126,475 matches
-
de Interne, unde activează între 1970-1991 și 1997-2005, în anii 1992-1993 fiind funcționar administrativ în cadrul Misiunii Permanente a României pe lângă O.N.U. New-York, S.U.A., iar din 1995 până în 1997, îndeplinind calitatea de referent de specialitate la Muzeul Național al Satului ,,Dimitrie Gusti" din București. Preocupat de îmbunătățirea permanentă a interpretării muzicale și a reprezentării folclorului din toate regiunile României, reușește pe parcursul timpului să cânte cu măiestrie la 15 instrumente tradiționale de suflat, stăpânind tehnici diferite de emisie a sunetului și
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1471851095.html [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
și plecă acasă, la țară, unde erau asteptați cu mare nerăbdare. Mai fuseseră din când în când, așa , de multe ori în trecere spre o altă destinație, dar niciodată Maria și copiii nu-și petrecuse mai mult timp acolo, în satul dintre lunci. Au plecat pe la începutul lui August, urmând ca pe la sfârșitul lunii să vină și Victor, iar apoi să se întoarcă împreună la București. A fost o vacanță bine meritată la bunici, în adevăratul sens al cuvântului. Niciodată copiii
ÎNGER SAU DEMON PARTEA A DOUA, CAP III de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1488521827.html [Corola-blog/BlogPost/378025_a_379354]
-
mai, o fire de om care s-ar fi înțeles extraordinar de bine cu cei mici. Visa și bunicul cei drept, dar nu argumentase niciodată. I-ar fi plăcut ca George șă se facă preot, de ce nu, la ei în sat, că oricum el era bătrân și nu mai putea să păstorească mult timp. Iar pe Ioana, ce mândru ar fi fost el să o vadă preoteasă! Numai bunica, de cîte ori făcea cineva vreo aluzie referitor la copii și la
ÎNGER SAU DEMON PARTEA A DOUA, CAP III de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1488521827.html [Corola-blog/BlogPost/378025_a_379354]
-
Prăpădenie. - Bineînțeles că tu ai să fii! îi spuse Iarna. Îi trimiți în toată țara pe toți slujitorii. În special, Viscorilă să alerge prin ținuturile de la nord, de la sud, de la est și de la vest. După el, Ger Sticlos să înghețe satele și orașele, apele, pădurile, câmpiile și tot ce-a mai rămas. S-a înțeles? - `Țeles, Măria Ta! bătu călcâiele Prăpădenie, care-și zise: lasă că scot eu acum untul din ei. Îi frec eu pentru toate decorațiile pierdute. Apoi împărăteasa
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425756842.html [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
meu mii de luptători neînfricați.Cuceream cetăți pline de comori, inimile domnițelor se topeau ca zăpada primăvara la vederea eroului.Apoi am crescut.Războinicul și-a luat ranița în spate și dus a fost la război.Vremuri tulburi și prin satele noastre soseau mereu plicuri albastre.Plicuri ce dovedeau de netăgăduit că nu mai este nici o speranță.Azi Ion, mâine Ilie sau Gheorghe.Femei cernite ce plângeau în batic, copii uitându-se lung spre drumul de unde ar fi trebuit să vină
INGERI CAPTIVI P5 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ingeri_captivi_p5_florin_ciprian_ispas_1349714318.html [Corola-blog/BlogPost/343654_a_344983]
-
și cu tezele de o inestimabilă valoare teoretică și practică ale tovarășului Nicolae Ceaușescu” - urmând apoi înșiruirea tuturor atributelor „iubitului conducător” - „vom face totul pentru a pune la adăpost, în cel mai scurt timp, recolta de legume, fructe și struguri”. Satul românesc ieri ...și azi (Și totuși, agricultura și zootehnia românească de la vremea respectivă, nu se poate compara cu cea de acum. Era într-adevăr o agricultură realizată mecanizat, pe suprafețe întinse, cu rezultate vizibile, chiar dacă nu în totalitate spre folosul
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443708900.html [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
pe suprafețe întinse, cu rezultate vizibile, chiar dacă nu în totalitate spre folosul imediat al cetățeanului de rând. Cel care are răbdarea de a urmării filmele artistice ale acelei epoci, legate de activitatea sătească, va descoperi, cu surprindere, animata viață a satului românesc din acea vreme. Regizorii au surprins pe peliculă, niște realități ale momentului: furnicarul de oameni, căruțe, tractoare, camioane și utilaje agricole, care evidențiau o activitate febrilă. Faptul acesta nu era o simplă chestiune regizată pentru a creea o impresie
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443708900.html [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
de stat. Cine, dintre vârstnici, nu își mai amintește oare, de stivele imense de sfeclă de zahăr, care - în fiecare toamnă - se înălțau impunătoare în spațiile de depozitare ale stațiilor de cale ferată, până târziu în iarnă? În comparație cu acele vremuri, satul românesc de astăzi, pare mort, încremenit într-un îndepărtat Ev mediu. Câte un bătrân, purtându-și arhaicele unelte agricole, în spate sau pe bicicletă, își târșâiește pașii firavi spre pământurile pe care le-a redobândit după ’89. Majoritatea tinerilor sunt
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443708900.html [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
căpătuiască. Puțini dintre ei, s-au transformat în agricultori navetiști - de nevoie, bine-nțeles - și își ajută părinții sau bunicii, la muncile câmpului, doar în weekend. Relativ animate sunt crâșmele, unde se mai adună încă puținii locuitori rămași în vatra satului, spre a pune țara la cale, în compania unei pălinci băute pe datorie. Reprezentanții puterii locale se agită și promit „marea cu sarea”, doar în perioada campaniilor electorale. Apoi, liniște... câte o găină mai zburătăcește, din când în când, cotcodăcind
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443708900.html [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
iluminat public, dar din lipsă de fonduri, acesta funcționează sporadic. Paza obștească, înarmată cu câte o bâtă ruptă din vreun salcâm, își încheie rondul la crâșmă. Stăpâni absoluți sunt doar câinii scăpați de prin curți, care se adună la capătul satului, pregătiți să-și înceapă periplul nocturn, în căutarea cățelelor aflate în călduri.) Filme „cu caracter educativ” Ora 20 și 30 de minute. Film artistic. Orice film, pentru a fi dat pe post, trebuie să îndeplinească anumite condiții: să fie românesc
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443708900.html [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
o bună bucată de vreme este o compozitoare de real succes, cu piese aflate pe toate buzele, cum ar fi « Într-un colț de cafenea» (Și afară plouă, plouă), «Apartament 23», «Mamă!», «Bucureștiul e micul Paris», «O căsuță la marginea satului», «Ah, Mamaia!», «Gelozia»? Că a obținut zeci de premii și a efectuat turnee în toată lumea? Dar nu mi-am propus să fac aici istoria unei cariere artistice excepționale, referindu-mă la succesele trecute, ci să subliniez un aspect cu adevărat
MARINA VOICA. IUREŞUL UNUI SPIRIT ŞI MIRACOLUL MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maeina_voica_iuresul_unui_sp_aurel_v_zgheran_1390050839.html [Corola-blog/BlogPost/347523_a_348852]
-
empatiza cu semenii în nevoie: Venind cu trupul, p. 32: „Am pribegit ca lemnul sfânt / pe marea ce-mi era stăpînă,/ muream cînd orice pasăre murea / dar trupul nu-mi lăsam din mână.” Rădăcinile bine înfipte în pământul sfânt al satului românesc în care a văzut lumina zilei și educația primită în familie, îi sunt călăuze spirituale poetului Dorel Sibii. În deplină comuniune cu sacrul, Nimic miraculos (p. 36) nu i se pare, ci mai degrabă astfel înțelege firescul, naturalul vieții
SPRE ȚĂRM ( POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1444386933.html [Corola-blog/BlogPost/343205_a_344534]
-
spirituale poetului Dorel Sibii. În deplină comuniune cu sacrul, Nimic miraculos (p. 36) nu i se pare, ci mai degrabă astfel înțelege firescul, naturalul vieții: „Nimic miraculos n-ar mai putea să fie / cînd între dealuri noapte se desjugă, / când satul a legat de turlă / și cînd o ploaie sulițe de foc mă udă. / Nimic miraculos n-ar mai putea să fie / cînd creierul arborescent tresaltă, / cînd știu că țeasta de pe umeri / înfiptă-i în clopotnița înaltă.” Îl preocupă problemele majore
SPRE ȚĂRM ( POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1444386933.html [Corola-blog/BlogPost/343205_a_344534]
-
unui oraș sufocat de temperaturile arzătoare. Dacă și voi vă numărați printre cei care adoră să își ia rucsacul în spinare și să o ia la drum, Durușa Summerhills Festival este exact evenimentul pe care îl așteptați! Situat în Maramureș, satul Durușa îi surprinde plăcut pe toți cei ce-i străbat ulițele cu pitorescul specific mediului rural Maramureșan. An de an satul Durușa se preschimbă timp de 3 zile într-un canvas de celebrare a armoniei dintre omul creativ și natură
Durușa Summerhills by http://www.zilesinopti.ro/articole/9665/durusa-summerhills [Corola-blog/BlogPost/98984_a_100276]
-
și să o ia la drum, Durușa Summerhills Festival este exact evenimentul pe care îl așteptați! Situat în Maramureș, satul Durușa îi surprinde plăcut pe toți cei ce-i străbat ulițele cu pitorescul specific mediului rural Maramureșan. An de an satul Durușa se preschimbă timp de 3 zile într-un canvas de celebrare a armoniei dintre omul creativ și natură. Vara aceasta, festivalul are loc în perioada 20 - 23 august, reunind o mulțime de artiști precum Fouk!, Marvin Hey, Daniel Leseman
Durușa Summerhills by http://www.zilesinopti.ro/articole/9665/durusa-summerhills [Corola-blog/BlogPost/98984_a_100276]
-
RADU GABREA - RĂMAS BUN LA ROȘIA Autor: Gabriela Căluțiu Sonnenberg Publicat în: Ediția nr. 2248 din 25 februarie 2017 Toate Articolele Autorului E douăsprezece februarie 2017, duminica în care la București are loc înmormântarea cunoscutului regizor român Radu Gabrea. În satul transilvan Roșia/Rothberg, lângă Sibiu, soarele plăpând se strecoară prin aburii iernii, făcând să se topească încetișor pojghița de pe bălțile înghețate. În jurul bisericii evanghelice nici țipenie de om, deși clopotele bat. Noi, trei siluete răsfirate, rătăcim prin curtea bătrânei biserici
RĂMAS BUN LA ROŞIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1487982206.html [Corola-blog/BlogPost/375302_a_376631]
-
daci, Dacia, primul imperiu european care a realizat unitatea de neam, limba, teritoriu. Era în anii '70 și Ambasada României se afla încă în centrul capitalei chineze, la doi pași de Palatul Imperial Gugong. În fapt, de Palatul ca un sat întins, ascuns de ziduri semețe, ne despărțeau Hotelul Beijing (construit în mai multe etape, lanț de clădiri, pașaport, fiecare, al unei epoci: anii 30, anii 50, anii 70, anii 90), clădirile Asociației de Prietenie, Primăriei, Clubului Diplomatic și o biserică
21 IULIE 1932, ZI BENEFICĂ (CORNELIU LEU 80) de CONSTANTIN LUPEANU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_lupeanu_21_iulie_1932_zi_b_constantin_lupeanu_1341570119.html [Corola-blog/BlogPost/354619_a_355948]
-
pictorului are o bază filozofica, caută un echilibru între substanță și idee, între abstract și imaginație, între vis și realitate, chiar între copilărie și bătrânețe. Imaginația lui Elron nu are margini. Dar, în acelaș timp, vede lumea concretă că un sat global. Puterea să de a exprima reacțiile adânci ale eului ne invită într-un labirint în care se găsesc frumosul, raționalul, fantezia, imaginația. El ne conduce prin acest labirint (cu experiența sa personală, dar și cu cea colectivă), ne plimba
EXPOZITIA PICTORULUI BARUCH ELRON de DOREL SCHOR în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Aceasta_nu_este_o_pasare_cantatoare_expozitia_pictorului_baruch_elron.html [Corola-blog/BlogPost/357071_a_358400]
-
despre viața românilor basarabeni înainte și după venirea trupelor sovietice, deportare, suferințe, neajunsurile traiului în condițiile impuse de regimul de ocupație etc. De remarcat este faptul că toți intervievații își încep depănarea amintirilor cu frumusețile copilăriei, cu universul idilic al satului basarabean interbelic, din care nu ezităm să spicuim: „Cea mai mare bogăție era pământul - nu banii, nu aurul, ci pământul. Dacă omul avea pământ, nu murea de foame, și după cum muncea, așa trăia. Și oamenii munceau din greu, iar Dumnezeu
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/Recenzie_sa_nu_ne_razbun_stelian_gombos_1395299500.html [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
fie mai primit, n-aveau cui da, că toți trăiau bine. Oamenii se temeau de Dumnezeu și de păcat și știau că tot răul aduce pedeapsă de sus, de aceea fiecare se silea să facă bine... La biserică venea tot satul. Rar care nu veneau și încă nici la aceia nu le lipsea frica de Dumnezeu. De asta nici nu era printre gospodari hoție, beție sau desfrâu. Când cineva fura sau se îmbăta era lucru rar. Acela era rușinea satului și
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/Recenzie_sa_nu_ne_razbun_stelian_gombos_1395299500.html [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
tot satul. Rar care nu veneau și încă nici la aceia nu le lipsea frica de Dumnezeu. De asta nici nu era printre gospodari hoție, beție sau desfrâu. Când cineva fura sau se îmbăta era lucru rar. Acela era rușinea satului și toți îl știau. Hoții mai ales trăgeau multă rușine. Li se punea de gât o tablă pe care scria: «Să nu faceți ca mine, ca să nu ajungeți ca mine», și cu tabla asta de gât erau purtați cu căruța
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/Recenzie_sa_nu_ne_razbun_stelian_gombos_1395299500.html [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
gât erau purtați cu căruța pe toate ulițele. Se mai întâmpla și așa, că nu-i pădure fără uscături“. Acest univers avea să fie fracturat de venirea sovieticilor. Ce a urmat? Întâi au fost luați acei intelectuali și mai-mari ai satului care refuzau să colaboreze cu ocupanții. Mai apoi, după anul 1944, când sovieticii au revenit, pentru colectivizarea forțată a fost provocată foametea din anul 1946. Oamenii mureau de foame, își vindeau bunurile pentru un pumn de grâu și tăiau animalele
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/Recenzie_sa_nu_ne_razbun_stelian_gombos_1395299500.html [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
anul 1900 de către Gr. Tocilescu, repetate ceva mai târziu de lingvistul și arheologul rucărean Dumitru (Tache) Băjan au dat la iveală cărămizi ale castrului roman de pe vechiul drum al limesului transalutanus, în punctul numit "Scărișoara", aflat în imediata apropiere a satului. Cărămizile descoperite poartă pe ele inscripția "Cohors II Flavia". Avem deci dovezi ale scrierii pe teritoriul satului nostru încă de acum 18 secole. Trecând peste timpuri, încă din primele decenii ale secolului al XIV-lea, strămoșii noștri care vor fi
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
au dat la iveală cărămizi ale castrului roman de pe vechiul drum al limesului transalutanus, în punctul numit "Scărișoara", aflat în imediata apropiere a satului. Cărămizile descoperite poartă pe ele inscripția "Cohors II Flavia". Avem deci dovezi ale scrierii pe teritoriul satului nostru încă de acum 18 secole. Trecând peste timpuri, încă din primele decenii ale secolului al XIV-lea, strămoșii noștri care vor fi luptat la Posada (marele istoric Nicolae Iorga localizând Posada independenței noastre aici) vor fi avut imaginea unui
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
Țara Românească s-au dezvoltat și legăturile comerciale. Pe drumurile țării circulația mărfurilor devenise mai consistentă, una din căile comerciale cele mai cunoscute și accesibile fiind drumul care lega Târgoviștea de Câmpulung și Brașov și care trecea prin Rucăr. Acest sat este menționat ca punct de vamă încă din primele documente ale secolului al XV-lea. Între cele 527 documente istorice slavo-române, editate de Gr.Toccilescu, sunt câteva care ne interesează și din punct de vedere al învățăturuii de carte. Din
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]