1,572 matches
-
se vede. Nu se vede că plugul a fost la Jacques doar pentru că nu a fost la Jean. Nu se vede că, dacă Jacques lucrează terenul cu plugul în loc să îl lucreze cu sapa, Jean va fi redus la lucrul cu sapa în loc să lucreze cu plugul. Că, prin urmare, ceea ce considerăm a fi o creștere a împrumutului, nu este decât o deplasare a împrumutului. În plus, nu se vede că această deplasare implică două profunde injustiții. Injustiție față de Jean, care după ce a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fără pîrlaz, Dragoste făr-de năcaz... și aștepta cu oarecare liniște esplicația cu bărbatul legitim. Bărbatul începu să-l mustre și să-i zică că i-a siluit nevasta. Danciu răspunse că a fost cu a ei voință. Atuncea barbatul ridică sapa și-i crepă capul cu ea și astfel se plini tragedia asupra căreia Curtea cu jurați va avea a se pronunța. De se întîmpla istoria asta între franțujii noștri, atunci am fi avut a înregistra: 1) o despărțenie, 2) un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
agricultori”. Și, pentru a-și fundamenta teoria, preia și reproduce pasaje din opera citată în care Dimitrie Cantemir arătase, într-adevăr, că atât locuitorii din Câmpulung Moldovenesc, cât și cei din Vrancea, „nu se pricep la meșteșugul lucrării pământului cu sapa, nu au știința de plug și toată munca lor este păscutul oilor”, afirmație doar parțial adevărată. Despre locuitorii din Tigheci scrie că „toți sunt călărași”. Prin urmare, concluzia la care ajunge Alex. I. Gonța rezultă de la sine, în sensul că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
atunci lucrări ample de îngrijire și întreținere pentru că nu apăruseră numeroasele boli și dăunătorii cu care se confruntă în prezent viticultorii. Activitățile din viticultură începeau primăvara, cu dezgropatul și tăiatul viței, apoi ridicatul și încordatul pe araci, săpatul făcut cu sapa, prășitul din timpul verii, urma culesul și vinificația. Ciclul se încheia toamna târziu, cu îngropatul viței, pentru a fi protejată de înghețuri. S-ar mai putea adăuga la aceste lucrări și cele pentru plantare și întemeierea podgoriilor. Sunt singurele lucrări
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o epocă mult mai democratică, mai seculară și mai rațională. Filomena nu face decât să se înscrie pe aceeași linie a unei apărătoare a cultivării inteligenței și declară aforistic că: „prostia îl nenorocește adesea pe om și-l duce la sapă de lemn, tot așa înțelepciunea îl scapă pe înțelept de cele mai cumplite neajunsuri și-l pune la adăpost de rele.”189 Ea rostește profunda și fermecătoarea poveste a evreului înțelept, Melchisedec, care știe să-i ofere sultanului Saladin al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
referire la proprietarul curăturii). Mai multe curături erau menționate în anul 1653 în satele Benești pe Dobrota, Țigănești și Lazu la noi în zonă. Pământurile în pantă sau pe terenuri ce nu fuseseră bine curățate de rădăcini se lucrau cu sapa, fiind consemnate în documente sub denumirea de „săpături”. Tot cu sapa lucrau și cei ce nu dispuneau de vite de muncă, iar însămânțarea, în acest fel, se numea „înțărnare”. După mai mulți ani de folosire pentru fânaț, curătura se desțelenea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1653 în satele Benești pe Dobrota, Țigănești și Lazu la noi în zonă. Pământurile în pantă sau pe terenuri ce nu fuseseră bine curățate de rădăcini se lucrau cu sapa, fiind consemnate în documente sub denumirea de „săpături”. Tot cu sapa lucrau și cei ce nu dispuneau de vite de muncă, iar însămânțarea, în acest fel, se numea „înțărnare”. După mai mulți ani de folosire pentru fânaț, curătura se desțelenea cu plugul de lemn tras de mai multe perechi de boi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau din lemn) sau a tăvălugului confecționat dintr-un trunchi de copac. Soiurile de porumb tradiționale care se semănau pe ogoarele comunei noastre erau: moldovenesc, hângănesc, dinte de cal, nemțesc. Întreținerea culturilor se realiza prin aplicarea a două prașile cu sapa. Toamna, după coacere, popușoii erau tăiați, transportați acasă cu căruța și depozitați pe arie. În serile de toamnă, aceștia se dezghiocau în cadrul clăcilor. Când se auzeau cântece și chiuituri, era semn că începuse claca la cineva în sat, seara
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau cânepă, trebuia să fie îngrășat din timp cu gunoi de grajd din toamna trecută. Se efectua arătura în primăvară, când gunoiul era bine putrezit, pământul deja zvântat, iar brazdele sau bulgării care mai persistau erau sfărâmați bine cu muchia sapei. Apoi se semăna și se netezea pământul cu sapa și grebla. Din loc în loc, pentru a ocroti sămânța împotriva păsărilor, prin cânepiști se plantau sperietoare, momâi, mătăuze sau brezăi, adică niște bețe îmbrăcate în veșminte vechi, astfel poziționate încât să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
gunoi de grajd din toamna trecută. Se efectua arătura în primăvară, când gunoiul era bine putrezit, pământul deja zvântat, iar brazdele sau bulgării care mai persistau erau sfărâmați bine cu muchia sapei. Apoi se semăna și se netezea pământul cu sapa și grebla. Din loc în loc, pentru a ocroti sămânța împotriva păsărilor, prin cânepiști se plantau sperietoare, momâi, mătăuze sau brezăi, adică niște bețe îmbrăcate în veșminte vechi, astfel poziționate încât să pară a fi oameni. Prin luna iulie, se culegea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cană cu vin, o bucată de pânză de doi metri, o pâine și o ceapă. Pentru descântecul „de ursită”, din două bucăți de fier, după topire se confecționau nouă unelte în miniatură: cosor, suprag, lance, topor, sfredel, săpăligă, coasă și sapă, toate prinse într-o verigă. La fel ca și alte meșteșuguri, fierăria tradițională se practică din ce în ce mai rar. Printre urmașii făurarilor tradiționali putem să-i numim astăzi doar pe Ion Bucătaru și Vasile Ciofu. Meșteșugurile prelucrării lemnului și al fierului, obiceiuri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
necalificați, tăietori de lemne, spoitori de cazane, albii și tingiri, reperatori de pingele și opinci, meșteri lăcătuși care dregeau lacăte și diferite încuietori, cei care reparau și făceau lighene și cazane din tablă, lemnari care făceau cozi pentru coase, topoare, sape și alte unelte și împletitori de nuiele. Țiganii spoitori atrăgeau atenția prin îmbrăcămintea viu colorată. Se puteau întâlni, de asemenea, negustori ambulanți de origine turcă sau bulgară, care vindeau bragă, alviță, dulciuri, acadele, înghețată, evrei cumpărători de haine vechi și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care dacă se spărgea, plugul se strica. Alexiile - 17 martie - constituie momentul în care pământul se dezgheață și se deschide pentru arătură și toate gângăniile învie și ies de sub pământ. În această zi nu se lucrează cu acul, foarfecele, pieptenul, sapa, coasa, furca și nu se pune mâna pe obiecte rotunde sau alungite, pentru a nu te întâlni cu șerpi și este interzisă rostirea cuvântului „șarpe”, pentru a nu fi mușcat de șarpe. Dacă din greșeală ai rostit acest cuvânt, trebuie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bătuți printre pari. Locul pentru construirea casei trebuia să fie curat, adică să nu fi avut loc acolo vreo crimă sau alte fapte necurate. Mai întâi locul era nivelat, după care era trasat planul cu o sfoară, fiind marcat cu sapa. În vechime, planul caselor cuprindea o cameră și o tindă, iar de la sfârșitul secolului al XIX-lea s-au construit și case cu două camere și tindă centrală, care au definit, din secolul al XX- lea, tipul predominant de locuință
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o epocă mult mai democratică, mai seculară și mai rațională. Filomena nu face decât să se înscrie pe aceeași linie a unei apărătoare a cultivării inteligenței și declară aforistic că: „prostia îl nenorocește adesea pe om și-l duce la sapă de lemn, tot așa înțelepciunea îl scapă pe înțelept de cele mai cumplite neajunsuri și-l pune la adăpost de rele.”189 Ea rostește profunda și fermecătoarea poveste a evreului înțelept, Melchisedec, care știe să-i ofere sultanului Saladin al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
puștii cu sare. Consecințele nu sunt dramatice. Nici o victimă nu e nici măcar spitalizată. Baltagul sau cuțitul, cu care personajul lui Slavici își ucide soția în Moara cu Noroc, nu funcționează aici. Ion al Glanetașului este ucis de rivalul său cu sapa. În replică, Udubeașcă este bătut periodic, dar se duce din nou la adversar și primește încă o porție. Nici o fractură, nici o comoție. E și ăsta un punct de vedere. Mai violent decât Moromeții, la Marin Preda, e un universitar, Petrini
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
delirum tremens (nebunia alcoolicului). Dacă "bolnavul" este animat de bune intenții și are suficientă energie și voință, atunci dispune de șansa de a se lecui de asemenea patimă. Tratamente populare Deși un cunoscut proverb spune că beția o vindecă doar sapa și lopata (moartea), În medicina populară există unele remedii de vindecare a alcoolismului, verificate de-a lungul vremii: Ceaiuri din pedicuță, cornișor sau brădișor, o linguriță din părțile aeriene ale plantelor la o cană cu apă, care se consumă dimineața
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ar fi apă chioară. Eu cred că e de la muncă și de la nevoi. Am un petic de grădină de 30 de ari, pe care îl sap singurică. Noră-mea zice mereu că ea e frumoasă, nu-i stă bine cu sapa în mână, ea vrea cu ruju' pe buze. Că decât 300.000 pensie, mai bine trăia Ceaușescu. Ăla îți dădea 25 de lei și luam de ei pește și salam proaspăt de la Slatina, că acolo era orașu' lui. Acu' peștele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
să oprească destrăbălarea. Ai dracu', la televizor arată numai din ăia care se pupă și se călărește fără rușine. Parcă a venit vremea să calce bărbatu' femeia așa cum face cocoșu': pe văzute! Păi, ăștia știe ca mine de muncă? La sapă cu ei”! Iar, „Lacrimi la zidul plângerii” de dr. Ștefan Marinescu, Craiova, ori interviul-reportaj „Schitul de ceară” de Iftimie Nesfântu, dovedesc nu numai cruzimea în torturi a comuniștilor, dar și faptul că printre apropriații conducerii din unele sectoare, cum a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de la Vaslui nu mai comunică deloc, lăsând a 12-a parte a presei să-i difuzeze spoturile. Să-i mai iei în tărbacă? Pe circa o căruță de oameni gata să și sufle nasul și s-o șteargă ? Că "la sapă" n-au de ce să dea-n gât. De câțiva dintre ei îmi pare rău că-s așa de rătăciți. De fapt, nu vorbim de înnoirea clasei politice ? Dar, cu ceva simpatie acum, care-i ăla, noul, pricăjiților ? La procente înainte
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
e așa de grea? Că ce sapă, sau seceră, sau cosesc? Atunci zise Matei: Să poftiți cu mine la vie, că e tocmai săpatul viei! Boierii au trebuit să asculte. S-au dus la vie și fiecare a luat o sapă de la lucrători și a început să sape. Era cald în după-amiaza aceea, dar fiindcă și regele săpa cu ei, n-au avut încotro și au trebuit să sape până către seară. La toți le curgeau sudorile și îi dureau mâinile
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
poate să mai răbufnească și el, internetul. Cred că internetul este terenul cel mai propice pentru ca românul, sub acoperirea anonimatului săși dea frâu liber durerilor sale și mai ales săși declare of-ul împotriva celor care l-au adus la sapă de lemn. Și dacă vrei să iei pulsul poporului, cred că aici ar trebui să poposești, pe cărările anonime ale internetului. Ai avea ce citi. De exemplu pe 31 mai 2011 în ziarul Cotidianul a apărut un articol care vorbește
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mai multă luare aminte, să văd ce s-a întâmplat, așa mai important, în materie mondială la 11 noiembrie Anno Domini 2010. Dacă Băsescu o mai dădea fasolită pe la vreo televiziune, dacă vreo unul de pe la Pocreaca- Iași îi tăia cu sapa gâtul nevestei că nu-i adusese de băut, sau dacă spre exemplu, mai dădea afară Becali vreo „zdreanță" de antrenor, ehei, vuiau televiziunile și ziarele de știri, dar se pare că nimic din astea nu s-a întâmplat. Și totuși
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
semințe care aparțin principalelor plante care au fost cultivate în zona noastră (mei, grâu, orz, ovăz, secară, porumb, fasole etc., unelte pentru lucrul pământului (plug de lemn cu brăzdar de fier, fiare pentru plug, semănătoare, plantatoareă, unelte pentru întreținerea culturilor (sapă, săpăligă etc.Ă, unelte pentru recoltare (seceră, coasă cu hreapcă, furci, batoză manuală etc.Ă, unelte pentru prelucrarea cerealelor (dejghiocătoare pentru păpușoi, îmblăciu, piuă cu chilug, leasă de nuiele pentru porumb, știubei pentru porumb, râșniță de piatrăă, unelte pentru obținerea
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
în parte acesta și nu este mult mai lung fiindcă azi este zi de post și nu pot să dau drumul la înjurăturile binemeritate de acei porci de politicieni care ne-au adus în mod voit la cea mai autentică sapă de lemn... - Insulte legale Iată că tiptil sau pâș, pâș, indiferent cum vrei s-o spui, a trecut luna lui Cuptor, din care am scăpat se pare bine sănătos și eu și pălăria mea de pai, la care vara țin
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]