2,112 matches
-
de pace. Dintre aceste obstacole, cel mai dificil era Ierusalimul. Palestinienii susțineau că orașul, pe care ei îl numeau Al Quds ("cel sfânt"), ar fi trebuit să devină capitala statului lor. O altă revendicare a acestora era suveranitatea absolută asupra "sanctuarului nobil". În discuțiile purtate, am examinat multe variații creative pe tema jurisdicției și a autorității. Mai mult decât atât, am întrebat cele două părți implicate dacă ar accepta o idee pe care noi o consideram inedită: "suveranitatea divină" pentru locurile
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
particular pasaje din Coran și Tora. La sfârșit, a sugerat că "ceea ce este arab în oraș ar trebui să fie palestinian și ceea ce este evreiesc ar trebui să fie israelian". Aceasta însemna că palestinienii urmau să își exercite autoritatea asupra "sanctuarului nobil" și asupra cartierelor arabe unde palestinienii ar fi putut să aibă o capitală iar israelienii asupra restului orașului, inclusiv asupra Zidului de Vest. Primul ministru israelian, Ehud Barak, a aprobat ideile președintelui. Procedând în acest mod, el a fost
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
făcându-l să devină asemănător cu lumea zeilor. Profunda nostalgie a omului religios este aceea de a locui într-o "lume divină", de a avea o casă asemănătoare "casei zeilor", așa cum a fost ea întruchipată mai târziu în temple și sanctuare. Într-un cuvânt, această nostalgie religioasă exprimă dorința de a trăi într-un Cosmos pur și sfânt, așa cum era la început, când ieșea din mâinile Creatorului"195. Grație acestei viziuni, opera de artă vizuală se evidențiază ca un mijloc fundamental
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
cu cât, expresivitatea lor stilistică poate fi asemănată în anumite privințe, după cum au argumentat diverși autori, chiar și realizărilor artei moderne. Când ne referim la desenele și picturile rupestre, la statuetele și fragmentele de vase sau de arme rudimentare, la sanctuarele, sau chiar la misterioasele construcții megalitice, o trăsătură comună privitoare la înțelesul spiritual al acestor reprezentări se poate desprinde. Fiecare din ele ascunde în spatele aparentei simplități un complex de semnificații mult mai amplu decât cel intuit la o primă vedere
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
reliefurilor și sculpturilor sumeriene, care căutau să redea nu doar fapte și lucruri, ci și stări de spirit și sentimente. Cât privea reprezentările divinităților 336, ca și cultul închinat lor, acestea erau accentuate în special prin construcția de temple și sanctuare mărețe, precum cele din Ur, Eridu sau Uruk, al căror stil artistic trebuia să se supună regulilor stricte impuse de cler și tradiție 337. Profund religioasă, această civilizație a creat noi forme de reprezentare a sacrului, în special în domeniul
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Ghizii îi strâng mâna neofitului uimit, spunând: -Curajul tău virtute, umilința voluntară triumfă, orgoliul nevirtute. Ești capabil asupra ta să obții o astfel de victorie? Curajul tău bărbătesc va rămâne în istoria acestor locuri. Accepți să te târăști până la mijlocul sanctuarului. Frații te așteaptă, umilința ta, în schimbul științei și puterii. Vrei să te supui acestui drum rușinos și să intri în misterele inițierii? Neofitul acceptă cu supunere și tăcere. -Ia această lampă, imaginea Domnului sacru ne urmează când mergem ascunși. Proba
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
rămâne aici pe veci. Numai dacă cineva va găsi cartea morților, salvarea lor va fi decisivă. Marea Isis te protejează și te va ajuta sper, viu și nevătămat să ieși din lumea misterelor. Dar înainte de toate trebuie să ajungi în sanctuar, unde virtutea își primește triumfal răsplata. Sufletul omului este o armură invulnerabilă, vino să contempli alături de mine, o lume impenetrabilă. -Imagini sacre, continuă pastofor, ascultă cuvântul meu cu reculegere, dacă știi să pătrunzi în mintea ta poți face o alegere
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
ierarhiei, să dobândești și celelalte titluri?îl întrebă marele pastofor. -Doresc -acceptă noul zelator. -Supus vei fi de-acum o multă vreme în templele din Teba ale lui Osiris, la viață austeră, dedicată izolării. Primești? îl provocă hierofantul șef al sanctuarului lui Isis. -Mă supun, aprobă noul candidat la inițiere. -La capătul lungului drum, se vor aduna opt ani și nu vor fi ușori deloc. Arcanele vor fi din ce în ce mai grele, câteodată îți vei risca și viața și poți s-o și
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
luptă vitejește ca un leu. Când doborâți la pământ se pregătea să-i străpungă cu sabia grea, unul dintre tâlhari începu să strige disperat: -Așteaptă, așteptă, noi nu suntem tâlhari, spuse unul dintre ei scoțându-și masca. Suntem neocorii -păstrătorii sanctuarului, trimiși de marele pastofor să te încercăm. Să-ți probăm vitejia și voința. Pace și drum liber până la Teba. Ajuns la templul lui Osiris de la Teba, zelatorul bărbat înalt în vârstă de treizeci de ani, cu părul și barba de
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Primește acest cristal de cuarț care îți va fi ghid-continuă pastoforul superior înmânându-i un cristal de mărimea unui ou mare de gâscă. -Mâine vei pleca la piramidele faraonilor. Vei supraveghea lucrările de restaurare. Vei căuta și vei aduce în sanctuarul lui Osiris-crucea egipteană de aur, care era mânerul sabiei lui Horus, când acesta se lupta în infern cu diavolii-ordonă pastoforul șef. Tânărul zelator atenian, ajunse la piramida lui Horus. Vrând să intre este împiedicat de un câine mare cât un
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
entitățile sordide, aducând efluvii de lumină și simfonia cerească în inima adâncă a firii. Când privighetorile cântă și marea își freamătă valurile de argint, în carul tras de lebede, Apolon cu pletele în vânt vine în strălucire hiperboreeană. Revine în sanctuar la Pytia aducând suflare diafană, scoțând în lumină sufletele victorioase, din întunecosul labirint. Cu strunele de liră, inspiră cu adorație muzele. Întrupând frumusețea în spirit, coboară aducând glasul luminii călăuze. Trimite pacea, iubirea, lumina, speranța spre plaiul pământean. -Pace și
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
în pădurile dese și întunecoase, după ce își satisfăceau cu ferocitate dorințele îi aruncau în abis. Mai seducătoare și mai sadice erau Agloanice-marea preoteasă și Tessalina fiica ei-prințesa lunii. Seducătoare preotesele sângeroase ale lunii, însetate de sângele victimelor omenești, își amenajau sanctuare în văi sălbatice și pitorești. În acea zi au ajuns pe malul marelui fluviu, la adăpostul deselor și întunecoaselor păduri milenare. -Să ne scăldăm suratelor-le îndemnă Tessalina preoteasa, prințesă a lunii. -Să ne scăldăm, să ne scăldăm-răspunseră în cor
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
au năpustit asupra străinilor care așteptau liniștiți sub zidurile templului pentru a fi primiți în interior, înconjurându-i într-un dans al morții, alergându-și caii ca smintitele în jurul lor. -Jurați că vă supuneți riturilor noastre și vă veți închina sanctuarului Hecatei s-au muriți, le strigă Agloanice. Tremurând din toate mădularele pelerinii se supuneau. Temerarilor care refuzau, li se tăia capul sau erau aruncați în abis. Prin magie neagră, bărbați și femei, aprinzându-le curiozitatea erau ademeniți și atrași de
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
pădurea de stejari seculari, se clatină și geme vuind. Trăsnetul bubuie peste stâncile eterne. Furtuna se deslănțui-se însemnând cu stigmatul ei, urgie și dezastre peste câmpiile perene, cutremurând din temelii templul lui Jupiter, sacru și invincibil. În cripta boltită a sanctuarului erau adunați preoții sobri, așezați pe scaune de bronz dispuse în formă de semicerc, așteptând cumpătați. Orfeu sta în picioare încordat, înalt și palid cu ochii flacără adâncă. Marele preot luă cuvântul cu glasul împăcat. Afară ecoul furtunii reverbera din
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
oară. -Sunt sufletele care au părăsit trupurile oamenilor, ce au păcătuit mai puțin sau foarte puțin-răspunse gnomii. Marii luminați purificatori de suflete își vedeau de treaba lor. Plecăm din templul purificării sufletelor, trecând altă ușă de argint, intrând în alt sanctuar de închinare și rugăciune, mai somptuos decât primul. O hologramă imensă a lui Iisus Hristos Fiul omului-Domnul universului însoțit de alai de îngeri și sfinții Apostoli. Aici milioane de luminițe strălucitoare levitau liniștit. Preoții îmbrăcați cu robe albe de in
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
așteptau mântuirea. Preoții fiind intermediari, le adăugau strălucire, prezentându-le Domnului. -Dânșii sunt Mai marii luminii -mântuitorii. După mântuire, sufletele sunt trimise însoțite de îngeri călăuzitori, în sferele transparente infinite. Trecură de altă ușă de argint intrând într-un sacru sanctuar, la fel ca celelalte. Aici slujeau tot douăzeci de preoți, dar erau îmbrăcați diferit. Nouăsprezece erau îmbrăcați în haine aurii, numai unul singur avea hainele purpurii. Levitau milioane de luminițe palide, haotic, dând impresia că sunt neliniștite, dezordonate și dezorientate
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
în care era folosit respectivul echipament. Era evident, după o singură privire aruncată în biroul lui, că Edmund Slater, spionul șef al unui dictator lipsit de îndurare, nu avea deloc intenția să se lase spionat de alții în propriul său sanctuar. Slater se plimba cu pași mari de-a lungul camerei când intră Marin. Se opri la celălalt capăt al încăperii, se întoarse cu fața și schiță un zâmbet ambiguu. \ David, nu a fost înțeleaptă intervenția ta din timpul întrunirii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
a ne ruga. {EminescuOpIV 55} "Mărire ție Doamne! O Iehova mărire! Ce verși în noi durerea ca balsamul ceresc, Să curăți moliciunea, nedemnă moștenire, La pragul casei tale, palat dumnezeesc". Virtutea românească, virtutea strălucită De patrie și lege, aici în sanctuar Se știe-nmormîntată. O dalbă zi-i sosită, Poporul stă-n genunche s-o-nvețe la altar. Și imn de rugăciune sub bolțile bătrâne Vibrează cu putere, și fumul majestuos De smirnă, de tămâie, din vasele divine Se urcă către tâmplă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
contura silueta viitorului, dar nu cu intuiții de Mafaldă. Artistul își răstoarnă viața lui în a celorlalți. Avangardiștii cuceresc lumea bruscând - o. Inefabilul încorporat în iubire și în artă le face pe amândouă incomensurabile. Ajuns în artă, nudul poate deveni sanctuar. Și în artă poți să rămâi cu râma în undiță. Marii scriitori rescriu filosofia cu fiecare personaj căruia îi dau viață. Numai cultura știe pe unde să scoată întunericul din noi . O creație devine capodoperă după ridiculizarea insultelor la adresa ei
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
pentru că limba e subiectivă, depinde de la popor ca atare, iar științele cer aprofunda[rea] naturei obiectelor înșile și ale relațiunilor lor. ["NU NOI SUNTEM STĂPÎNI LIMBEI... "] 2275B Nu noi suntem stăpâni limbei, ci limba e stăpâna noastră. Precum într-un sanctuar reconstruim. piatră cu piatră tot ce-a fost înainte - nu după fantezia sau inspirația noastră momentană, ci după ideea, în genere și în amănunte, care-a predomnit la zidirea sanctuarului - astfel trebuie să ne purtăm cu limba noastră românească. Nu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
stăpâni limbei, ci limba e stăpâna noastră. Precum într-un sanctuar reconstruim. piatră cu piatră tot ce-a fost înainte - nu după fantezia sau inspirația noastră momentană, ci după ideea, în genere și în amănunte, care-a predomnit la zidirea sanctuarului - astfel trebuie să ne purtăm cu limba noastră românească. Nu orice inspirație întîmplătoare e un cuvânt de-a ne atinge de această gingașă și frumoasă zidire, în care poate că unele cuvinte aparțin unei arhitecturi exotice, dar în ideea ei
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de mirajul și misterele acestei enigmatice populații, ce ne-a lăsat o lume de simboluri, exprimate prin inegalabila ceramică pictată, prin zeci de mii de produse ale plasticii antropomorfe și zoomorfe, precum și prin lăcașuri de cult, de tipul altarelor și sanctuarelor. La baza acestui amplu proces de descoperire treptată a universului civilizației cucuteniene s-au aflat sute de săpături arheologice, materializate în rapoarte preliminare și monografii, care au adus mereu elemente noi sau au confirmat descoperiri, considerate inițial drept unicate. Cucuteni
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
cult de la Çatal Hüyük, unde imaginea însoțitorului Marii Zeițe este reprezentată explicit sub forma unui bărbat adult călărind un taur (MELLAART 1967, 239). Reprezentările taurului abundă, fiind întâlnite atât ca picturi murale, bucranii sau coarne încastrate în pereții sau banchetele sanctuarelor, sau cranii de bovidee realizate din ghips, având atașate coarne. De aici putem face trecerea la protomele în relief aplicate pe vase (NIȚU 1972, 4950), întâlnite și în cadrul culturii Cucuteni. O posibilă explicație a evoluției modalităților de reprezentare plastică a
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
apoi la capelele medievale, acele "camere cu relicve" (Duby), vedem scheletul "ieșind" de sub pământ și crescând, înălțându-se în slavă, printr-o succesiune de încastrări. Tibia sau viscerele uscate ale sfântului local cer un relicvariu; deci un oratoriu sau un sanctuar; deci pelerinajul și tot ce urmează: ex-voto de aur, retablul, dipticul, fresca și, în fine, tabloul. Se trece astfel, pe nesimțite, de la dragostea de oase la dragostea de artă; de la rămășițe la relicvă și de aici la capodoperă. "Arta creștină
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
discuții. Sub aparențele ei pozitiviste (și uneori tocmai în virtutea specializării ei), istoria artei a debitat multă vreme o Revelație, de două ori dogmatică: prin prejudecăți și prin ignoranță. Până de curând, École du Louvre era o facultate de teologie profană. Sanctuar al unui Dumnezeu unic: Arta, substantiv singular. Prin tradiție, artele sunt etnologice sau chiar menajere, doar Arta la singular este majoră. Se țin încă, fără nicio urmă de râs, cursuri de "istoria Artei", când nimeni nu mai propune, altfel decât
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]