1,144 matches
-
era să-i rămîe ciubotele-n glodul de nouri. Hei ce-i pasă! El norii frământă jucând mocăneasca Și pe-un vânt l-apucă de cap, făcîndu-i morișcă. Se tăvălea peste cap și, pișcat de-un purec de fulger, Se scărpina de-un șir de păduri ca de-un gard de răchită. Norii roșesc de rușine și fug iar vântul se culcă Între codri și munți... Uraganul mahmur poticnește Spre castelul de stânci, ce-și deschide uriașa lui poartă, Spre-a
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
grasă, 80Merge pe-a cerului aer moale ș-albastru și lasă Urmele de-aur a labelor ei strălucinde ca stele. Iar de a doua zi se scoală bătrânul și urcă Rarăul Numai în cămeșoiu, desculț și fără căciulă Și se scarpină-n cap - somnoros - uitîndu-se-n soare. {EminescuOpIV 200} EPIGRAME LA UN NOU NĂSCUT (Arab) Plângând tu ai venit pe-acest pământ; Amici, ce te-așteptau, te-au salutat zâmbind, Dar să trăiești astfel, încît când te vei stinge Să părăsești zâmbind
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
minte inima cea arsă, Pe când Dona e-o găină și Seniorul un cucoș. Deci dară, boieri de cinste, că-mi făcui tot boerescu Mai cu rime, mai cu vorbe, când de samă când de clacă; Am ajuns la deciu - mă scarpin - închid cartea mea possacă Și cu multă plecăciune vi se-nchină - Minunescu. {EminescuOpIV 231} 1876 {EminescuOpIV 232} {EminescuOpIV 233} EU NUMĂR, AH!, PLÎNGÎND Eu număr, ah!, plîngînd: - Al nopții miez sună - Al despărțirii ceas Adânc vibră. Adio! scump-acum. Al lunii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-l dau pe mînă: numai cruță-i viața." 7. Și Satana a plecat dinaintea Domnului. Apoi a lovit pe Iov cu o bubă rea din talpa piciorului pînă în creștetul capului. 8. Și Iov a luat un ciob să se scarpine și a șezut pe cenușă. 9. Nevastă-sa i-a zis: "Tu rămîi neclintit în neprihănirea ta! Bleastămă pe Dumnezeu, și mori!" 10. Dar Iov i-a răspuns: "Vorbești ca o femeie nebună. Ce! primim de la Dumnezeu binele, și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
Singurătatea prietenului meu este diminuată și de prezența celor trei pisici care, deși nu fac parte din gospodăria lui, după un ceasornic pisicesc, sunt nelipsite la vremea când el prânzește sau cinează. Acestea sunt servite ca niște musafire ocazionale și scărpinate cu mătura pe burtă, apoi pleacă la domiciliile lor. Într-una din zile la ora confesiunilor, poetul mi-a împărtășit părerea sa despre felinele casnice, găsind și câteva asemănări cu o altă ființă care trăiește în casa omului: se pisicește
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
Minulescu. Terorismul modernist a fost, într-adevăr, mai eficient decât poezia modernistă. Oamenii sânt intimidați azi de ideea de poezie. Au impresia că trebuie mereu să se aștepte la ceva casse-tete, la ceva abscons și subtil, la un fel de scărpinat cu mâna stângă la urechea dreaptă, de care mai bine se lipsesc. Cât despre imaginea poetului, nu cred să fie una mai antipatizată. Nici măcar fetele nu mai pot fi vrăjite cu ea. Ți se spune "poete" întotdeauna ironic, condescendent: ești
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
nimic. O scot afară până ajungem pe High Street unde opresc mașina la Hunter Square și intru În buda publică. Am nevoie de o râcâială zdravănă. Îmi dau totujos și-mi șterg umezeala de pe cur cu hârtie igienică. Apoi mă scarpin ca naiba dar mă ustură căci, Îmi dau seama, Încă mai am sub unghii grăsime de la ruloul cu șuncă. Mă hârșâi și iar mă hârșâi având o senzație delicioasă de ușurare când rana se sfâșâie și zvâcnește. M-am umplut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
cu Tara din Portsmouth În față, imaginea curului lui Estelle care se Îndepărtează completându-i țâțele cam mici dar tari ale Tarei. Ejaculez cât ai zice pește. Apoi mă frec zdravăn la găoaza mea transpirată cu hârtie igienică și mă scarpin ca lumea pe cur. O să mă mai duc pe Rossi În curând că nu se vede nici un progres cu cremele tâmpitului. Mă duc iar afară și-l las pe Gus la secție. Apoi iau mașina și mă duc la Rossi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
conținut ridicat de grăsimi? — Mda... Îi spun eu. Puțoiu s-o aștepta să mor ca curu de foame. Păi cred că trebuie să schimbăm crema, zice el, scriind o rețetă nouă. Știu că-i dificil, dar Încearcă să nu te scarpini În zona infectată. Astea par... ei bine, astea par să fie urme de unghii. Nu pot să subliniez Îndeajuns cât de important e să vă spălați și să vă schimbați regulat lenjeria intimă. De preferat chiloți din bumbac sau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
vreo două beri cu Stronach ca să-mi dreg mahmureala, apoi mă duc Înapoi acasă. Mă mănâncă și trebuie să-mi examinez organele genitale. Eczema asta de rahat se Înrăutățește. Rossi ar putea avea dreptate, probabil are legătură cu prăjelnițele. Mă scarpin și mă zgârmăn pe pulpe și pe scrot. Mă gândesc că m-aș fi putut infecta de la vreo curvă. Poate că am o alergie de la prăjelnițe, dar mai probabil e de la brânză. Dar nu mănânc niciodată brânză ce pula mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ar rezista nici zece minute În New South Wales sau nici măcar În Poliția Metropolitană. Nici unu dintre puțoii ăștia nu știe ce-nseamnă munca-mpuțită n poliție. Mă fut În ei. Mă duc jos, oprindu-mă la budă, unde mă scarpin ca lumea la găoază. Pantalonii sunt uzi de transpirație și sunt nevoit să iau niște hârtie igienică și s-o pun Între pielea mea și materialul ud ca să Încerc să-i usuc n morții măsii. Dup-aia Înapoi la șmotru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
BĂRBAT PE JUMATE BULANGIU ZERO CA POLIȚAI POLIȚAIU ROBBO PULA VIITORUL FORȚELOR DE ORDINE Acum nu mă mai pot concentra asupra lui Jilly din Bath. În mâna mea nu văd decât o pulă bleagă, jupuită și care mă mănâncă. Mă scarpin și mă zgârmăn la coaie. Ce glumă bună de rahat. Ha ha puțoilor. Mă forțez să nu mă gândesc la cine ar fi putut să scrie asta... Toal, Lennox, Inglis... da el n-a fost azi... Gillman... Bain... lor le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
spun, miercurea trecută pe la 11 dimineața, când m-am deșteptat din primul somn, văd că începe să mă mănânce palma stângă, chiar pe linia vieții, colț cu norocului, dar într-un mod atât de ocult încât a trebuit să mă scarpin în palmă cu peria de cap, de care o am de la o soră a mamei, de sârmă [...] mă mânca atât de rău în palmă, încât a trebuit să mă scarpin cu fermoarul poșetei pe care o am de la o altă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
un mod atât de ocult încât a trebuit să mă scarpin în palmă cu peria de cap, de care o am de la o soră a mamei, de sârmă [...] mă mânca atât de rău în palmă, încât a trebuit să mă scarpin cu fermoarul poșetei pe care o am de la o altă soră a mamei, de piele de porc veritabil[...] am fost atât de distrusă încât n-am avut nici măcar puterea să-ți scriu ca să afli cea mai clasică tragedie a unei
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o comoară îngropată, la rădăcina unui gorun... - Povestește-ne... povestește-ne Toma, ce știi despre comoară? îl ruga boierul nerăbdător ca un copil să afle povestea comorii, mai ales că-i plăcea mult harul bătrânului de povestitor. - Hm..! făcu Toma, scărpinându-se în creștet și pe ceafă, zâmbind. Și, după ce mai pufăi o dată din țigară, cu ochii mijiți... poate înspre Movila Roșie, începu rar și molcom. Se vorbeau multe despre locul acela necurat... și, în copilăria me‟ îl ocoleam cu grijă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
aici de ani de zile și cred că pentru noi e pur și simplu acasă. Vreți să ziceți că locuiți la castel și nu sunteți cine știe ce vedetă pop? întrebă Darcey. Sunteți om de afaceri? —Castelul ăsta e afacerea mea. Se scărpină în cap pe sub șapcă. Vreți să intrați și să vă uitați? — Am putea? Minette era încântată. —Sigur. Apăsă pe un buton și poarta se deschise. — Bine ați venit la castelul Rathfinan. Eu sunt Malachy Finan. —Dumnezeule, exclamă Darcey, asta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
asta În ziare. Ați fost celebru. Am ridicat modest din umeri. Avea dreptate, Însă. Când l-am prins pe Gormann, am fost celebru un timp. Eram un bun polițist pe vremea aia. Tânărul Anwärter Își scoase chipiul Înalt și se scărpină În vârful capului său oarecum pătrățos: — Măi, să fie, zise el, apoi adăugă: O să intru În Kripo. Adică, dacă mă vor accepta. Pari a fi un tip destul de inteligent, o să faci sigur față. — Mulțumesc. Ei, ce-ar fi să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
se iubesc până la, știi tu, adânci bătrâneți! Această febră mistico-metafizico-artistico-genialo-orgolioaso-nu-știu-cum va trece ca o ploie de vară după trei-patru-fulgere-tunete și, ca bărbat cu mintea venită la cap, vei râde tu însuți, scuturându-te din burta revărsată peste cureaua pantalonilor și scărpinându-te, în capul chelos de, Taci! Asta n-o mai suport! În ciuda ta am să rămân aici! Voi sta de vorbă cu părintele Ioan și-mi va deschide Cartea! Așteptând ca el să-ți arate semnul! Da! Exact! Fiindcă semnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și din mâncarea noastră, vă pot tocmi și o femeie din sat dacă mâncarea noastră n-o să vă fie pe plac, Nu va fi nevoie, părinte! Ne mulțumim cu ce este! Prea bine! Și încă ceva, părinte, tot meșterul Luca scărpinându-se în barbă, noi am fost trei în echipă, dar unul dintre noi s-a lăsat, am avea nevoie de-un ajutor, dacă e cineva pe-aici pe la mănăstire care ne-ar putea ajuta din când în când, vreun călugăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
îmi explică întreg programul iconografic pe care-l urmează, printre scânduri, găleți cu var și scări de lemn se văd pe bolta în leagăn fragmente de culoare dintr-un Iisus Pantocrator, Dacă biserica ar fi avut cupolă, meșterul Luca se scarpină meditativ în barba aspră și căruntă, dacă ar fi avut cupolă mi-aș fi putut permite să fac împrejurul Pantocratorului liturghia îngerească așa cum scrie la carte, hmm, Lumina alburie a dimineții se filtrează fără putere prin sticla colorată a uriașei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Bărbații! Anticiparea împovărătoare pe care Ashling o simțise începând cu seara de sâmbătă se dizolvase într-un râs nervos. —Bărbații, aprobă Lisa, ușor amuzată. Pentru un moment, ambele au simțit nevoia să se uite la Kelvin, care stătea în mijlocul camerei, scărpinându-se încontinuu între picioare și zgâindu-se în gol. Părea atât de masculin, încât, atunci când s-au uitat una la cealaltă, au pufnit într-un râs convulsiv. Spasme de veselie au umplut sufletul Lisei. Ceea ce a binedispus-o în asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
găsit o cameră mai simpatică“. — V-a spus unde se mută? — Nu, răspunse domnișoara Janeway, apoi se aplecă spre mine și-mi spuse pe un ton confidențial, arătând spre Koenig, care se îndrepta cu pași mari spre mașină și se scărpina la coaie: Ar trebui să aveți o discuție cu omul ăla despre igiena personală. Zău, e de-a dreptul dezgustător. — Mulțumesc, domnișoară Janeway, i-am replicat, apoi m-am dus la mașină și am urcat la volan. Koenig mormăi: — Ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Sprague se ridică la comandă. Era scundă, îndesată și blondă, semănând izbitor cu tatăl ei. Avea ochi de un albastru atât de deschi de parcă i-ar fi dat la albit, iar gâtul îi era plin de coșuri și inflamații de la scărpinat. Arăta ca o adolescentă care n-a scăpat de dolofăneala specifică copiilor și nu a devenit încă o damă cu manșoane. I-am strâns mâna robustă, compătimind-o în sinea mea. Mi-a citit gândurile pe loc. Ochii ei spălăciți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
evadărilor unsă cu toate alifiile. Începu cu cea mai des auzită replică introductivă la cazul Short: — Nu știu cine a omorât-o. — Mi se pare normal, dar haideți s-o luăm de la început. Când ați făcut cunoștință cu Liz Short? Sally își scărpină o vânătaie lăsată pe gât de un amant înfocat. — Vara trecută. Cam prin iunie. — Unde? — La un bar din centru, Yorkshire House Grill. Eu eram cam pilită și îl așteptam pe... îl așteptam pe Charlie I. Liz încerca să agațe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de Linda Martin? — Nexam. Russ preluă discuția. — Ai mai făcut și alte numere împreună cu Liz? — Vreo patru-cinci. Vara trecută. Numai la hoteluri, cu participanții la conferințe. — Îți amintești vreun nume? Vreo organizație? Vreo persoană? Sally izbucni în râs și se scărpină în decolteu. — Domnule polițist, prima poruncă din decalogul meu este să țin ochii închiși și să încerc să uit. Mă pricep bine la chestia asta. Ați lucrat vreodată la hotelul Biltmore? — Nu. Doar la Mayflower și la Hacienda House. Uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]