1,415 matches
-
În alte zone ale globului se consumă fructele gustoase de boldo (Peumus boldus), arbore originar din Chile, cu efecte de reglare a fluxului biliar și În relaxarea vezicii biliare, evitând colica biliară. Sunt excluse excesele de fripturi, grăsimi, afumături, tocături, sarmale, ardei umpluți, chiftele, prăjeli, sosuri cu rântași și maioneze, brânză grasă și fermentată, ouă prăjite, unele legume (varză, conopidă, napi, ceapă), unele fructe (prune, pepeni galbeni, banane), unt, smântână, frișcă, nuci, condimente iuți, murături, prăjituri cu creme, Înghețate, ciocolată, cafea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
din care se iau 3-5 linguri pe zi, Între mese, având rol de favorizare a evacuării bilei. Se exclud alimentele prăjite În untură, supe și ciorbe cu ceapă prăjită și carne grasă, conserve de carne sau de pește, afumături, tocături, sarmale, mezeluri grase, carne grasă de porc, rață, gâscă, fripturi la grătar, brânzeturi fermentate, unt, smântână, lapte gras, maioneză, alimente bogate În celuloză grosieră (varză, fasole), salate de vinete, fructe oleaginoase (nuci, alune), produse de patiserie, prăjituri, torturi, ciocolată, cacao, condimente
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
mergeți, hai, trei bilete treizjdimii! tăcerea, dau de bilet țiganii, zîmbim, normal era 38.000 [vechi], da' hai! iar ea la Ungureni, 25! la dumneata s-a văzut, Trușești, cealaltă unde țî-i? s-a dat jos, să mănînce și ea sarmale, da' acas' de ce nu-ți faci sarmale? mănîncă sarmalele înainte să le fac! scoate din țigănește nu așa sînt obișnuită, o zis că, alt deștept, la Ghiță, la ora opt vorbe greu de măsurat neștiindu-le portaltoiul, bunica mă strînge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de bilet țiganii, zîmbim, normal era 38.000 [vechi], da' hai! iar ea la Ungureni, 25! la dumneata s-a văzut, Trușești, cealaltă unde țî-i? s-a dat jos, să mănînce și ea sarmale, da' acas' de ce nu-ți faci sarmale? mănîncă sarmalele înainte să le fac! scoate din țigănește nu așa sînt obișnuită, o zis că, alt deștept, la Ghiță, la ora opt vorbe greu de măsurat neștiindu-le portaltoiul, bunica mă strînge de mînă la mine în poală, mamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
țiganii, zîmbim, normal era 38.000 [vechi], da' hai! iar ea la Ungureni, 25! la dumneata s-a văzut, Trușești, cealaltă unde țî-i? s-a dat jos, să mănînce și ea sarmale, da' acas' de ce nu-ți faci sarmale? mănîncă sarmalele înainte să le fac! scoate din țigănește nu așa sînt obișnuită, o zis că, alt deștept, la Ghiță, la ora opt vorbe greu de măsurat neștiindu-le portaltoiul, bunica mă strînge de mînă la mine în poală, mamă, ce faci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
1987. Trenul înghețat oprește în gara Iași. Plin de studenți care ne-am încheiat vacanța care urma sesiunii de iarnă. Fiecare semănăm cumva cu miticul Hercule, plini de bagaje grele care trebuie purtate cu mare grijă... zacuștile, dulcețurile, punga cu sarmale... În căminul 5, din Pușkin, nu se vede lumină. Nu mă mir. E ceva obișnuit. Colegele mele sunt venite mai demult, le aud murmurând. Deschid ușa. Am senzația că intru într-un beci întunecat și înghețat. Stau în paturile de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
talii nemediteraneeni). Teoriile mi se par la fel de bezmetice ca și sfaturile concrete. Cineva spune, de pildă, că a bea lapte după faza alăptării infantile (când suptul e legitim) e a face ceva contra naturii. Altcineva concede că se pot mânca sarmale, cu condiția să fie nefierte. Un mic dejun sănă tos e descris în termeni, după mine, apocaliptici: bei, la trezire, un litru și jumătate de lichid, după care înghiți patru mere, două pere, trei portocale, patru kiwi și două banane
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
-mi facă un compliment, trebuie să-mi spună des: „Ai mai slăbit!“ În sfârșit, cei care mă detestă nu ezită să-mi ia peste picior conturul, așa încât să rezulte că mă îndop zi și noapte, că fac orice pentru o sarma, că sunt urât, grețos, porc păros, înecat în valuri de grăsime etc. Fie care, după anvergura urii și a imaginației proprii. Să ne înțelegem: nu sunt ușă de biserică. Sunt pofticios și, eventual, lacom. Nu reușesc să mă feresc, întotdeauna
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de vedere, și În același timp mai mult decât răspânditul lut. Inutil să adaug că pentru noi, cu oarecari rădăcini mediteraneene pe lângă aceea autohtonă, lutul mai Înseamnă ceva: În el, adică În strachină, respectiv ulcică, se Întâlnesc cel mai fericit sarmalele și vinul. Altfel spus, vița se Întregește. Încununat cu iederă, cu o cupă În mână, dar și cu un toiag Încunumat cu un con de pin, vița a creat un zeu: al vinului, nu al bețivului, căci antichitatea acoperea cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu pereți groși din același lut. O mână-două de găteje - biomassă adică - Îl Încinge suficient de mult pentru ca, bine astupat, căci aerul Înlesnește și el curenți de convecție, cuptorul să poată coace, rând pe rând, pâinea, plăcintele și oala cu sarmale, pe măsura răcirii sale lente. Așa le-a folosit tradiția, mai mult decât ieftin, pentru om și Natură: cuptor și beci, dogoare și răcoare. Civilizația a preferat Însă scumpetea, aceea a unei mașini de gătit ca a bunicii, a unui
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Rădăcina va odrăsli, căci așa e În Natură, În vreme de coroana pusă În vază se va ofili umbrită de ei. Hamburgher și CocaCola Înseamnă doar furajare, proiectate fiind ca atare, după cele mai savante norme dietetice; dar nu sunt sarmale. Iar rock-ul ori videoclipul e poate șocul electric care-l face pe animalul dus la abator indiferent În fața cuțitului casapului. Sânge și sevă. Aceia care le adăpostesc, animal și plantă, folosesc pentru a le crea și folosi același cod
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și durează până în zori, ca să continue dumineca după amiază, până târziu după miezul nopții. La masă se servesc aperitive consistente, 5 - 6 feluri după care urmează o ciorbă sau supă și mai departe felurile parcă nu se mai gată, fripturi, sarmale, cafele, prăjituri, cozonac, iar ca băuturi, rachiu, coniac, vin, bere, ape minerale, sucurile cele mai cosmopolite și cele mai sofisticate. Muzicanții tradiționali au fos înlocuiți cu muzica adusă prin aparatura modernă, înregistrată pe casete sau pe C.D.uri, prea rar
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Bătrânul Moș Crăciun ! Dintotdeauna, Crăciun la Cîrțișoara a însemnat zăpadă multă, copii îmbujorați dându-se cu săniuța sau de-a berbeleacul în munții de omăt, colinde multe, Ceata feciorilor, Steaua sus răsare, ignatul cu tăierea godacului, cârnați, cartaboși, răcituri și sarmale, întâlnire cu rudele, cu nănașii și cu prietenii, dar mai ales bucurie, multă bucurie. Primele semne ale marii sărbători de iarnă se arată încă de pe la Sfântul Nicolae, când feciorii încep să și organizeze ceata, când cei mici adunați în grupuri
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mai frumos din care mâncau toți feciorii din ceată. Se încingeau atunci jocuri cu chef, cu cântece și veselie, se legau prietenii între feciori, între băieți și fete, iar petrecerile durau până târziu după miezul nopții, servindu-se mâncare, ciorbă, sarmale, fripturi, gătite din darurile adunate, rachiu și vin fiert. Nu se cunoștea la vremea aceea nici televizorul, nici radioul, nici casetofonul, nici «Sidiul», dar oamenii știau să petreacă, să se simtă bine, mai ales fără să provoace scandaluri, buna creștere
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
venit în ajunul zilei onomastice a lui Bițu. De Sfântul Nicolae. An de an, în această zi, Coana Zitta venea cu 3-4 zile înainte la ei. Se făceau fel de fel de cumpărături. Se pregăteau nenumărate bucate, zeamă de găină, sarmale, friptură, răcituri, salată de boeuf sau de fructe, prăjituri etc. Iar în ziua cu pricina, era un bairam de toată frumusețea și acasă și la secție. Dar, tocmai în acest an, 1987, Coana Zitta care urma să plece peste o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
nu am participat însă direct, ci prin intermediul ecranului TV. M-a atras felul în care mass-media prezenta acest subiect : un amestec insolit de scandal și pioșenie, îmbul zeală și vindecări miraculoase, totul pe fond de muzică religioasă și miros de sarmale. Atunci s-a aprins scânteia curiozității, am vrut să văd cu propriii mei ochi ce se întâmplă acolo, ce se ascunde de fapt în spatele imaginilor. Când am luat contact prima dată cu fenomenul pelerinajului, în ziua de 13 octombrie 2009
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Spune că „anul acesta nu au fost prezenți prea mulți oameni politici, doar Domnu’ Becali și Domnu’ Vadim. Vadim Tudor. Să știți că Domnu’ Gigi a dat mâna cu toată lumea. și cu gunoierii !”. Mai aflu și faptul că resturile de sarmale risipite prin interior provin de la Primăria din Iași, „sunt de la cantina de ajutor social, au muncit femeile de acolo toată noaptea, săracele, știu de la nevasta mea, că-i angajată acolo, pe curățenie”, și că nu trebuie să mă las înșelat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pături, foi de plastic, mulți pelerini săraci, prost îmbrăcați, care dau impresia că au venit aici de la mare distanță ; zăresc chiar și un cort de două persoane instalat pe un petic de iarbă, resturi alimentare aruncate peste tot, resturi de sarmale, sticle de suc. Zeci, sute de lumânări ard în niște tăvi de tablă umplute cu nisip, așezate direct pe caldarâm. Tăvile nu mai fac față numărului prea mare de ofrande, ceara și parafina se scurg încet la vale, arzând în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
serveau „consultații spirituale” din partea călugărilor budiști. Atitudinea lor, vizibilă în fotografie, era aceeași cu cea a tinerilor de astăzi : abandon, ascultare atentă, comuniune, bucuria descoperirii. Chiar lângă intrarea de la metrou, se află abandonate câteva farfurii de plastic cu resturi de sarmale. Trecătorii trec indiferenți, grăbiți să ajungă cât mai repede acasă. București, decembrie 6 decembrie 2009 Un pelerinaj în formare. Comerțul religios și tendințele zilei. Haine de atins racla. Invazia kitschului. Sosirea „binefăcătorilor”. Particularitățile rân dului de așteptare. Radiestezie, energie, miracol
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
să ajungă cât mai repede acasă. București, decembrie 6 decembrie 2009 Un pelerinaj în formare. Comerțul religios și tendințele zilei. Haine de atins racla. Invazia kitschului. Sosirea „binefăcătorilor”. Particularitățile rân dului de așteptare. Radiestezie, energie, miracol. Replici culese din rând. Sarmalele atrag televiziunile. Spațiul din jurul Bisericii. Ora 10.30. Biserica Sfântul Gheorghe Nou, „Kilometrul Zero” al Capitalei. Primele impresii. Nu există forțe de ordine, cu excepția a doi gardieni publici plictisiți și apatici, obișnuiți ai cartierului după felul în care se salută
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cerșetori, o prezență obișnuită de altfel în zona în care este amplasată biserica. Un polițist comunitar încearcă fără succes să-i țină la respect, dar ei nu renunță. În aer începe să se simtă un miros îmbietor, pătrunzător, inconfundabil de sarmale. O „pomană”, având ca autori o familie ce descarcă toată logistica necesară, în frunte cu o oală uriașă de inox, dintr-o autoutilitară marca Citroën. Opinii împărțite se aud în jur. Unii pelerini laudă mirosul, se bucură că vor putea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în frunte cu o oală uriașă de inox, dintr-o autoutilitară marca Citroën. Opinii împărțite se aud în jur. Unii pelerini laudă mirosul, se bucură că vor putea mânca ceva după orele de așteptare petrecute în picioare. Alții critică prezența sarmalelor. „Va fi îmbulzeală, ce, noi suntem săraci să ne înghesuim, iar sarmalele atrag televiziunile, se știe !” Pelerinajul modelează efemer și spațiul public din jurul Bisericii Sfântul Gheorghe Nou. Pelerinii au îmbrăcat cu lumânări (candele de stearină, mai exact) câteva cruci de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Citroën. Opinii împărțite se aud în jur. Unii pelerini laudă mirosul, se bucură că vor putea mânca ceva după orele de așteptare petrecute în picioare. Alții critică prezența sarmalelor. „Va fi îmbulzeală, ce, noi suntem săraci să ne înghesuim, iar sarmalele atrag televiziunile, se știe !” Pelerinajul modelează efemer și spațiul public din jurul Bisericii Sfântul Gheorghe Nou. Pelerinii au îmbrăcat cu lumânări (candele de stearină, mai exact) câteva cruci de piatră din curte, pridvorul acesteia etc. Senzația mea finală era că aveam
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
restaurant nu ezita să organizeze „mese festive pentru pelerini”, după cum declarau doamnele vesele și harnice ca niște albine care lucrau acolo. 2010 Mănăstirea Cernica, aprilie 11 aprilie 2010 Pelerinajul automobilelor. Costume populare, nuga și halviță. Un rând atât de liniștit. Sarmale cu rezervare. Rugăciunea prin intermediar. Sacrul și transmiterea sa prin telefonul mobil. Coaching spiritual și dezvoltare personală prin pelerinaj. Despre buna utilizare a camerei de filmat. Unde sunt zăpezile de altădată ? Intrarea în mănăstire și împrejurimile acesteia. Sosesc la mănăstirea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de numărul impresionant de câini din incinta mănăstirii. Ceea ce mi-a mai atras atenția, odată pătruns în curtea interioară, a fost felul în care ocupa spațiul o familie de rromi, așezată pe iarba încă firavă, în jurul unei uriașe oale cu sarmale. Cam 25 de persoane, tineri și bătrâni, femei și bărbați. Miroase frumos, a condimente și a vin fiert, cei din apropierea lor, dar și cei deja încadrați în rând nu înțeleg prea bine ce se întâmplă, se așteaptă să aibă loc
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]