l-a învățat de la radio și a vrut să-și impresioneze concetățenii la bal sau la horă cu acest stil de dans nou pentru săteni În lume, foxtrotul apăruse de vreo douăzeci de ani în Anglia. La terminarea dansului, tinerii i-au aplaudat pe muzicanți și i-au felicitat pentru prestația lor, chiar dacă era modestă ținând cont din ce instrumente era format taraful. În timpul tangoului
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
stea câteva clipe la masă cu toți cei care mai erau prezenți, ca apoi, cât mai diplomat, să-i solicite lui Mircea să o însoțească până acasă, pentru că era noapte, putea să fie mușcată de câini sau acostată de vreun sătean băut. După câteva minute petrecute în sala de banchet, și-a așezat poșeta pe umăr și, luându-și la revedere de la cei prezenți în sală, a părăsit incinta căminului cultural, însoțită de Mircea, care locuia în gazdă cam în aceeași
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
n-au visat neam de neamul lor! Zic să înconjurăm țara cu sârmă ghimpată și să punem de o închisoare de maximă siguranță ? Ciocu' mic, ciumpalacilor! Ultima oră ! Dramă în multe zone rurale înzăpezite! Ca să ajungă acasă, de la crâșmă, mulți săteni au trebuit să deszăpezească șapte cărări! * Toate bune!?! Ai nevoie de o informație? Mică, mică? O rezolvăm împreună. Trimite mai departe! Mulțumiri! Să se vadă! Ne-am eliberat de frică! ------------------------------------------------- Sergiu GĂBUREC http://blogulluigabu.blogspot.ro București duminică, 2 februarie
TABLETA DE WEEKEND (54): NINGE IARĂ, PESTE ŢARĂ ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353826_a_355155]
-
natură. Dacă ar fi putut să meargă și la serviciu fără aceste obiecte de îmbrăcăminte ar fi fost fenomenal, însă cum era vară și rochițele subțiri și, în general, transparente, nu putea să apară așa printre muncitori sau chiar printer săteni, fie bărbați, fie femei. Cum ar fi stat sânii săi obraznici fără sutien nu-și făcea probleme. Erau zvelți și frumos ridicați cu vârfurile mugurilor împungând în materialul rochițelor. Familia la care era găzduită era o familie tânără, puțin mai
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IV VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353830_a_355159]
-
și el implicat în sistem. Inginerul-șef i-a trasat Săndicăi obligațiile de serviciu pentru toată ferma, în perioada imediat următoare, nominalizând-o provizoriu șef de fermă pe timpul cât Ramona era bolnavă. Totul a intrat în normal, chiar dacă unii dintre săteni mai făceau comentarii între ei asupra cauzelor îmbolnăvirii subite a șefei de fermă. Vizita lui Viorel prin fermă nu a trezit nicio bănuială. A trecut ca din întâmplare prin sectorul unde avea treabă Săndica și i-a solicitat acesteia o
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IV VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353830_a_355159]
-
ar refuza nimeni, văzând cât de bine arăți ca bărbat. - Oo... ce de laude. Chiar așa să fie? Mi-a fost, sincer, teamă să nu fiu refuzat, mai ales ziua când circulă atâta lume pe străzi. - Și care-i treaba? Sătenii numai de oaspeții tăi se preocupă? Crezi că altceva nu au de făcut? Au grădini de săpat, animale de hrănit, nu stau cu ochii pe stradă să vadă pe cine duci tu la gazda ta. - Dacă acesta este punctul tău
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IV VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353830_a_355159]
-
casă. - Mircea, deja mă uimești. Parcă ești unul dintre elevii tăi care se ferește să nu fie prins cu țigara în gură. - Pentru tine m-am gândit că este bine să-ți treacă neobservată vizita în casa unui bărbat în fața sătenilor, nu pentru mine. - Ce plăcere ar mai avea viața, Mircea, dacă nu-i dai și un pic de senzațional și de suspans? Lasă-i și pe ei să aibă o bucurie. O temă de bârfă locală. Așa ne mai pigmentăm
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IV VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353830_a_355159]
-
ei nemișcați și respectuoși la câțiva metri, parcă presimțind ce-l muncea pe moș Anghel. Și ei, ca și bătrânul, așteptau să fie luminați. Și zăboveau... -Care-i povestea, tată? întrebă popa, dar privind cu o veselie curioasă către pâlcul de săteni cam stânjeniți care, era vădit, voiau și ei același lucru cu bătrânul: lămuriri. Zâmbi a înțelegere, îndemnând la mărturisire. -În joia dinaintea Izvorului Tămăduirii, am plecat la frate-meu de la oraș. Îmi promisese că dă pe la noi de Sf. Paști
TĂMĂDUIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353987_a_355316]
-
era greu sau poate imposibil să obțină acest lucru - și-i ține „rumâni în silnicie”, nevrând să recunoască obligația pe care și-o luase. Pentru această pricină se va isca un proces între urmașii lui Chirca, comisul de la Ruda, și sătenii de la Dobriceni, o primă judecată având loc la 1600, când țăranii se duc la Alba-Iulia, cu plângere la domnie, nemulțumiți că boierul nu i-a scos de la salină și totodată îi ține „rumâni în silnicie”. Voievodul Mihai Viteazul, care dăduse
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
iată, reapărută acum când câmpurile își reluaseră aspectul lor din perioada năvălirii popoarelor migratoare. Fusese relativ ușor de capturat deoarece, la cei patruzeci și șase de centimetri ai săi, digestia unei râme îi îngreunase foarte mult mișcările. Fură fotografiați toți sătenii de vază din sat cu șarpele pe masa de consiliu, primarul fiind cu eșarfă iar moș Cotârlă, făcut pulbere din banii obținuți de la cei doi cercetători, stătea în primul rând și rânjea de ziceai că i-a venit pensia. La
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
iată, reapărută acum când câmpurile își reluaseră aspectul lor din perioada năvălirii popoarelor migratoare. Fusese relativ ușor de capturat deoarece, la cei patruzeci și șase de centimetri ai săi, digestia unei râme îi îngreunase foarte mult mișcările. Fură fotografiați toți sătenii de vază din sat cu șarpele pe masa de consiliu, primarul fiind cu eșarfă iar moș Cotârlă, făcut pulbere din banii obținuți de la cei doi cercetători, stătea în primul rând și rânjea de ziceai că i-a venit pensia. La
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
Haieu ) care ulterior la presiunea autorităților austro-ungare a fost trecută la cultul Greco-catolic. Incă un motiv pentru sărăceni de aș construi propria lor Biserică. Satul Rontău de astăzi, în acea perioadă se numea satul Sărăceni, denumire care provenea de la sărăcia sătenilor. In anul 1700 ei și-au costruit o biserică săracă cu pereții din potici cum spuneam mai sus, care în 1868 a suferit un incendiu provocat din neglijență, iar preotul din acea vreme cu numele de "Părintele Trandafir" împreună cu credincioșii
BISERICA DIN SATUL NOSTRU de IONEL CADAR în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353160_a_354489]
-
Biserica, de data aceasta din cărămidă. Părintele Trandafir fiind prietenul marelui scriitor român Ioan Slavici care și scrie o nuvelă cunoscută în literatura română sub denumirea de "POPA TANDA" în care scriitorul arată cu lux de amănunte viața și activitatea sătenilor din Sărăceni alături de Părintele lor Trandafir. Părintele Trandafir era prezent peste tot: în vecini, la câmp, la vale, la munte, în Biserică, la nunți, ne cruțând pe nimeni cu vorbele lui. După atâta tăndălitură (cicăleală) - cum spunea Slavici, - oamenii din
BISERICA DIN SATUL NOSTRU de IONEL CADAR în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353160_a_354489]
-
gura de lup și inimă de miel, care, mai cu bătaia de joc, mai cu sfatul, dar cu pilda proprie mai cu seamă, ridica nivelul moral și material al unei pustietăți cum îi a Sărăcenilor". Popa Tanda era exemplu în fața sătenilor prin felul în care își îngrijea casa, cum își cultiva grădina și ogoarele lui, prin felul în care se gospodărea cu ale lui, ducând la târg ce-i prisosea. Imitându-l, sărăcenii ajung să shimbe fața satului, să-l facă
BISERICA DIN SATUL NOSTRU de IONEL CADAR în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353160_a_354489]
-
care se gospodărea cu ale lui, ducând la târg ce-i prisosea. Imitându-l, sărăcenii ajung să shimbe fața satului, să-l facă înfloritor, de nerecunoscut. Iar Popa Tanda ajunge la bătrânețe mulțumit, petrecându-și timpul cu nepoții, elogiat de săteni care la început l-au primit cu rezerve, dacă nu cu ostilitate. Destinele Bisericii Ortodoxe din Rontău ( fost Sărăceni ), activitatea sa ca lăcaș de rugăciune a fost preluată după Părintele Trandafir de mai mulți preoți care s-au zbătut în
BISERICA DIN SATUL NOSTRU de IONEL CADAR în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353160_a_354489]
-
renumitele băi termale 1 Mai și Felix, așa că oaspeții noștri și nunumai, pot face baie ori diferite tratamente balneare cu multă ușurință. Satul aparține de Primăria Sânmartin, județul Bihor. Prin munca, prin exemplul personal al preotului din sat, prin munca sătenilor și cu sprijinul Consiliului Local al Primăriei Sânmartin, umilul sat în care adineaori trona indolența a devenit un sat de ne recunoscut, cu case mari și frumoase, cu grădini înfloritoare, cu drumuri asfaltate?un sat în centrul căruia se înalță
BISERICA DIN SATUL NOSTRU de IONEL CADAR în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353160_a_354489]
-
meșteri din Moldova cu finanțare exclusivă din partea unor oameni aflați în acea vreme la tratament în Băile 1 Mai care au apreciat calitatea rugăciunilor ce se fac în Biserica din Rontău. Exemplul părintelui Emanuil Bocșan a fost preluat de mulți săteni din Rontău care și-au construit case mari și frumoase în jurul cărora domnește ordinea și curățenia iar florile pe timpul verii dau un ton de frumusețe aparte. Voi aminti doar pe câțiva dintre harnicii gospodari ai satului pe care îi cunosc
BISERICA DIN SATUL NOSTRU de IONEL CADAR în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353160_a_354489]
-
umed și trist. A fost o zi cenușie, fără evenimente. Nimeni nu a urcat scările primăriei. De obicei, la întoarcerea de la București, de la cursuri, de cum aflau că am sosit, zeci de cetățeni veneau cu diferite probleme în biroul meu. Mulți săteni veneau doar să mă salute și să vorbim despre nimicuri. De această dată până și nenea Turuianu, omul de serviciu disponibil oricând, dispăruse. Unde sunt toți? Timpul pare încremenit într‑o așteptare enervantă și apăsătoare. Din când în când, contabila
DIN CARTEA BIETUL OM SUB VREMI CAP I VREMEA SCHIMBARII de DORINA STOICA în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353174_a_354503]
-
noaptea zgomote ciudate de șoareci sau de nevăstuici, iar broaștele și țânțarii de la pârâu făceau ca vara să nu fie tocmai plăcută în acest loc în care am trăit câțiva ani. Perechea de pichiri pe care mi le dăruise un sătean, aduse de la Iazu Morii, erau una albă cu picățele negre și cealaltă neagră cu picățele albe. S‑au înmulțit atât de mult, încât nucii din jurul casei erau plini cu aceste păsări gălăgioase. Pichirile stârpeau șoarecii și șobolanii. Le vedeam, le
DIN CARTEA BIETUL OM SUB VREMI CAP I VREMEA SCHIMBARII de DORINA STOICA în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353174_a_354503]
-
Năsăud) și de la Madefalva (Ciuc). Îndemnul la această revoltă a fost dat de grănicerul de peste 100 de ani Tănase Todorău din Bichigiu, care fusese eliberat din închisoare în iunie 1750, din cauza bătrâneții. Acesta, fiind luat în „chezășie” de mai mulți săteni din Bichigiu, precum și de Ion Coșbuc din Hordou. Constatând că, încă Ardealul fierbe, Maria Tereza hotărăște să trimită fiul, pe Iosif al II lea spre a vedea starea. Nerezolvându-se mai nimic, lupta țăranilor se intensifică, fie prin mișcări haiducești
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
local, unde se făceau nunțile și care se afla undeva în laterala stângă a caminului în capăt, mai în spate. Și, povesteau îngrijitorii, a fost nunta lui cutare și s-a făcut o glumă și se râdea copios de asta. Sătenii, prietenii, i-au măzgălit gardul cu catran că nu știu ce nu le-a dat la nuntă sau nu a făcut cum trebuie. Râdeau cu toții dar Lăcrămioara începu să se gândescă foarte serios la ce auzise și părea absentă. Adică, oamenii mari
DESCOPERIRILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352630_a_353959]
-
Articolele Autorului Peste două zile îi făcu o vizită surorii sale ce locuia într-un sat ce pe vremuri fusese unul din principalele sale puncte de lucru. În drumul spre casa surorii lui, pe ulițile satului se întâlni cu unii săteni ce îi cunoștea și stătu câte puțin de vorbă aproape cu fiecare. Contemplând toată acea lume a satului ce îi era atât de cunoscută, și unde altădată se simțise atât de bine în mijlocul acelor oameni cărora pe vremuri le tratase
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352705_a_354034]
-
cine împacă. Într-un târziu veni poliția făcând câteva arestări, Sandu fu luat și el. În tot acel vălmășag Ștefan fu găsit mort cu țeasta zdrobită, în rest ceilalți aveau doar vânătăi și mici răni. Polițiștii care îi cunoșteau pe săteni ca oameni gospodari, care rareori se mai încăierau între ei pentru vite sau pământuri, le-ar fi dat drumul tuturor pe la casele lor fără a mai cerceta tot ceea ce se întâmplase, însă faptul că un om murise în acea încăierare
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352707_a_354036]