2,895 matches
-
început „că i s-au asprit palmele cât a fost la țară!” - Nu-i nimic, tovarășa Violeta, îi răspunse șeful de cabinet al soțului ei, Alexandru Popescu, mai simțim și noi o mână muncită, că d-ale de la altele... suntem sătui! Și râse gâlgâit. Bărbatul distins s-a prezentat cu numele Dumitru Popa din Ministerul industriilor, iar femeia de lângă soțul ei, Florica Oprea. - Pentru dumneata, dacă n-ai nimic împotrivă, sunt Flori. Îmi permiți să-ți spun Violeta? Cred că ești
IDILE PARTEA ȘASEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372064_a_373393]
-
iară Până nu se face seară, Hei și ce-i dacă se face, Unde merg eu știu că-ți place, Mai târziu, ori mai curând Și-așa mă întorc flămând Și nu-i nimenea credul C'a văzut vreun Dor sătul! Du-te dor până-i lumină, Nu umbla noaptea prin tină, Nu-i păcat de ochii tăi? Noaptea oamenii sunt răi! Da, mă duc, tu fii pe pace, N-are nimenea ce-mi face, Că oriunde pe sub cer Pentru Dor
DU-TE DOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376147_a_377476]
-
mult Toate le înțeleg pe dosLumina e un pom umbrosRămân în mână cu săgeataIar arcul pleacă spre o țintăInima roșie-i... de picăînvăț să zbor mai mult de fricăCurajul cuibărit în pieptSe zbate că o turturicăUn șoricel ce botu-și linge,Sătul. Mâncată-i o pisică.Pe coală neagră de hârtieSunt desenate albe fonduriCa niște hărți desfășurate Acoperind întreg pământulDoar niște litere-s lăsateVârfuri de gânduri, inundate.... III. RENAȘTERE, de Gelu Odagiu, publicat în Ediția nr. 1397 din 28 octombrie 2014. La
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379658_a_380987]
-
-n file nevăzute, primite la născare Cum le primiră parinții din părinți, la fiecare. Zadarnic, el cunoaște că-n zgomote deșarte Cu agerimea minții, nu te desparți de moarte Norocul mântuirii nu-l găsești în mreaja lumii Ce se lăfăie sătulă în hamacurile minciunii. Soarta deșartă, roata vieții ca luna amăgitoare Crește, descrește cu sărmane viețile trecătoare Virtutea-n cămașă de forță, ticăloșia cu neîndurare Pe căi oculte, săvîrșește crima fără asemănare. Mărturia cutremurătoare - ca o sentință amânată Din scrieri :” Nu
GÂNDIND LA EMINESCU (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379695_a_381024]
-
n-au rușine Nici de țară nici de tine. Aveam fabrici și uzine, Flotă-aveam și combinate. Unde sunt acestea toate? -Le-au vândut la fiare vechi! Cine-i trage de urechi? Dacă iese lumea-n stradă Ei în grabă fac rocadă. Sătuii fug, flămânzii vin. Dar ne pradă mai puțin? I-am mai schimbat și în trecut Și ce brânză am făcut? Vindeam mobilă,tractoare, ... Citește mai mult PoliticieniiSlugi de casă avortoni,Mangafale și baroni,Toți mânați de interese,Mint poporul și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
respect și n-au rușineNici de țară nici de tine.Aveam fabrici și uzine,Flotă-aveam și combinate.Unde sunt acestea toate?-Le-au vândut la fiare vechi!Cine-i trage de urechi? Dacă iese lumea-n stradăEi în grabă fac rocadă.Sătuii fug, flămânzii vin. Dar ne pradă mai puțin?I-am mai schimbat și în trecutși ce brânză am făcut?Vindeam mobilă,tractoare,... VIII. IUBIREA DE PĂMÂNT, de Emil Șușnea, publicat în Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016. Iubirea de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
apărători de glie, Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul, Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie, Și slana și rachiul, sarmalele și prazul. În inimă ei poartă ca sfăntă efigie De dor pe Eminescu și-a lor maternă limbă Și se visează-acasă sătui de pribegie, Mânați și de speranța că țara lor se schimbă, Ca în belșug să-și crească copii și nepoții, Că va să fie bine,că vor scăpa odată De haitele păgâne,de trădători și hoții Ce țara le-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
chamă-aici strămoșii apărători de glie,Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul,Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie,Și slana și rachiul, sarmalele și prazul.În inimă ei poartă ca sfăntă efigieDe dor pe Eminescu și-a lor maternă limbăși se visează-acasă sătui de pribegie,Mânați și de speranța că țara lor se schimbă,Ca în belșug să-și crească copii și nepoții, Că va să fie bine,că vor scăpa odatăDe haitele păgâne,de trădători și hoțiiCe țara le-o vândură bucată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
-n file nevăzute, primite la născare Cum le primiră parinții din părinți, la fiecare. Zadarnic, el cunoaște că-n zgomote deșarte Cu agerimea minții, nu te desparți de moarte Norocul mântuirii nu-l găsești în mreaja lumii Ce se lăfăie sătulă în hamacurile minciunii. Soarta deșartă, roata vieții ca luna amăgitoare Crește, descrește cu sărmane viețile trecătoare Virtutea-n cămașă de forță, ticăloșia cu neîndurare Pe căi oculte, săvîrșește crima fără asemănare. Mărturia cutremurătoare - ca o sentință amânată Din scrieri :” Nu
GÂNDIND LA EMINESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379712_a_381041]
-
luptă cu toate forțele, pe baricade să-și apere Cetatea: „Mulți cred că-i absurditate / Să revii când arde glia / Apărători de cetate / Ca ostaș de România // Revin, onorată țară / Fără pic de ezitare / Am trăit prea mult afară / Sunt sătul de deportare”. În această poezie răzbate spiritul de luptător al poetului. Ca o caracteristică a poetului Virgil Ciucă este ușurința în versificare, versul clasic de 11 silabe, (endecasilabic), cu o rimă încrucișată, mijloace artistice obișnuite: metaforă, epitet, comparație, personificare, autorul
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
STRIGAT PLÂNGÂND... Când te-a adus acasă-n coșuleț Stăpânul tău cel bun și blând, Erai vioi și negru ghemuleț Pe patru albe, mici lăbuțe stând. Și laptele din castronel mâncai Cu un pisic și el la fel de mic Și după ce, sătul, te depărtai, Tu crăcănel pășeai ca un pitic. Iar când un cățelandru te-ai făcut, Îți cam plăcea să te auzi lătrând Și-ograda toată-atuncea te-a văzut Un șef în devenire apărând. Trecut-au douăzeci de ani de-atunci
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
mai mult TE-AM STRIGAT PLÂNGÂND...Când te-a adus acasă-n coșulețStăpânul tău cel bun și blând,Erai vioi și negru ghemulețPe patru albe, mici lăbuțe stând.Și laptele din castronel mâncaiCu un pisic și el la fel de micși după ce, sătul, te depărtai,Tu crăcănel pășeai ca un pitic.Iar când un cățelandru te-ai făcut,Îți cam plăcea să te auzi lătrândși-ograda toată-atuncea te-a văzutUn șef în devenire apărând.Trecut-au douăzeci de ani de-atunciși ne-ai păzit pe
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
că întâmplarea făcuse să ne revedem, poate soarta, nu știam exact, erau doar gânduri fugare și răzlețe care păreau să mă încânte teribil. Ce romantică și deosebită a fost seara aceea! După miezul nopții, vlăguită de distracție, ieșisem pe terasă, sătulă de gălăgie și de agitația caracteristică unei petreceri boeme, avidă de liniște, savurând relaxată o delicioasă înghețată cu fistic. Deodată, am simțit o mână fermă ce-mi cuprinsese talia și o voce deosebit de melodioasă, de o lascivitate infailibilă, care îmi
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]
-
Ucraiana sau Orientul Apropiat s-ar fi găsit un motiv. În ce tabără vor fi ortodocșii moldo-valahii în noul Război Rece? 7) La ortodocși observăm un ciclu social-politic, după (1) dezordine și mizerie pseudo-democratică, (2) despotul face ordine, apoi (3) sătui de lipsa drepturilor omului ei se rascoală și revin la (1) s.a.m.d. Fără refacerea unității creștine așteptată de un mileniu, din acest cerc vicios va fi dificil, dacă nu chiar imposibil, de ieșit, că în mitul lui Sisif
UN NOU RĂZBOI RECE ? de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375677_a_377006]
-
petreceai ținându-mă de mână doar atât / cât să lași impresia că ar conta/ îți căutăm tresărirea când îmi alergai venele /și umbra-ți prindea contur peste mine/ urmăream șoapta din sărutul agățat în lobul urechii / de câte ori ne amestecam apele sătui de singularități morbide/ apoi îți ridicai gluga/ o pădure deasă și negre îți erau viețuitoarele din ea / te absorbea complet fără să întorci capul/ lăsându-mi gustul tău impregnat pe coapsa stângă/ și în tăietura de sub sân/ îți sunt aici
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
spre casă. Mdaaa, se făcuseră lucruri bune în sat! Fondurile structurale primite regulat prin programele europene schimbaseră totul în bine. E drept erau și mulți bani. Intra, ca de obicei, în padocul căilor. Cei doi armăsari, de rasă, dormeau deja sătui și bine periați. La fel dormea și dulăul Costea. Îi știa pasul și nu se deranjase... Mulțumit, pleca spre ieșire. Trecu de poartă monumentala, întrerupse cu telecomandă alimentarea cu energie electrică a interiorului lăsând însă aprinsă numai uriașă firma cu
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
spre casă. Mdaaa, se făcuseră lucruri bune în sat! Fondurile structurale primite regulat prin programele europene schimbaseră totul în bine. E drept erau și mulți bani. Intra, ca de obicei, în padocul căilor. Cei doi armăsari, de rasă, dormeau deja sătui și bine periați. La fel dormea și dulăul Costea. Îi știa pasul și nu se deranjase... Mulțumit, pleca spre ieșire. Trecu de poartă monumentala, întrerupse cu telecomandă alimentarea cu energie electrică a interiorului lăsând însă aprinsă numai uriașă firma cu
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
nu a pierdut absolut de loc timpul și încă din primele momente a purces la recitarea pe tonul lui sacadat a sloganurilor bine memorate care, în cel mai scurt timp și-au arătat roadele mai ales după ce naivii de români, sătui de behăitul alcoolic exclamat timp de zece ani de Băsescu, s-au pomenit cu un neamț oferit cu gratitudine chiar de Germania, neamț care s-a angajat de îndată ferm în fața Țării că se va pune pe treabă ”nemțește” asigurând
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
cât de greu și mult greșesc! Când pe masa mea doar pâine voi avea spre a-mbuca, Să te-așezi în capul mesei, să cinezi în casa mea. Pâinea ce va fi pe masă atunci nafură s-a face, Eu sătulă am să fiu și-mplinită-n gând cu pace. Când va fi să vină ziua ca să-mi judec aprig frații, Tu aminte să-mi aduci că nu sunt mai bun ca alții! Că greșesc, spun vorbe grele și adesea mă-ndoiesc, Și
RUGĂCIUNE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374208_a_375537]
-
pe cel ce de la sine În casă va ținut. De rău va apărat, nu v-a zvârlit în drum... Vai, maidanezi perfizi, vă plâng!... Cu cine v-ați unit? E timpul, ne lăsați! Jigodii, în coteț intrați, dispăreți! Pădurea e sătulă de-a voastră haită! Atât ne-ați jefuit... Păduchi sunteți, în frunte vreți ca să ieșiți? Nu puteți! Nu-nțelegeți că sunteți momeala, și rău o să-mi sfârșiți? Samsarii ce v-au cumpărat, din cozi ei va scurtat puțin. Durerea n-
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
adulați pe cel ce de la sineîn casă va ținut. De rău va apărat, nu v-a zvârlit în drum...Vai, maidanezi perfizi, vă plâng!... Cu cine v-ați unit?E timpul, ne lăsați! Jigodii, în coteț intrați, dispăreți!Pădurea e sătulă de-a voastră haită! Atât ne-ați jefuit...Păduchi sunteți, în frunte vreți ca să ieșiți? Nu puteți!Nu-nțelegeți că sunteți momeala, și rău o să-mi sfârșiți?Samsarii ce v-au cumpărat, din cozi ei va scurtat puțin.Durerea n-
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
munceau și învățau,....învățau și munceau... Așa se face că din satul acesta au plecat în lume oameni de nădejde. Învățători și profesori, colonei și juriști, aviatori și avocați. Dar cei mai mulți au fost profesori.... Satul cu Profesori. Acesta este Jupânești, Sătul cu Profesori! Cam din fiecare casă a plecat în lume un profesor, chiar și doi. -La tine au fost trei!!!! sare cu mândrie copilărescă Iulia,Vezi Andrei, la ei au fost trei profesori în familie.... -Ce bine,Grișa, pentru ca voi
SATUL CU PROFESORI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377732_a_379061]
-
apărători de glie, Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul, Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie, Și slana și rachiul, sarmalele și prazul. În inimă ei poartă ca sfăntă efigie De dor pe Eminescu și-a lor maternă limbă Și se visează-acasă sătui de pribegie, Mânați și de speranța că țara lor se schimbă, Ca în belșug să-și crească copii și nepoții, Că va să fie bine,că vor scăpa odată De haitele păgâne,de trădători și hoții Ce țara le-o
ROMÂNII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377765_a_379094]
-
viața Doborâți de mari nevoi. Dar e postul mare, încă, Trebuie să flămânzim... Popii beau, curvesc și mâncă, Și bogații... Noi postim... Iliescu să trăiască Și dulăii grași ai lui... După Paște-o să postească Și vom fi și noi sătui... Referință Bibliografică: La români e postul mare / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1534, Anul V, 14 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
LA ROMÂNI E POSTUL MARE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377800_a_379129]
-
acceptabil pentru toți și-l poate subscrie oricine fără să-i pese de cutare ori cutare partid, ea nu poate tăgădui că acest program cuprinde numai dorințe legitime și justificate, împărtășite de nația întreagă, care este și trebuie să fie sătulă de făgăduințele de-a dreptul amăgitoare pe care adversarii noștri le făceau la rândul lor alegătorilor pentru a nu le ținea. Asemenea toate deducerile și insinuările, subțiri ale organului marelui om de stat sânt căutare de nod în papură. {EminescuOpXI
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]