2,312 matches
-
sunt tributare lui Goethe, Schiller ori Heine, din care, de altfel, a și tradus. Tot livrescă, dar bine construită și scrisă într-o limbă îngrijită, este idila Miron și Florica (1870), după cum deasupra mediocrității izbutesc să se ridice și unele satire. Mult mai consistentă este proza lui N. Aici înclinațiile sale de moralist se desfășoară în voie în „copii de pe natură”, strânse în volum în 1874, cele care i-au stabilit reputația de scriitor. Animate de un umor abundent, textele surprind
NEGRUZZI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288413_a_289742]
-
O contribuție deosebită la campania începută de Junimea pentru cultivarea limbii populare și pentru îndepărtarea neologismelor o au cele cinci Scrisori, susținute de o argumentare ce dovedește cunoașterea aprofundată a istoriei naționale și atașament față de limba vie. Tot predispoziția pentru satiră este cea care dă viață romanului Mihai Vereanu (1873), altfel minat de o intrigă romanțioasă neverosimilă. Scriitorul se simte îndemnat să facă un roman social și reușește în oarecare măsură, ajutat de darul său de observator, care e prezent, cu
NEGRUZZI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288413_a_289742]
-
1876 până în octombrie 1877 revista a apărut sub titlul „Figaro”. Redactor, în primii ani de apariție, a fost Mihai Negrutz, un anticonservator și un antijunimist convins, iar în ultimii ani (1885-1893) Vasile Negrutz. Diversitatea de procedee satirice întrebuințate, precum și menținerea satirei și a umorului la un nivel literar mai întotdeauna acceptabil fac din P. o gazetă interesantă. Se criticau în primul rând politica junimistă, mai ales sub aspectele ei culturale, dar și personalitățile societății ieșene: Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Mihai Eminescu
PERDAFUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288755_a_290084]
-
Vasile Alecsandri se adoptă o atitudine contradictorie - când critică aspră, când laudă fără rezerve. Criticile nu ținteau numai actele și atitudinile politice, ele erau îndreptate și împotriva literaților junimiști: N. Gane era ironizat pentru mai puțin realizata nuvelă Două nebunii, satirele lui Iacob Negruzzi deveniseră un prilej de comentarii umoristice și de parodie, versurile Matildei Cugler-Poni erau interpretate echivoc, obținându-se efecte comice. După 1876 calitatea umorului din P. scade. R.Z.
PERDAFUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288755_a_290084]
-
la salariu”, „la scumpirea benzinei”, în timp ce descântecele pot fi „de conjunctură”, „de intrare în NATO” (acesta „să zâce la răsăritul soarelui în fața Bruxellesului”) ș.a.m.d. În volumul următor, Rondeluri implementate (1999), P. părăsește stilul folcloric, dar nu abandonează filonul satirei sociale, politice ori de moravuri. Histrionismul funciar al autorului (primul poem amenință că „L. Perța” se va „implementa” în întreaga țară) înscrie întotdeauna o notă de autoironie, de umor bonom, care camuflează fibra moralistă în ludicul până la urmă gratuit. Multe
PERŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288764_a_290093]
-
, gazetă de umor și satiră apărută la București, săptămânal, din 28 februarie până în 21 martie 1937. Girant responsabil: Filip Dumitru. Printre colaboratori se numără Geo Bogza (cu reportajul Telefonul public 40. 4. 01 40), Ștefan Roll, Paul Teodorescu, Lascăr Sebastian, C. L. Vâlceanu, Andrei Tudor
PINGUINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288819_a_290148]
-
anonimilor ce nu își pot depăși condiția umilă. Stan, modest slujbaș, trăiește drama dedublării: aspiră să urce pe scara socială și politică, dar eforturile lui, imaginare, sunt zadarnice, aruncându-l iar în mizerie și mediocritate. Romanul încerca să fie o satiră a parvenitismului, situațiile strident alegorice proiectându-l însă în neverosimil. Cu Horoscop (1932) P. începe să exploreze mediul cartierelor evreiești, care va constitui universul specific al prozei sale, văzut dintr-o perspectivă originală, fără termen de comparație în literatura română
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
despre istoria românilor, capitol adăugat la manualul lui P. Blanchard Cele dintâi cunoștințe (1828) și retipărit în „Curierul românesc”, el realizează, cu accente pamfletare, imaginea țării devastate de turci și de fanarioți. Prefața la Aneta și Luben este o amplă satiră socială, sub forma unei conversații cu un boier retrograd, prilej de a enumera sarcastic moravuri feudale și nedreptăți mai vechi sau mai noi. Se cer aici învățătură și cultură pentru toți, „legi drepte și moralicești”, un teatru în limba română
PLESOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288851_a_290180]
-
P. conține și unele elemente materialiste. Descriind, cu oarecare imaginație plastică, sinistra părăginire a palatului domnitorului Mihail Sturdza, P. este unul dintre primii poeți români ai ruinelor. Însă vocația scriitorului moldovean, om cu un temperament pătimaș, nu e reflecția, ci satira, pamfletul. Cu sarcasme mușcătoare, degenerând în trivialități, satirele lui, tipărite postum, contestă îndreptățirea privilegiilor moștenite, fostul răzeș socotind că protipendada este răspunzătoare de starea de înapoiere a Moldovei. Cu zel justițiar, el izvodește o Vedenie, ce au văzut un schimnic
POGOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
oarecare imaginație plastică, sinistra părăginire a palatului domnitorului Mihail Sturdza, P. este unul dintre primii poeți români ai ruinelor. Însă vocația scriitorului moldovean, om cu un temperament pătimaș, nu e reflecția, ci satira, pamfletul. Cu sarcasme mușcătoare, degenerând în trivialități, satirele lui, tipărite postum, contestă îndreptățirea privilegiilor moștenite, fostul răzeș socotind că protipendada este răspunzătoare de starea de înapoiere a Moldovei. Cu zel justițiar, el izvodește o Vedenie, ce au văzut un schimnic Varlaam de la mănăstirea Secului din Moldova, la anii
POGOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
politice ale marelui poet. Ca și C. Aristia, P. încearcă unele creații lexicale: „samuroblane”, „aniscrielnic” (letopiseț). O „facire epic-comică împrotiva întrunirii grecilor asupra Porții otomanicești” urma să fie Eterida, din care s-a păstrat doar invocația către adevăr. În O satiră veche sau Cântic pe care odă nu bine l-au poreclit, comisul revine la ideea că singurul titlu de merit pentru cineva îl constituie vrednicia, nu „evghenia vechimei”. În afara unui dialog în versuri, de factură populară, între Țara Ungurească și
POGOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
mare libertate de improvizație și, prin aceasta, dă prilejul exercitării nestingherite a talentului fiecărui narator. Astfel s-a ajuns la unele forme de p. care au renunțat total la conținutul tradițional agrar, devenind cronici ale unor evenimente locale și actuale, satira fiind aici nelipsită. Mai rar, textul urat este o baladă, poate din necesitatea adaptării textului la situația celor cărora li se face urarea (Miorița urată la păstori) sau, în unele zone, datorită preferinței pentru literatura de haiducie (balade haiducești). O
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
Opalia, în care se celebra cultul soției lui Saturn, Ops, simbol al abundenței și al fertilității, dar ipoteza că ar continua niște manifestări autohtone legate de solstițiul de iarnă pare mai verosimilă. Principala direcție de realizare artistică este aceea a satirei și umorului, care se obțin printr-o variată gamă de mijloace. Consemnând muncile agricole din epoci mai îndepărtate, unele variante conservă amănunte valoroase din punct de vedere documentar. Prin funcția lui originară, p. se înrudește cu descântecul (a fost atestată
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
în ziua de Anul Nou după el urmează semănatul și obiceiul cununii la seceriș. Dintre toate formele colindei, p. se dovedește a fi cel mai rezistent, datorându-și vitalitatea conținutului său laic, marii adaptabilități la situații și funcției educative a satirei. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866; Teodor T. Burada, O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I, partea II, București, 1900; Al. Vasiliu, Cântece, urături
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
în maniera lui Fănuș Neagu, cu un personaj tras parcă din proza optzeciștilor. Benito Macarie, profesor amator de „ghidărie” (agent turistic sezonist), își îngrămădește într-o epică plină de haz solitudinea, iubirile anonime, tribulațiile mărunte. Toate sunt pretext al unei satire acide, iar personajul „e elevat totuși ideatic prin aspirația de a poseda o barcă albastră cu pânze galbene, un simbol exotic al libertății” (Marian Popa). SCRIERI: Cheltuieli de reprezentare, București, 1970; Adio, Robert!, București, 1974; Separația bunurilor, București, 1975; Cocorul
NOVAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288491_a_289820]
-
Alexandru Paleologu, Nicolae Balotă, Alexandru George, Paul Georgescu), „critica empirică” (Mihai Ungheanu, Cornel Regman, Valeriu Cristea) și „critica creatoare” (Nicolae Manolescu, Ion Negoițescu). E drept că talentul literar nu-i lipsește, doar că acesta se relevă mai degrabă pe latura satirei decât pe cea a elogiului, după cum o arată Profilurile de epocă din volumul postum Sub zodia proletcultismului. Deși termenul „proletcultism” este folosit în mod impropriu - epoca analizată (1944-1964) subsumându-se categoriei „realismul socialist” -, aici se află una din primele sinteze
NIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288466_a_289795]
-
versificând cu dexteritate în latină câteva duzini de Carmina. Sunt reunite, astfel, epitafuri - celebre rămân „elegiile” compuse în 1536 la moartea prietenului Erasm și a fratelui Matei, influențate, ca ton, de Tristele lui Ovidiu -, compoziții ocazionale, distihuri către amici, câteva satire și epigrame. O vastă corespondență (de peste șase sute de epistole), purtată cu personalități politice, diplomatice, ecleziastice și culturale din epocă, este spațiul de comunicare, într-o latină concisă și elegantă, a noutăților științifice și a problemelor din viața publică. Prețioase sunt
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
cosmopolitismul, răcindu-se, O.-A. inițiază o nouă grupare artistică, Amicii Literaturii și Artei Române, al cărei președinte a fost. Debutează cu versuri în 1870, la „Foaia societății «Românismul»” a lui B.P. Hasdeu. Și-a strâns producția poetică în volumele Satire (1896) și Poezii (1901), iar piesele de teatru - comedii originale și prelucrări - sunt adunate în Teatru (1893), după ce publicase, în 1879, încercarea dramatică Pe malul gârlei. Scrierile în proză, nuvele și schițe, rămân în periodice. Fără să fi desfășurat o
OLLANESCU-ASCANIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288522_a_289851]
-
Versurile de mai târziu se disting prin aceeași acuratețe a limbii ca și scrierile în proză. Imaginile sunt simple și limpezi, iar coloritul poeziilor luminos, cu tonalități calme, aproape idilice. Atitudinea față de viață e, în esență, horațiană. Realizate sunt și satirele, scrise de pe pozițiile junimismului și vizând îndeosebi înstrăinarea, renunțarea la obiceiurile strămoșești. În 1878 i s-a jucat piesa-proverb Lupul și barza, urmată, după puțină vreme, de comedia Pe malul gârlei și de Pribeagul. Toate trei conțin aluzii la evenimente
OLLANESCU-ASCANIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288522_a_289851]
-
O.-A. a realizat și reușite traduceri din Horațiu, modernizând prozodia antică, adoptând versul, ritmul modern și chiar rima. A proiectat să tălmăcească în întregime opera scriitorului latin, dar nu a reușit să transpună decât epistolele, odele și epodele, două satire și, integral, pentru întâia oară în România, Arta poetică (1891). Din franceză transpune în 1878 drama Ruy Blas de Victor Hugo, text care s-a jucat aproape trei decenii la Teatrul Național din București. A mai tradus din Catul, François
OLLANESCU-ASCANIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288522_a_289851]
-
aproape trei decenii la Teatrul Național din București. A mai tradus din Catul, François Coppée, Ada Negri, I.S. Turgheniev, Multatuli, Maxim Gorki, versiuni rămase în presa vremii. SCRIERI: Pe malul gârlei, București, 1879; Teatru, București, 1893; Vasile Alecsandri, București, 1894; Satire, București, 1896; Teatrul la români, I-II, București, 1897-1898; ed. îngr. și pref. Cristina Dumitrescu, București, 1981; Poezii, București, 1901; Satire. Pe malul gârlei, București, 1908; Poezii. Teatru. Proză, îngr. și pref. Florin Berindeanu, București, 1988. Traduceri: Horațiu, Ode, epode
OLLANESCU-ASCANIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288522_a_289851]
-
Gorki, versiuni rămase în presa vremii. SCRIERI: Pe malul gârlei, București, 1879; Teatru, București, 1893; Vasile Alecsandri, București, 1894; Satire, București, 1896; Teatrul la români, I-II, București, 1897-1898; ed. îngr. și pref. Cristina Dumitrescu, București, 1981; Poezii, București, 1901; Satire. Pe malul gârlei, București, 1908; Poezii. Teatru. Proză, îngr. și pref. Florin Berindeanu, București, 1988. Traduceri: Horațiu, Ode, epode, Carmen Saeculare, I, București, 1891, Ad Pisones (Ars poetica), București, 1891. Repere bibliografice: Stemil [Ștefan C. Michăilescu], „Ruy Blas” de Victor
OLLANESCU-ASCANIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288522_a_289851]
-
von Levitschnig (Floarea florărița româncă), Byron (Oscar d’Alva), Thomas Moore (Melodiile irlandeze), Young (prima Noapte) - unele publicate, altele nu. Din rusește a transpus din Derjavin, Jukovski, Pușkin (Șalul negru, Cârjaliul, La Maria) și împreună cu Al. Donici, din Antioh Cantemir (Satire și alte poetice compuneri, 1844) și din A. F. Veltman (povestirea haiducească Tunsul, iscălită Radul Curălescu). A mai tălmăcit din Alphonse Karr și Edmond About. Într-un fragment de memorial din „Propășirea”, Călătoria arabului patriarh Macarie de la Alep la Moscova
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
realizat, din necesități de repertoriu, prelucrări și traduceri. Doi țărani și cinci cârlani (1849), probabil o adaptare, e o farsă fără aplomb, cu o atmosferă idilică. Muza de la Burdujăni, după un proverb dramatic al lui M.-Th. Leclercq, întreprinde o satiră a cosmopolitismului și a exagerărilor lingvistice, nu numai latiniste. Cucoana Caliopi, un fel de Chiriță a Burdujenilor, vorbește un jargon imposibil, franțuzist, ciunist etc. Carantina (1851), după Eugène Scribe și Édouard Mazères, e croită în maniera farselor clasice. N. a
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
Păcatele tinerețelor și alte scrieri, îngr. Liviu Leonte, pref. N. I. Popa, București, 1959; Opere, I-III, îngr. și introd. Liviu Leonte, București, 1974-1986. Traduceri: Victor Hugo, Maria Tudor, București, 1837, Angelo tiranul Padovei, București, 1837, Balade, Iași, 1845; Antioh Cantemir, Satire și alte poetice compuneri, Iași, 1844 (în colaborare cu Al. Donici); [Antioh Cantemir, Victor Hugo, Molière, Thomas Moore, Pușkin], în Scrierile lui Constantin Negruzzi, II-III, București, 1872-1873; [L. Dufilhol, Al. Dumas, A. Karr, Pușkin], în Traduceri în proză, pref. Il
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]