3,569 matches
-
care le-au votat. Pentru a se asigura reprezentarea unitară a intereselor locale, Legea administrației publice locale prevede că locuitorii satelor, care nu au consilieri locali aleși în autoritățile deliberative vor fi reprezentați la ședințele consiliului local de un delegat sătesc, ales de o adunare sătească, formată din câte un reprezentant al fiecărei familii. Consiliul local poate fi dizolvat în cazul în care a adoptat, într-un interval de cel mult șase luni, cel puțin trei hotărâri care au fost anulate
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
a se asigura reprezentarea unitară a intereselor locale, Legea administrației publice locale prevede că locuitorii satelor, care nu au consilieri locali aleși în autoritățile deliberative vor fi reprezentați la ședințele consiliului local de un delegat sătesc, ales de o adunare sătească, formată din câte un reprezentant al fiecărei familii. Consiliul local poate fi dizolvat în cazul în care a adoptat, într-un interval de cel mult șase luni, cel puțin trei hotărâri care au fost anulate de instanța de contencios administrativ
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
cel mai limpede, fie că se situează la periferie sau la distanță față de curentele principale ale antropologiei marxiste, au atras dimpotrivă atenția asupra emergenței formelor sociale și religioase originale în care este recompusă economia politică a sistemelor de rudenie sau sătești și a căror articulare cu dominația politică a statului este mai mult sau mai puțin explorată: să cităm cu titlu de exemplu și în funcție de trei orientări diferite lucrările lui G. Althabe, M. Augé sau J. Copans 19. Oricare ar fi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de rudenie, deosebit de marcantă după independență. Relațiile comerciale au, în această organizare a raporturilor sociale, o existență singulară. Interzise în cadrul colectivelor de rudenie, ele nu sunt posibile decât strict în măsura în care lasă să se vadă subordonarea caracteristică raporturilor care unesc comunitatea sătească în raport cu exteriorul. Astfel, piețele sunt organizate în cursul vizitelor funcționarilor cu o oarecare importanță sau cu ocazia întronării regilor fictivi: mulțimea de schimburi oferă atunci un spectacol în care fiecare se complace în manifestarea unui fel de comunitate de dependență
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
decât în conjunctura dată de anchetele mele: o conjunctură dominată de decolonizare și de proclamarea independenței, care a avut loc în 1960. Peisajul reprezintă un contrast între regiunea orientală și platouri; în cea dintâi, relația comercială e refulată în afara universului sătesc și sub toate formele ei: schimbul comercial (buticarii sunt originari din China și din zona de platouri), salariatul agricol pe plantațiile străine din regiune sau din partea de nord-est a insulei; piața puțin frecventată este instalată în reședințele districtelor administrative și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și exterior din situația precedentă nu poate fi percepută... Un contrast puternic se manifestă de asemenea odată cu emergența unei categorii de notabili comercianți prezenți în centru, însă absenți din regiunile orientale. În acest caz, activitatea comercială îi separă de universul sătesc pe cei care ajung actorii ei. Astfel, un sătean care a vrut să se lanseze în această întreprindere a fost expulzat din universul sătesc: el s-a văzut aruncat în sfera dominanților concepuți ca străini. În văile din ținutul Imerina
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în centru, însă absenți din regiunile orientale. În acest caz, activitatea comercială îi separă de universul sătesc pe cei care ajung actorii ei. Astfel, un sătean care a vrut să se lanseze în această întreprindere a fost expulzat din universul sătesc: el s-a văzut aruncat în sfera dominanților concepuți ca străini. În văile din ținutul Imerina, dimpotrivă, constituirea endogenă a unei categorii de notabili comercianți este izbitoare: ei se află în interior și produc o diferențiere endogenă. Activitatea comercială nu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
-se în continuitatea celei dintâi. Sensul banilor se elaborează prin conjuncția dintre salariatul agricol de pe plantațiile europene și de pe plantația familială de arbori de cafea, instalată în cadrul muncii forțate coloniale, și extorsiunea fiscală. Așa capătă sens circulația lor în interiorul universului sătesc. Impozitul este semnul supunerii, și așa a fost conceput de administrația colonială; el a devenit unul din fundamentele principale ale noii administrații naționale, cu defilarea prin sate a rău-platnicilor, de exemplu, înconjurați de jandarmi și purtând pancarte cu slogane umilitoare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pe tron decât două zile -, este instalată o piață în afara Marii Case în care se află "suveranul", în prelungirea unghiului în care este așezată aceasta. O punere în scenă a pieței, o inversiune ceremonială prin care se afirmă o putere sătească ce plasează autoritatea de stat străină în situația unei duble puteri. Piața astfel pusă în scenă devine un element esențial într-o inversiune care cuprinde totodată angajamentul polițistului comunal, care, în uniformă, se postează ostentativ în fața personajului ce figurează ca
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dă în schimb, cu semnele unei reverențe exagerate, actul care atestă această autorizație administrativă. Interpretarea unor astfel de fenomene trece prin înțelegerea unei dominații în care sunt conservate universurile locale și în funcționarea cărora se reproduce; în acest cadru, puterea sătească și menținerea ei în conjunctura anilor șaizeci îi fixează limita și frontiera. Construirea autorității de stat, populată de acum cu naționali, se elaborează ca străină: funcționarii naționali sunt fixați în poziția predecesorilor lor francezi, și tocmai aici se află miza
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Construirea autorității de stat, populată de acum cu naționali, se elaborează ca străină: funcționarii naționali sunt fixați în poziția predecesorilor lor francezi, și tocmai aici se află miza unui conflict cu manifestări variate, întotdeauna vehemente, uneori violente. Continuitatea unei constituții sătești este sursa afirmării existenței autonome, însă dominate de universul social și simbolic local. Aceste exemple arată că banii și circulația lor în schimburile rituale monetarizate sunt în totală dependență față de logica modului de comunicare centrat asupra meditației ancestrale și a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
că banii și circulația lor în schimburile rituale monetarizate sunt în totală dependență față de logica modului de comunicare centrat asupra meditației ancestrale și a depășirii ei conservatoare. Pe de altă parte, banii sunt investiți în întregime în producerea unei puteri sătești a cărei existență se află în centrul unei dominații acoperind universul local. Situația întâlnită în Imerina este deosebită: individualizarea necesară a actorului se construiește prin dependența împărtășită față de puterea politică produsă ca mediator simbolic și plasată în centrul comunicării dintre
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
aceștia sunt cu toții dependenți în aceeași măsură, iar această dependență reprezintă sursa individualizării. Or acest proces împărtășit de producere a mediatorului simbolic se localizează într-un spațiu public care are o dublă caracteristică: pe de o parte, prin fabricarea convențiilor sătești, el se prezintă ca un fel de democrație de bază în care adulții de gen masculin (fiecare este purtătorul de cuvânt al soției și al copiilor lui, care asistă la reuniune) sunt în poziție de egalitate, fiind detașați de apartenențele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
căruia se află ele. Schimburile rituale monetarizate pun în scenă colectivele, formarea relației lor prin aceste schimburi monetarizate. Or, suma prestațiilor monetare într-o situație ceremonială sau alta este stabilită prin deliberare în spațiul politic, mai exact în cadrul fabricării "convențiilor sătești" scrise: este cel dintâi capitol, care se deschide apoi spre cooperare în munca agricolă sau spre construirea unei case (la timpul de lucru și posibilitatea de a răscumpăra acest timp prin bani) și spre amenzile monetare pentru o infracțiune sau
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
calitățile umane, morale și de manager. Totuși, toți se gândesc la părăsirea uzinei în următorii cinci sau zece ani, după ce vor fi acumulat un mic capital care să le permită să practice agricultura, creșterea animalelor sau comerțul în cadrul unei economii sătești caracterizate de schimburi micro-comerciale. Aceste atitudini nu ar putea fi interpretate ca o simplă dorință de revenire identică la formele de viață anterioare semi-autarhice. În schimb, aceste speranțe se lasă descifrate ca o voință de distanțare, de îndată ce se ivește posibilitatea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
analiza noastră asupra producției, facem o distincție între aceste diverse regiuni. Regiunea centrală: produsele de exploatare Exploatarea palmierului rămâne pivotul vieții economice a regiunii. Există două tipuri de producție: producția industrială a culturilor de palmieri și a uzinelor CFHBC; producția sătească a nucilor și a palmierilor, cumpărată și prelucrată de companie. Producția industrială cu trei categorii de plantații industriale: • vechile plantații din 1930, redresate în ultimii ani (Mokouango, Odouka); • noile plantații de palmieri selecționați, inaugurate în 1953 / 1954 (Linnengue, Ouesso); • vechile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cărora li s-au adăugat culturile de palmieri selecționați (Etoumbi, Lebango). Marcă a noii politici a companiei, această producție sporește considerabil. Anul Ulei (în tone) 1954 147 1955 707 1956 879 1957 1078 1958 1119 1959 1900 1960 2365 Producția sătească până în 1954, ea furniza cvasitotalitatea producției. În cea de-a doua parte vom încerca să descriem diferitele momente tehnice ale acestei producții. Ea nu a încetat să scadă, și aceasta în ciuda eforturilor companiei de a suprima transportul uman, considerat frâna
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
forma a trei tendințe: • sporirea producției industriale de ulei de palmier. Ansamblul industrial agricol pe care-l constituie plantația și uzina ei de capacitate mare formează o celulă de producție ruptă complet de contextul rural care o înconjoară; • scăderea exploatării sătești a culturii de palmieri naturali (care nu mai este pentru companie decât o soluție de așteptare); • culturile sătești noi: cafea, cacao, în totalitate în afara vechii structuri organizate de CFHBC. Sudul regiunii Alima Aici, exploatarea culturilor de palmieri naturali se descompune
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
plantația și uzina ei de capacitate mare formează o celulă de producție ruptă complet de contextul rural care o înconjoară; • scăderea exploatării sătești a culturii de palmieri naturali (care nu mai este pentru companie decât o soluție de așteptare); • culturile sătești noi: cafea, cacao, în totalitate în afara vechii structuri organizate de CFHBC. Sudul regiunii Alima Aici, exploatarea culturilor de palmieri naturali se descompune în două părți: • palmierii sunt cumpărați la concurență de către CFHBC și un alt comerciant european (este vorba în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
este, prin intermediul fluviului, în relație directă cu sudul (Brazzaville). Nu există practic căi terestre; toate comunicațiile se efectuează prin rețeaua densă și complexă de râuri. Culesul, în sensul cel mai arhaic al termenului, este încă dominant. În alte părți, producția sătească se limitează la nuci și palmieri, cele dintâi fiind transformate în ulei de către companie; aici, uleiul este făcut chiar în sat, și aceasta prin mijloace tradiționale (prese care se reduc la simple bucăți de lemn strânse cu liane). În astfel
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
producția directă a regiunii: satul și ansamblul alcătuit de plantația industrială cu uzina ei. Vom lăsa deoparte fenomenul special al centrelor semiurbanizate, cu categoriile lor sociale atât de bogate în semnificații, precum artizanii și birocrații. Mai întâi, satul. Cvasitotalitatea comunităților sătești sunt pe cale de a-și schimba stăpânul: arborele de cafea elimină palmierul natural. Faimoasa "revoluție a arborelui de cafea", îndelung analizată în Africa Occidentală (în Coasta de Fildeș mai ales, cu Kobben și Holas), are loc și în partea de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
anumitor responsabili administrativi (serviciul agriculturii) ca un mijloc de a înlocui inevitabila abandonare a exploatării palmierului sălbatic. Satul-palmier trebuie căutat mai înainte în timp, în anii 1930-1939. În această perioadă, care a marcat momentul de apogeu al companiei, organizarea producției sătești de nuci și ulei a atins un grad de "perfecțiune". Este vorba de o perioadă care impregnează încă universul nord-congolez în ansamblul lui cu o atmosferă de anacronism învechit care ne trimite cu zece ani înapoi. Vom încerca să redăm
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Satele mai îndepărtate se mulțumeau cu vânzarea palmierilor. Diferența de raport este considerabilă: pentru 100 kg de fructe, un sat apropiat de postul CFHBC obținea 10 franci; un sat îndepărtat nu primea, pentru producția lui, decât 3 franci. ▪ Ultima operație sătească de prelucrare: sfărâmarea palmierilor, efectuată exclusiv de femei. Este un spectacol clasic în Congo de Nord să privești aceste grupuri de femei spărgând cu pietre sâmburii tari uscați pentru a scoate semințele; grație acestei ciocăniri nesfârșite, o femeie expertă va
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și 60 kg, înaintează încet pe potecile strâmte reprezintă unul din elementele cele mai banale ale acestui Congo al anilor 1930. Orarul precis și calcularea timpului de lucru sunt imposibil de determinat. Cui îi păsa, în perioada respectivă, de munca sătească? Numai producția conta, numai ea era contabilizată. Nu putem să nu subliniem enorma discrepanță dintre forța umană cheltuită și producție; o asemenea risipă este de necrezut. Fiind răsfirată, această populație era condamnată să-și consacre cea mai mare parte a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
element al sistemului de exploatare, și nimic altceva. Prin urmare, față de săteni, el nu se poate situa decât într-un raport de forță, care e o simplă concretizare locală a sistemului coercitiv de ansamblu instaurat de puterea colonială. Această structură sătească de violență va fi deosebit de sensibilă în ceea ce privește șefia de la Congo-Ocean: înconjurat de partizanii săi, șeful, în numele administratorului, exercită o dictatură despotică și fără scrupule. Prin urmare, cele două elemente constitutive ale acestei șefii sunt exterioritatea determinării și un raport de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]