1,489 matches
-
119 Delegarea legislativă: precedente și consecințe istorice (Constantin ILAȘ) / 121 Capitolul 8: NOUA ORGANIZARE ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ / 129 Scurt istoric al organizării administrativ-teritoriale a României (Silvia BOCANCEA) / 129 Regionalizarea României, în umbra modificării Constituției (Tudor PITULAC) / 149 Riscurile financiare ale regionalizării României (Sabin Daniel DRĂGULIN) / 157 Reorganizarea administrativă (Ioan STANOMIR) / 163 Subsidiaritatea principiu fundamental a noii organizări administrativ- teritoriale a României (Sorin BOCANCEA) / 165 Reforma administrativă: cetățeanul înaintea statului (Florin GRECU) / 173 Capitolul 9: STATUTUL CURȚII CONSTITUȚIONALE / 175 Reforma Curții Constiuționale (Ioan STANOMIR
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
niciuna dintre regiuni (cu excepția Regiunii Centru și Sud) nu s-ar putea susține singură. Cu alte cuvinte, "vom avea opt regiuni sărace și pline de nevoi și o Capitală de la care toți așteaptă ajutoare"25. Riscurile financiare ale regionalizării României Sabin DRĂGULIN Introducere Unul dintre primele obiective ale Guvernului României pe anul 2013 a fost acela al realizării descentralizării administrative și financiare a statului, având ca principal obiectiv utilizarea mai judicioasă a resurselor naționale 1. În acest studiu succint, îmi voi
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Editura Nouă, 1987. Madison, James, "Federalistul nr. 10", în Malvin I. Urofsky (ed.), Texte fundamentale ale democrației americane, traducere de Mihaela Gafencu Cristescu, Editura Teora, București, 1994. Malone, Dumas, Jefferson and His Time, vol. 7, Little, Brown, Boston, 1948-1963. Manuilă, Sabin; Georgescu, Mitu, "Populația României", în Enciclopedia României. Mateescu, Răzvan Mateo, "Regiunile vor fi scrise în Constituție", în Puterea, www.puterea.ro. Mediafax, UDMR: Regiunile de acum frânează dezvoltarea economică, trebuie să fie mai mici, publicat 01 martie 2013, online la
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Kai, Kaiser / 159, 290 Krause, Sharon / 96, 292 L Lijphart, Arend / 88, 292 Linz, Juan / 105, 292 Llorente, Mercedes Guinea / 168, 288 Lumezeanu, Lucian / 152, 292 M Madison, James / 43, 46-47, 51, 96, 248, 292 Malone, Dumas / 44, 292 Manuilă, Sabin / 137, 292 Mateescu, Răzvan Mateo / 160, 292 Mihai, Tudorina / 260, 264, 292 Miller, David / 44-47, 292 Millon-Delsol, Chantal / 167, 292 Milza, Pierre / 74, 288 Miroiu, Mihaela / 258, 263, 290, 292-293 Mishler, William / 185, 293 Mișcoiu, Sergiu / 34, 36, 293 Mitan
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
și procesual penal, și al unor cărți privind medierea, corupția din justiție, reforma judiciară. A activat la instanțele din Vatra-Dornei, Cluj-Napoca si Oradea. A fost consilier al ministrului justitiei in perioada 2005-2007 și este membru al CSM ales din 2011. Sabin DRĂGULIN este Conferențiar universitar doctor la Universitatea Creștină "Dimitrie Cantemir", București, Facultatea de Științe Politice și cercetător asociat la Facultatea de Științe Politice și Adiministrative a Universității "Petre Andrei" din Iași. Este licențiat al Facultății de Istorie (1997) și de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
13 I.S. Nistor, op. cit., p. 85. 14 Idem, pp. 114-116. 15 Idem, p. 117. 16 Corneliu-Liviu Popescu, Autonomia locală și integrarea europeană, Editura ALL BECK, București, 1999, p. 42. 17 M. Guțan, op. cit., p. 253. 18 Idem, p. 273. 19 Sabin Manuilă, Mitu Georgescu, "Populația României", în Enciclopedia României, ed. cit. I, p. 134. 20 Vasile M. Zaberca, Istoria administrației publice în România, Editura "Eftimie Murgu", Reșița, 1997, p. 102. 21 M. Guțan, op. cit., p. 348 și p. 365. 22 Astfel
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Pentru regimul semiprezidențial IOAN STANOMIR Reforma Parlamentului Imunitatea parlamentară Ordonanțele de urgență și democrația constituțională CONSTANTIN ILAȘ Delegarea legislativă: precedente și consecințe istorice SILVIA BOCANCEA Scurt istoric al organizării administrativ-teritoriale a României TUDOR PITULAC Regionalizarea României, în umbra modificării Constituției SABIN DRĂGULIN Riscurile financiare ale regionalizării României IOAN STANOMIR Reorganizarea administrativă SORIN BOCANCEA Subsidiaritatea principiu fundamental a noii organizări ... Reforma administrativă: cetățeanul înaintea statului Reforma Curții Constiuționale Erori logice în atribuțiile Curții Constituționale DANIEL ȘANDRU Exerciții de "inginerie constituțională": problema referendumului
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
domeniile și mă tem că aș nedreptăți pe unii în dauna altora prin inventarea unei liste. Oricum, își poate imagina cineva orașul nostru, cel profund vreau să spun, fără profesorul Mangeron, fără matematicianul Corduneanu, fără Miluță Gheorghiu, fără Mihăilescu-Craiu, fără Sabin Păutza? Eu nu mi-l pot imagina, cum nu mi-l pot imagina fără sutele de creatori din toate domeniile care sunt încă, aici, în activitate. (Liviu ANTONESEI) Orașul acesta mi-a apărut, de la început, ca un enorm muzeu al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Ion, 105 BABA, Marioara, 106 BACH, J. S., 146, 190, 239 BACHELARD, G., 89 BACIU, Ion, 146 BACIU, Margareta, 153 BACOVIA, George, 194 BĂDĂRĂU, Dan, 254 BĂDĂRĂU, George, 74, 92 BĂDĂRĂU, Th., 254 BALABAN, Claudia, 104 BALAHUR, Paul, 74 BĂLAȘA, Sabin, 24 BĂLCESCU, Nicolae, 55, 68 BALȘ, Alecu, 48 BALZAC, Honoré de, 194 BĂNCILĂ, Octav, 71, 154 BARACH-RAPPAPORT, V., 57 BARAN, Dana, 112 BARASCHI, Const., 26 BARBU, Nicolae, 254 BARBU, Vasa, 205 BARBU, Vasile, 105 BARBU, Viorel, 108, 152 BARIȚIU, George
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Mihai, 104 PARADAIS, Claudiu, 112, 258 PARAIN, Brice, 249 PARASCAN, Const., 58, 115 PARTOLE, Claudia, 104 PASCAL, Blaise, 51, 161 PASCU, George, 145 PATRAȘ, Antonio, 114 PAUL de ALEP, 22 PAVEL, Dan, 250 PAVELCU, Vasile, 235 PĂSTRĂGUȘ, M., 112 PĂUTZA, Sabin, 155 PÂRVAN, Vasile, 69, 200 PERETEATCU, T., 104 PERETZ, Herta, 235 PERICLE, 149, 150 PERPESSICIUS, 55, 64 PETÖFI, Sandor, 60 PETRARCA, Fr., 20, 51, 76 PETRESCU, Camil, 69 PETRESCU, Cezar, 69 PETRESCU, Fl. M., 73 PETRESCU, Lăcrămioara, 114 PETRU RAREȘ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
a atâtor evenimente televizate. Casa “Dosoftei” ne-a primit cu generozitate și încântare, pentru că noi am dus acolo explozia de culoare și suflet a lucrărilor elevei Andreea Mihoc (e vorba de icoane pe lemn, la zi de sărbătoare). Activitățile cu Sabin Bălașa, la Bojdeucă și la Sala Pașilor Pierduți, ne amintește cât de mult pot fi atinse corzile sufletului de albastrul magic. Și astfel... fascinația a rămas săditătă în sufletul elevului Afloarei Marian. Marian va împărți mai departe, cu sfințenie, fiecăruia
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1853]
-
se așază un socialist, anume dr. Russel. În București se lucrează printre studenții în medicină. Cine?... Nu se știe. într-o seară, sunt invitat la o întrunire secretă la spitalul Filantropia. Sunt acolo următorii studenți în Medicină și în Drept: Sabin, Stăuceanu, Spiroiu, Frunzescu, Scorțeanu, Manicea, Inotescu și, poate, încă vreo câțiva. într-o zi, aflăm că a picat un alt basarabean, Zamfir Arbure, cu care facem cunoștință. În sfârșit, la o întrunire tainică de la spitalul Colțea, facem cunoștință și cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
jumătate nemâncat, a fugit pe ușă înjurând. Acesta a fost ultimul client al cafenelei Regal, cât timp a mai durat Societatea capuținiștilor. farse studențești Iată câteva anecdote din viața studențească. La spitalul Filantropia era un centru studențesc foarte vesel. Studentul Sabin și alții își făceau zilnic farse. De pildă: dacă un bolnav era adus la spital, internul de serviciu era obligat să iasă înainte, să-l primească și să-l instaleze într-o cameră. De multe ori, tocmai în timpul dejunului, răsuna
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ori, tocmai în timpul dejunului, răsuna clopotul care anunța aducerea unui bolnav. Atunci internul trebuia să se scoale de îndată de la masă și să primească pe noul venit. însă ceilalți camarazi îi făceau, mai întotdeauna, farsa de a-i mânca friptura. Sabin găsi într-o zi mijlocul de apărare: era tocmai de serviciu când, deodată, răsună clopotul. Însă friptura de-abia fusese pusă pe masă. Atunci Sabin avu o inspirație genială, trase un scuipat deasupra cărnii fripte și lăți scuipatul cu cuțitul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
noul venit. însă ceilalți camarazi îi făceau, mai întotdeauna, farsa de a-i mânca friptura. Sabin găsi într-o zi mijlocul de apărare: era tocmai de serviciu când, deodată, răsună clopotul. Însă friptura de-abia fusese pusă pe masă. Atunci Sabin avu o inspirație genială, trase un scuipat deasupra cărnii fripte și lăți scuipatul cu cuțitul, apoi se duse liniștit la datorie. Când s-a întors, friptura îi era neatinsă. Să povestesc și farsa cu „pălăria lui Olchovsky“. Olchovsky, doctorand pe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fost urmat de o mare mulțime de ploieșteni. Olchovsky, mai târziu doctor, a fundat sanatoriul din Calea Călărași. Eminent practician, mort tânăr, cosit de o boală mizerabilă. Emil Frunzescu a părăsit medicina pentru ziaristică, apoi pentru stenografie și pentru avocatură. Sabin, doctor, actualmente la R. Vâlcea, Nae Tomescu, distins medic de copii, mort după război, luat de un erizipel. Manicea a murit fără să ajungă doctor; Chiriac Ionescu, actualul chirurg, a fundat sanatoriul din strada Sft. Ionică. Popovici cred că a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
socialiștilor. De altfel, elementul muncitoresc lipsea cu desăvârșire atunci. Într-o seară, doctoranzii Stăuceanu și Manicea îmi spun că o întrunire secretă și cu caracter socialist se va ține la spitalul Filantropia. Mă duc. Eram câțiva: Stăuceanu, Manicea, Paul Scorțeanu, Sabin, Spiroiu, Inotescu, Emil Frunzescu. Afară de Scorțeanu și de mine, toți ceilalți ereau mediciniști. Fiindcă pentru istorie trebuie să se știe că mișcarea socialistă bucureșteană, îmboldită de începuturile socialiste de la Iași, n-a început nici din pătura muncitoare, nici din cauza mizeriei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Mihai au luat parte la o vânătoare pe domeniul Foeni. 5 decembrie. Seara. La Palatul Regal se desfășoară un concert de gală, cu prilejul sărbătorii de Sf. Nicolae, urmat de o recepție. S-a cântat Simfonia ,,Constantin Brâncoveanu”, a lui Sabin Drăgoi. ,,Regele e foarte bine dispus; perfect prințul; ambii în civil”. Carol al II-lea a discutat cu oaspeții, între alții și cu Armand Călinescu. Regele ,,remarcă că astăzi tinerii sunt mai cumpătați decât cei bătrâni. E încântat de noua
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
strânsă legătură cu satul Costișa, cu mama ei, care este în viață, se îngrijește de casa părintească și de pământul aferent familiei. Ana Maria Lavric Paraschi (jurnalist), Bruxelles, la Parlamenul European (secția traduceri și editări) Dan Lavric Sorin, medic stomatolog "SABIN DENT" Rădăuți Pascari Ștefan, economist, CEC, București Lavric Nistor, colonel, MAP, la București, absolvent al Academiei militare: Lavric Gavril, economist Câmpulung Moldovenesc; Lavric Laura, economist, Suceava; Isopescu Heracles, prof. filozofie, Costișa; Isopescu Sextilia, inginer piscicol, Constanța; Pascari Gheorghe, prof. chimie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Ilieșiu, Irina Mavrodin, Sergiu Anghel, Doina Cornea, Aurelian Crăiuțu, Alexandru Paleologu, Oana Pellea, Dan Puric, Geo Saizescu, Ioan Tugearu, Matei Vișniec, Annie Bentoiu, Barbu Cioculescu, Eleodor Focșeneanu. Ioan V. Argatu, Iuliana Avadanei, Victor Boștinaru, Gigi Căciuleanu, Adrian Cioroianu, Constantin Degeratu, Sabin Drăgulin, Paul Dumitrescu, Marcela Monica Stoica, Christian Tămaș. Temele propuse de mine și analizate împreună cu interlocutorii mei sunt fundamentale, atemporale, diverse, dar distincte și complexe și tratează ideea națiunii române, destinul poporului român pe plan cultural, social, istoric și politic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Bogdănescu, care își asumase rolul de lider al acțiunii la Canal, astfel că a fost nevoit să participe din nou la acțiuni violente. Condițiile din brigăzile 13 și 14 încercau să le reproducă pe cele din Pitești, după cum le descrie Sabin Ivan. Petre Paul i-a enumerat restricțiile lui și unui alt coleg, transferați disciplinar la brigada 13: ați fost aduși aici ca pedepsiți și trebuie să vă supuneți ordinelor noastre; nu aveți voie să vorbiți cu nimeni și nici între
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
A fost astfel ucis de un ostaș. La o săptămână de la moartea sa, au început să se facă anchete în care Sobolevschi, de pildă, și-a recunoscut faptele, indicând drept motiv indisciplina deținuților, însă nu a pomenit nimic despre informații. Sabin Ivan afirmă că studenții erau întrebați de colonelul Zeller și Augustin Albon (comandantul pazei la Canal) cum au ajuns în brigadă, dacă au fost maltratați și de către cine. Efectele acestei atitudini s-au văzut în scurt timp, când Bogdănescu și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ultim), deoarece s-a înrolat în armata lui Horia Sima cu scopul de a lupta 'împotriva statului român și a înlesni ocupația străină asupra teritoriului patriei noastre' (sic!). Martorii propuși de procuratură au fost, cu toții, victime ale torturilor: Gheorghe Paraschiv, Sabin Varan, (pr.) Papken Keropeian, Mihai Jianu, Constantin Pilat, Gheorghe P. Neagu, Alexandru Matei, Constantin T. Vaman, Constantin N. Barbă, DezmØri Zsombor, Aurel Obreja, Virgil Maxim, Aurelian Marcu Stoica, Drohobeczky Attila Anton, Ion Pangrate, Constantin Teja, Sabin Vandor, Dumitru Neagu, Ion
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ale torturilor: Gheorghe Paraschiv, Sabin Varan, (pr.) Papken Keropeian, Mihai Jianu, Constantin Pilat, Gheorghe P. Neagu, Alexandru Matei, Constantin T. Vaman, Constantin N. Barbă, DezmØri Zsombor, Aurel Obreja, Virgil Maxim, Aurelian Marcu Stoica, Drohobeczky Attila Anton, Ion Pangrate, Constantin Teja, Sabin Vandor, Dumitru Neagu, Ion Ismana, Gabor Chirică, Gheorghe Chirculescu, Octavian Tomuța, Constantin Lupoaie, Alexandru Piticaru, Vintilă Vais și Liciniu Blaga. Sentința nr. 32 din 10 noiembrie 1954 a fost dată la București de către Tribunalul Militar pentru Unitățile MAI, prin completul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
la Canal, unde îl găsim șef la brigada 13 în primăvara lui 1951. Informațiile rămase țin mai degrabă de ultima perioadă de detenție. După moartea lui Simionescu, Bogdănescu a simțit că vor urma anchetele și a vrut să afle de la Sabin Ivan detalii, dar acesta nu i-a mărturisit nimic. La scurtă vreme după anchete, a fost luat de la Canal împreună cu Grama (prin septembrie 1951, conform declarației lui Mihai Jianu), iar la plecare i-a spus lui Lupașcu să 'aibă grijă
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]