7,856 matches
-
meargă pe toate liniile. Sone spune că trenul a deraiat și din cauza excesului de viteză, dar și din cauza generatorului diesel cu centrul de gravitate foarte jos, ceea ce face ca trenul să fie instabil. În plus, cum are și combustibil, orice scânteie poate duce mai ușor la explozie. Iată cum e cutia neagră a trenului Alvia:
Experți: Liniile de mare viteză s-au construit prea în grabă by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/55663_a_56988]
-
din exil. Sînt Lilith femeia destin. Nici o făptură bărbătească nu-mi scapă și nici o făptură bărbă- tească nu ar voi să-mi scape. Sînt cele două luni Lilith. Cea neagră se întregește doar cu cea albă, fiindcă puritatea mea e scînteia desfrîului iar abstinența mea, începutul posibilului. Sînt femeiaparadis care a căzut din paradis și sînt căderea-paradis. Sînt virgina, fața nevăzută a desfrînatei, mama-amantă și femeiabă rbat. Noaptea fiindcă sînt ziua, dreapta fiindcă sînt stînga, Sudul fiindcă sînt Nordul. Sînt Lilith
Joumana Haddad - Întoarcerea lui Lilith (fragmente) () [Corola-journal/Journalistic/5584_a_6909]
-
Iordachescu Ionut Bulgarii protestează pentru a treia săptămână la rând împotriva guvernului socialist condus de Plamen Oreșarski. Scânteia crizei a fost numirea mogulului media Delyan Peevski la șefia serviciilor secrete la propunerea prim-ministrului, prin avizul ulterior al parlamentului. O parte a manifestanților se întreabă însă dacă lumea ascultă și glasul nemulțumirii care răsună dinspre Sofia. Protestele pornite
Urmărește cineva ce se întâmplă în Bulgaria? by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55868_a_57193]
-
originalitatea acestei muzici. Ce să mai spun de grupul soliștilor, cu Ohanesian în rolul titular? D. Av. - Ați revenit la Leningrad. Începea anul universitar. O.L.C. - Zilnic mergeam la un chioșc de ziare. Puteam găsi presa din țară, „România Liberă”, „Scânteia”, „Contemporanul”... Cumpăram zilnic ziarele, dornic de a cunoaște reacția la spectacolul cu premiera operei Oedipe. Nu a existat nici o cronică muzicală. S-a așternut o tăcere totală asupra acestui colosal eveniment. Peste o lună afișele Filarmonicii leningrădene anunțau un concert
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
omu politicu”, tipărită, unde credeți?, în „Convorbiri literare” în 1867. Până și ortografia revistei junimiste era la data aceea îngrozitoare. Cam toate gazetele vor publica de-a lungul vremii texte asemănătoare, mai cu seamă oficioasele partidelor, de la „Viitorul” liberal la „Scânteia” comunistă. Și, desigur, efemerele foi satirice, câtă frunză, câtă iarbă, de la „Moftul român” al lui Caragiale încoace. Nu au, evident, a face cu literatura. Iar ca reflex al unor atitudini politice sunt „datate” și au nevoie de note de subsol
Lirică electorală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5070_a_6395]
-
adâncul pieptului un suspin înfocat și se aruncă în brațele lui Jurubiță strângându-l la sânul ei aproape centenar. Gurile lor se lipiră. (Propoziție sigur manglită.) Ochii lor pe jumătate închiși de delirul pasiunii clipeau din când în când cu scântei de amor și voluptate... Erau beți de fericire. Pe geamul deschis, se auzea strigând un cojar prin mahalaua Scaunelor și un vardist fluerând după cine știe ce... Două ore după aceea, Jurubiță putea să se laude că, învățase pe dinafară alfabetul norocului
Mahalaua Scaunelor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5621_a_6946]
-
Autorul arată că liderii jugoslavi „doresc sincer să rămână neutri, dar intențiile lor sunt strict supravegheate de peste hotare, de către marile puteri.” Harta Jugoslaviei este însoțită de zicala populară: „Cine trăiește aproape de un foc mare e greu să nu simtă măcar scânteile!” Pe două pagini ale următorului număr din „Vremea”, Radu Costin și Paul Ștefan prezintă Între două lumi: Momentele cele mai grele ale Parisului; Armata americană; Mersul războiului (cu hărți ale Atlanticului și Africii) și Jugoslavia... La pag. 8, Dan Petrea
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
Nu, nu ați dat variante românești de poezie, ci doar, stângaci, ați încercat să povestiți... poezia, care, se știe, nu se lasă nicidecum povestită. Oricum, foarte puțin aduce a literatură. Și, pentru a-i da, totuși, cititorului o idee, o scânteie de edificare asupra acestui text al Marinei Țvetaeva (e din grupajul „Versuri despre Moscova”), scris la 16 iulie 1916, îndrăznesc să propun versiunea mea: „Cu roșu ciorchine/ Scorușul s-a aprins./ Cădeau frunzele./ Eu mă născui ca în vis.// A
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
cu modelele mentale science fiction. „Voi spune - așadar - că «esențialul» poeziei, specificitatea ei nu se rezumă la elementele de decor și de narativitate, ci coboară în straturile mai adânci ale textului, acolo unde apar rupturile de nivel, glisările semantice rapide, scânteile de sens și emisiile de emoție pe care proza nu le poate produce; iar în ordine stilistică, decisivă e structura retorică în care stau încorporate decorul și celelalte componente referențiale: valorile eufonice și de concretețe lexicală, eliptismele, tropismele care se
Dicțiune și afecțiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3528_a_4853]
-
decât printr-un film. Ultimul dans al lui Charlot este o fabulă despre bătrânețe, secretele artei și nașterea unui personaj unic care va încânta milioane de spectatori - Vagabondul. Farmecul cărții vine din stilul scânteietor, din observații aproape aforistice. Câteva asemenea „scântei” culese la întâmplare: „bătrânețea este vârsta cea mai comică pe care o are omul”, „într-o seară a intrat cu niște ochi care făceau mai multă lumină decât două lămpi cu magneziu”, americanii vin fiecare de pe un pământ blestemat. Într-
Revelații italiene by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3702_a_5027]
-
Stalin, un dictator sinistru, ajungea să fie privit de atâția neștiutori ca un personaj istoric providențial) ne arată cât de ușor pot fi manipulate mulțimile. Sigur, la aceasta vor fi contribuit și cedările morale ale unor mari scriitori: în ziarul Scânteia, Mihail Sadoveanu îl numea pe Stalin „Marele geniu al omenirii progresiste”, iar G. Călinescu vorbea despre el ca despre „o figură gigantică a istoriei”. E de remarcat că, totuși, au fost și reacții normale. Iată, de pildă, mărturia lui Pascal
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3728_a_5053]
-
-ți trecea prin minte că ar avea nevoie persoana în cauză, fără nici o grijă de etichetă) până la reportajul despre Canalul Dunăre- Marea Neagră, pe care prozatorul X, om proaspăt debutat și cu cert viitor literar, era obligat (!) să-l publice în „Scînteia”. Când prozatorul cu pricina te invita, împreună cu alți prieteni, la el acasă ca să-ți proiecteze Căința lui Abuladze, Munții albaștri, 1984 sau Falling in love, toată lumea uita de reportajul grețos - iute dosit la capitolul „riscurile inerente ale meseriei”, „pagube colaterale
Convorbiri cu Dan C. Mihăilescu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3739_a_5064]
-
articole și buletine meteo, făcând pe prezentatorii tv și încercând să facem tot ce face un jurnalist. A doua zi, am început să descarc de pe inernet fel de fel de cursuri de ziaristică, pe care, efectiv, le savurăm. Odată aprinsă scânteia, m-am pus pe scris. Pasiunea asta, venită parcă de nicăieri, mi-a schimbat complet cursul vieții și felul meu de a fi. Întotdeauna am considerat că presa înseamnă informare, obiectivitate, dăruire, tumult, respect. Ea e un răspuns la nevoia
Exclusiv. Jurnalist român marcat de modul în care a murit un coleg de breaslă: A fost o lecție teribilă de viață by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37431_a_38756]
-
de ce. „Nu poți să înțelegi un cuplu nici când faci parte din el.” „Partenerii” nu se mai suportă, nu se mai tolerează, se irită unul pe celălalt din orice. Orice urmă de tandrețe și de înțelegere a dispărut, făcând loc scânteilor care sar din nimic pentru a se stinge în tăceri adânci, apăsătoare, recăzute mereu și mereu în rutina vieții. Iată acest cuplu pornit să-și facă achizițiile săptămânale într-un mare magazin. Împărțindu-și sarcinile, el a cumpărat un soi
Nefericiți cei nefericiți by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3470_a_4795]
-
Ofițerul întinse un braț către mine, la fel de distant, sugerînd să rămîn pe loc, apoi schiță un semn înspre mașină. Se deschise o portieră. Cel dinăuntru n-apucă să pună piciorul jos. Dinspre pădure detună prima împușcătură. Următoarele două șlefuiră în scîntei șoseaua. Ofițerul ridică mîinile și-mi indică din cap pădurea, strigîndu-mi pe un ton cît se poate de important și de calm, deloc batjocoritor, întoarcete la el, cînd vei termina ce ai de făcut, ne anunți, te asigur de tot
Răpitor și ostatic by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/3578_a_4903]
-
ministrului de Externe, Titus Corlățean, să ia măsuri cu privire la această declarație, pentru că președintele Traian Băsescu este în vacanță. Eugen Tomac a spus, potrivit ziare.com, că "Ponta și Tokes sunt doi iresponsabili, făcuți din același aluat al extremismului. Unul aprinde scânteia și celălalt aruncă cu motorină". Citește și: Va fi declarat Laszlo Tokes “persona non grata”? Ce spune premierul El a adăugat: "Ponta dacă vrea să fie patriot să asigure o bună guvernare, iar lui Tokes îi transmit să nu uite
Tomac: Tokes și Ponta, din același aluat al extremismului by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/36081_a_37406]
-
A rămas Elvira Popescu o metecă? Probabil că tocmai menținerea acestui specific - provenit de altundeva - a făcut ca atât ea, cât și marii intelectuali români de la Paris din trecut să se poată afirma cu atât de mult succes. 1 Casa Scânteii. 2 Constanța Crăciun. 3 Nu cumva este o eroare și realizatorul francez se numea Henri Chapier? 4 Nu e vorba de cartierul parizian Auteuil, ci de satul Autheuil-Authouillet din departamentul Eure, la vest de Paris, unde există "le château blanc
Simone Signoret la București by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/9360_a_10685]
-
noua literatură și pe de alta, față de noua viață. Literatura însăși, adică poezia, proza, dramaturgia, rămânea, susțineau ideologii timpului, mereu în urma vieții, un fapt pentru care critica purta o anume răspundere, dacă nu cea mai mare. În numeroase articole din „Scânteia“ sau din alte publicații oficiale era incriminată critica, un fel de „țap ispășitor“ , spune Alex Goldiș, răspunzătoare de toate eșecurile unei literaturi rămase ea însăși, cum se susținea, mereu în urma vieții, a realităților sociale în necontenită devenire. Examinând epoca literară
Luptele criticii literare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3779_a_5104]
-
vină sunt Dan Voiculescu și premierul Victor Ponta. CV Tudor susține că nu s-a putut înțelege în 2008 cu Voiculescu și acesta se răzbună. Despre premier, spune că revista sa îl deranjează și încearcă să-l scoată din Casa Scânteii, pentru că nu a plătit chiria către RA-PPS. "Să-l bată Dumnezeu cum e mai rău", a spus CV Tudor. Vadim Tudor mai spune despre cei care fac parte din PRM că sunt niște "securiști pensionari". Adaugă că el nu a
Cine-i ia partidul lui Vadim? Voiculescu, Ponta sau Funar by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/36120_a_37445]
-
trimisă lui Eugen Simion]. 4 Marin Preda - Nu vom mai fi aceiași în 9 pentru Eternitate. [Texte alese și îngrijite de Mircea Micu și Gheorghe Tomozei. Prezentare grafică și ilustrații de Ianos Bencsik și Mihail Cârciog]. [București, Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii", 1977], p. 20-22. (Asociația Scriitorilor din București). 5 Dumitru Popescu (n. 1928), poet, prozator și memorialist. Președinte al Consiliului Culturii și Educației Socialiste (15 septembrie 1971 - 2 noiembrie 1976). 6 Gheorghe Stroia (n. 1930 - m. 1999), estetician, autorul unor excelente
O epistolă necunoscută a lui Marin Preda by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6307_a_7632]
-
spațiu binecuvântat de Dumnezeu. Și nu numai. 1 Gheorghe Tomozei - Moartea unui poet. Prefață de Mihai Gafița. București, Editura Cartea Românească, 1972, 440 pagini. 2. Nicolae Cârlan - Nicolae Labiș. Album memorial editat de revista „Secolul 20". [București, Combinatul Poligrafic Casa Scânteii, 1987], 320 pagini + iconografie. 2 bis Nicolae Cârlan - Virtuți și virtualități poetice în manuscrisele lui Nicolae Labiș. Suceava, Editura „Bucovina Viitoare", 1998, 100 pagini. 3 Mircea Coloșenco - Nicolae Labiș (1935-1956). Biobibliografie. București, Editura Fundației Culturale „Libra", 2005, 244 pagini. Dealul
O poezie necunoscută a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6434_a_7759]
-
Evidența autovehiculelor înmatriculate sau transcrise care intră sub incidența timbrului de mediu pentru autovehicule cuprinde mai multe informații, printer care: a)date de identificare a autovehiculului: 1. categoria; 2. marca; 3. tipul/varianta; 4. echipat cu motor cu aprindere prin scânteie/cu aprindere prin comprimare; 5. data primei înmatriculări/anul fabricației; 6. seria șasiului/numărul de identificare; 7. numărul de omologare; 8. seria cărții de identitate; 9. capacitatea cilindrică; De asemenea, baza mai cuprinde date privind stabilirea timbrului de mediu, date
Taxa auto: Vezi cum s-a simplificat birocrația by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36510_a_37835]
-
grija și râvna acestui vrednic îndrumător de școală românească; îndeamnă pe elevi la scris și cercetare științifică, punându-le la dispoziție paginile unei bune reviste școlare, cu un titlu ce ar deruta pe un cercetător al presei școlare de astăzi: „Scânteia”. Nu se știa atunci de titlul publicației comuniștilor români, calchiat după „Iskra” leninistă. După Dictatul de la Viena, Anton Precup părăsește Gherla și este pentru un an, 1940-1941, profesor la Blaj, iar din toamna anului 1942 profesor de limba germană la
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
și jumătate. Campaniile acelor ani au culminat cu aceea contra lui Arghezi. Articolul de tristă amintire care l-a trimis pe marele poet să-și cultive livada de la Mărțișor a fost scris de Sorin Toma, care era redactorul-șef al „Scânteii”, în colaborare cu forurile superioare de partid. Autorul, vorba vine, va recunoaște, cu puțin înainte de a muri, cum au stat lucrurile în realitate. Avem și mărturia prețioasă a lui Pavel Țugui, care confirmă tardiva mărturisire a lui Sorin Toma. Faptul
Polemică și campanie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3106_a_4431]
-
mult de satisfacție decât de concluzie, subliniind, pe deasupra acestora, faptul că un asemenea puls luat unei societăți cel puțin blazate, cum este cea a noastră de astăzi, ne poate convinge că lucrurile nu stau chiar așa. Că, Într-adevăr, nevoia scânteii care să demareze manifestarea unor dorințe de afirmare e reală. Dar și potențialul național, cel care va transforma această scânteie Într-o mișcare de redeșteptare, putem constata cu optimism că există. Din „ANTOLOGIA DE POEZIE ROMÂNĂ CINSTIND LIMBA ROMÂNĂ”, subintitulată
ISTORICUL PROPUNERII UNEI SĂRBĂTORI NAŢIONALE A ZILEI LIMBII ROMÂNE. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_384]