1,540 matches
-
la mormânt Să scrie pe ea, cine sunt! Fă-mă toamnă iar copil Să duc vite la păscut; Și să cânt cum cântam eu, Cum striga omul din deal, Cântă neică, cântă mult, Să ne treacă de urât, Că de sapă-am terminat De mâncat noi n-am mâncat Am stat și te-am ascultat. Mai cântă și tu Ioane Să ne mai treacă de foame. Cântați și voi dragi copii, Cântați frumos și-nvățați, Ce-am cântat noi nu uitați
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
după cum din gura ei a aflat, a muncit de a crescut copii, cărându-i de multe ori în covățică pe spinare, acoperindu-i cu o năframă ca să fie protejați de intemperii, și de soare, dacă ardea prea puternic, alături având sapa, secerea sau alte scule cu care trebuia să muncească pământul, singura sursă de venit ce o aveau țăranii, după ce-și dădeau obligațiile boierești, dacă nu aveau pământ suficient. Apoi veneau și obligațiile față de statul român. Mihăiță citea și recitea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
trezea mămica și se apuca de treabă. Cred că în toată viața ei, mămica n-a dormit mai mult de patru ore, din 24. Era foarte îndemânoasă la treabă. Mânuia acul și mașina de cusut, andrelele și „inglița”, dar și sapa, coasa sau grebla, la muncile câmpului. Singură, croia cămăși, bluze sau rochițe pentru frații și surorile mai mici. Avea o mașină de cusut „Singer” pe care o primise ca zestre când s-a căsătorit, și pe care a dat-o
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cu produse de lapte, lână, piei și mai puțin se ocupă cu agricultura. Jocurile lor sunt hora, sirta și ciobanca și majoritatea cântă la flueră și gaida (cobză). Limba de comunicare este greaca dar păstrează cuvinte macedonenealunar (luna iulie) tsupa (sapă), campos (câmp) magula (măgură) punga, laiu (negru) etc. Majoritatea bărbaților evocă locul de origine al strămoșilor: George Morariu din Tesalia, Arghir Costea din Vlaho Clisura, etc. Costea Ciobanu are peste 10.000 oi, Gușu Gheorghe peste 15.000 ... Scăderea numărului
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
tragice istorii care și-a prelungit furtunile până în perioada tinereții generației mele și în speranța însoțind lupta semicentenară a partidului în vederea instaurării dreptății sociale, a triumfului demnității mulțimilor de secole umilite, din rândurile cărora au ieșit cei ce-au schimbat sapa-n condei și brazda-n călimară.“ (Luceafărul, 24 aprilie 1971) CONDURACHI Emil, acad. Un altfel de academician (nota V. I.) „...Marea Revoluție din Octombrie, pe de altă parte, a dovedit, pentru prima oară în istoria lumii, că oamenii pot nu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
fost scrisă. Genialul Homer al lumii moderne încă nu s-a născut. Poate că nu i-a venit încă vremea. Încă n-am așezat cunună de biruință deplină pe frunțile noastre trudite de muncă, încă-n palmele noastre ciocanul și sapa mai fac bătături, încă mușchii noștri se întind, se încoardă, într-un efort colosală Încă n-am cucerit întrecerea. Homer să vină atunci - și va veni - când, într-o dimineață splendidă, deschizând ziarul vom citit cu inima caldă, cu răsuflarea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Just este impresionat de puternicele resentimente și de starea lor mizeră, care au determinat tensiunea socială: „sunt și ei atinși de poftă de răscoală, de ură contra evreilor, arendașilor. E teribil. Au nevoie de pământul de la țărani ... Țăranul ajunge la sapă de lemn”. La 11 martie, preotul consemna: „Se aude că a venit armata la Huși (reg. IV din Iași). Pe la 8 dim. văd soldați postați la Haimoti spre Corni. Dumnezeu știe ce are să fie ...”. Situația devenea din ce în ce mai încordată. Sub amenințarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
discuta uneori despre cineva, se cunoștea că toate patru erau oarecum complice, familiare cu subiectul, i se recitau versurile și eram fascinat de cum sunau: În ce vară, în ce an, anii trec ca apa, el era drumeț sărman, muncitor cu sapa." În casă nu se găsea decât volumul Parodii originale, mi se pusese în mână să-l citesc și nu înțelegeam de ce pe copertă se afla un nume, iar în interior altele, necunoscute, Tudor Arghezi, Victor Eftimiu. Despre "conu Mihai" se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
o să fim noi buricul Europei. Și apoi, încă nu s-a spus de-a dreptul că Statele Unite ale Europei vor fi un CAP așa de mare în care noi, cei mici, ne vom pierde, fiindcă noi vom fi cei cu sapa și, după cum se poate lesne observa din situația prezentată de guvernanți, ca o mare realizare economică, cele două milioane de slugi din spațiul carpato-danubiano-pontic se vor dubla. Ei, atunci să te ții, cum vor curge râuri de lapte și miere pe
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
petrecerile organizate cu prea desele prilejuri de familiile românești de toate condițiile sociale. Tot ei erau fierarii de prin sate, de la curțile boierești și mănăstirești. Toate meseriile la care românii nici nu voiau să se gândească ă ei credeau în sapă și în mămăligă ă erau practicate de țigani. Aveai nevoie de linguri, cazane, de bidinele, de spete la războiul de țesut, apelai la meșterii țigani. Cine erau robi și slugi? Tot țiganii. Cum i-au răsplătit românii? I-au ținut
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
după neam, după cum te-ai născut, în purpură sau în bordei. Problema nobleței nu ține exclusiv de sângele albastru. Te poți naște în glod și înnobilezi glodul, te naști în purpură și spurci lumea. Chiar dacă strămoșii tăi au stat în sapă și s-au uitat cât de lungă e moșia boierească, nu trebuie să rămâi un necioplit, te poți cizela, că și noblețea se învață și când vine de pe coada sapei. Și ca să vezi cum devine cazul, voi mai aminti că
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
purpură și spurci lumea. Chiar dacă strămoșii tăi au stat în sapă și s-au uitat cât de lungă e moșia boierească, nu trebuie să rămâi un necioplit, te poți cizela, că și noblețea se învață și când vine de pe coada sapei. Și ca să vezi cum devine cazul, voi mai aminti că Lenin, după ce-a luat puterea, n-a chemat la Ministerul de externe al unui stat al muncitorilor, țăranilor și soldaților, un matroz de pe „Aurora”, l-a chemat pe nobilul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mânjesc ochii cu câțiva euro, numai să nu produci, să stai pe podișca de la poartă și să cumperi produse virusate pe care ți le dau tot ei. Cine n-a înțeles trebușoara asta, nare decât să se razime în coada sapei la marginea ogorului și să viseze la cai verzi pe pereți. Când te vei trezi din visare, n-o să mai ai nici cenușă-n vatră, vei duce o viață vegetală la marginile Europei cu care zadarnic politicienii ne compară, fiindcă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
că așa este într-o guvernare fără o listă de priorități, care să aibă în cap, ca prioritate a priorităților, cerința: opriți cheltuielile inutile, opriți sălile de sport de prin sate (țăranul, atât cât mai este, are unde sări peste sapă!), opriți construcția căminelor culturale care vor intra în conservare din lipsă de activități și de artiști amator,i plecați după castele în Spania; opriți construcția de școli în care nu are cine învăța, din lipsă de elevi și cadre didactice
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
al XX-lea, individualizându-se printr-un mesianism de poeta vates. Poemul Rugăciune, „unic în literatura noastră prin caracterul lui religios-profetic, prin fermitatea-i învăluitoare” (Ion Negoițescu), îi rezumă crezul estetic: „În pieptul zbuciumat de doruri / Eu simt ispitele cum sapă, / Cum vor să-mi tulbure izvorul / Din care sufletul s-adapă. // Din valul lumii lor mă smulge / Și cu povața ta-nțeleaptă, / În veci spre cei rămași în urmă, / Tu, Doamne, văzul meu îndreaptă.” Născut în mijlocul plugarilor, al clăcașilor, poetul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
mămăligă. Dintre toate popoarele europene care cultivă porumbul pe suprafețe întinse, numai românii și italienii consumă mămăliga din făina de porumb, ei numind-o polenta. Spre deosebire de mei, porumbul cerea un complex de lucrări, în primul rând cele două prașile cu sapa, când se îndepărtau buruienile, iar la prașila a doua se făcea în jurul fiecărei plante un mușuroi ca să se poat dezvolta rădăcinile. În majoritatea anilor, când, vorba țăranilor de la noi, „dacă plouă în mai, mănânci mălai”, ploua la timp și nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
câștigau pâinea mergând din sat în sat cu meșteșugul lor. Totuși, trebuie făcută precizarea, că românii nu s-au prea înghesuit la învățarea meșteșugurilor, decât foarte târziu, când și-au dat seama cât au pierdut ținându-se numai de coada sapei și a vacii. Românul era prea mândru ca să poată pune mâna pe ciocan, nicovală, forjă, ca să-și ascută sapele, hârlețul, fierul de plug, toporul, fierăria era meserie pentru țigani. Tot așa, deși erau și între români talente și înclinații, era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prea înghesuit la învățarea meșteșugurilor, decât foarte târziu, când și-au dat seama cât au pierdut ținându-se numai de coada sapei și a vacii. Românul era prea mândru ca să poată pune mâna pe ciocan, nicovală, forjă, ca să-și ascută sapele, hârlețul, fierul de plug, toporul, fierăria era meserie pentru țigani. Tot așa, deși erau și între români talente și înclinații, era o rușine să cânți la un instrument, să înveți muzică, s-o cânți și s-o compui, fiind considerată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
forjă, a bătut-o pe nicovală, a întins-o pe roată, uimindu-i pe toți cei strânși ca la „fierăria lui Iocan”. Activistul nostru era fierar de meserie.58 în Slobozia era un meșter - moș Vasile Lungu - care ascuțea topoarele, sapele, secerile și fiarele de plug. Apoi prin sate mai veneau meșteri țigani itineranți. Perfecționarea mijloacelor de obținere a celor necesare pentru a produce în agricultură a dusă la dispariția vechilor meserii, dar au apărut altele, moderne, actuale. Meșteșugul olăritului Olăritul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prin care au trecut fiii și fiicele nedreptățiților soartei au putut fi depășite printr-o luptă îndârjită cu cartea, într-o încercare de recuperare și de răzbunare al lungului șir al celor care n-au cunoscut altă educație decât coada sapei și coada vacii. Vitregia vremurilor i-a tot oprit de la înălțare, dar, asemenea vulcanilor, plasma minții, ca o forță latentă, și-a găsit drum să iasă la suprafață, asemenea unui uvoi de lavă. Acești mari anonimi ai satului și școlii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
erau siliți să-și părăsească țara, pentru a putea trăi și simți ca români. Pe moșiile Bisericii bucovinene se înființară colonii străine, din venitul lor trăiau slujbași străini de neamul și de legea ctitorilor moldoveni, în vreme ce țăranul băștinaș, ajungând la sapă de lemn, era silit să emigreze. Și, mai ales, în cursul acestui război, stăpânirea austriacă a căutat să distrugă neamul nostru din Bucovina prin mijloace fără scrupule. Drept aceea, sute de români bucovineni s-au înrolat în armata României liberatoare
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Sau: Intrarăm, prin crucile și mormintele ninse, lângă o galbenă groapă săpată din nou, astfel încât din fundul ei ieșea încă un ușure abur din căldura pământului, pe când bulgării prinsese brumă. Cioclul își răzimase bărbia unei fețe adânci și posomorâte pe sapa cea lată și plină de lut, luna trecea ca un vis prin norii palizi și reci, preotul cânta un "Pomenește, Doamne...", iar bătrânul tată își descoperise capul 111. Când trece în vis, biserica suferă modificări esențiale, dobândind alte proporții, alt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cariera dregătorească și se stabilește la reședința sa de la țară, unde duce o viață de sihastru, lucrând pământul și îngrijind grădina. Viața familiei lui era foarte grea. La 44 de ani, un incendiu îi mistuie casa. Gospodăria lui ajunge la sapă de lemn. Cu toate acestea, starea sufletească a poetului rămâne tihnită. Era tocmai perioada sa prolifică în creația literară. Poetul își alege, pentru prima dată, drept surse de inspirație, viața și peisajele de la țară, descriind într-un registru epicurian plăcerea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
intrat în traista lui Dongguo. Abia vârât acolo, plugarul a legat-o repede la gură cu o frânghie și a zis: Așa îți trebuie, lup înrăit și nerecunoscător! Acesta îți va fi sfârșitul! Și l-a snopit în bătaie cu sapa, până l-a omorât. A înainta în direcția opusă În Perioada Statelor Combatante, între secolele III-V î.e.n, în China existau numeroase principate, iar războaiele se țineau lanț. Mulți oameni înțelepți și inteligenți care veneau cu sugestii și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
pe urmé noi cu fetele o sé facem curat la dînsul În grédiné și-o sé greblém. - Foarte bine cé voi de-acuma v-ați gîndit. Pentru cé, iaca, a venit primévara și acum trebuie de ajutat pe bétrîni sé sape, sé puné una, alta În pémînt, de le-adus apé... Cé ei de-acuma-s bétrîni și nu le vine chiar așa ușor. Foarte bine, Aliona. Dar ce béieți aveți voi În echipé, aveți vreun béiat? - N-avem, Nadejda Petrovna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]