1,014 matches
-
spune că a început, pe șest, chiar acel temut, al treilea război mondial. Deci, cred că se cuvine să n-o luăm peste picior pe Baba Vanga și mai ales dându-ne seama, fie chiar și mai târziu, să nu scandăm ca la douăzeci de ani după Revoluție: „Baba Vanga să ne ierți, că-n noiembrie am fost beți" (varianta românească sună așa: „Ceaușescu să ne ierți, că-n decembrie am fost beți). Ce s-o fi întâmplat cu adevărat, la
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
strigă: vrem Reformă, vrem să fim lăsați să muncim!). George de la Prut prinde ideea din zbor: dragi colegi, suntem cu toată inima alături de dumneavoastră! Fără sacrificiul vostru țara nu ar putea progresa. (așa e! așa e!). După care începe să scandeze: În-vă-ță-mânt! În-vă-ță-mânt! La început sună ridicol și îmi zic că, în sfârșit, i s-a înfundat. Dar nu! Valurile didactice se frământă în sine, apoi se descarcă în același răcnet disperat: În-vă-ță-mânt! Satisfăcut, parlamentarul aplaudă în fața microfonului, după care coboară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de 14.30. La scuarul Kogălniceanu s-a făcut joncțiunea cu muncitorii ieșiți din schimbul întâi. Mi se părea straniu să mărșăluiesc alături de fețele acelea săpate, sălbatice, ițindu-se din pufoaice prăfuite. În mâini, fețele-de-mină duceau ghioage, răngi, hârlețe. Coloana uriașă scanda la unison: „A-sa-si-nii!” sau „Sus în deal la Cotroceni cântă cucuveaua/Ilici, gata, și-a găsit în sfârșit beleaua”. În fața căminelor studențești de lângă Operă șuvoiul de răsculați s-a oprit, a chemat întăriri: „Studenți, unde sunteți? Veniți cu noi!” Studenții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
încercă lamele și vârfurile, apoi plecă, urmat de omul care adusese armele. Arbitrul îi invită pe cei doi gladiatori să se pregătească. Salix fu ajutat să-și strângă bine coiful pe cap. Skorpius agita plasa prin aer. Mulțimea începu să scandeze numele lui. Arbitrul îi examină pe rând pe cei doi gladiatori, din cap până în picioare. Așteptă ca ei să-i confirme că sunt gata, apoi privi spre pulvinar. Vitellius, căci el era editor al luptelor de gladiatori, se ridicase deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
de durere. Cu fața în nisip, urla, acoperit de sânge. Mulțimea aștepta să vadă cum i se taie gâtul, pentru că, într-un mod cu totul neașteptat, Skorpius, și nu Salix avea să fie victima sacrificată în amfiteatru. Unii începură să scandeze numele lui Salix. Alții li se alăturară. — Salix! strigă Valerius cât putu de tare. Salix! Nu-i venea să creadă că prietenul său era încă în picioare, în ciuda rănii, nu-i venea să creadă că stătea acolo viu, cu picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
să înving, dar nu ucid. Vreau ca toată lumea să afle numele cu care am ales să lupt în arenă. Își luă arma și privi de jur-împrejur. — Orpheus, acesta este numele meu, strigă. Orpheus, secutor-ul. — Orpheus! Toți se ridicară în picioare, scandând numele acela, într-o ovație ce părea că nu se mai sfârșește. Valerius se întoarse cu spatele spre pulvinar. Străbătu arena încet, copleșit deodată de oboseală, și se îndreptă spre poarta principală. „Am învins“, își zise din nou. Flamma se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
de Vitellius! Antonius se întoarse spre soldați. — Dar voi? strigă. Voi de partea cui sunteți? Un cor de glasuri explodă. Toți îl aclamau pe Antonius, strigând că-l vor urma. Soldații erau cuprinși de entuziasm. Comandanții, tribunii, centurionii și primipilii scandau numele lui Antonius. Alți soldați veniră din castru, cuprinși de admirație pentru generalul lor, care își spunea părerea deschis și era capabil să acționeze fără să ezite. Dar eu, se bâlbâi Tampius Flavianus agățându-se de brațul lui Cornelius... Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
cer să li se arate buletine și legitimații de serviciu, controlează genți, sacoșe, plase cu morcovi, pungi de plastic pe care scrie Kent, cînd e necesar scuipă În ele. Agățați de mașini, În ciucuri gri-negricioși ca niște tumorete, străbat bulevardele scandînd „Muncim, luptăm, Frontul apărăm”. De pe margine se aud strigăte de Încurajare. SÎnt multe doamne În public, atrase de lupta de stradă, cotropite de admirație față de curajul gherilelor venite direct din șut, din categoria gospodine. Scenele de violență se Înmulțesc, oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Pe Gantry. Și chiar pînă Într-atît de moțăitori, Încît la una dintre predicile susținute-n sala Arlus, atunci cînd evanghelistul a-ncheiat o frază cu „Iisus, rege!”, au tresărit toți din somn și, Într-o unanimitate emoționantă, ca de altădată, au scandat cu lacrimi În ochi: „Trăiască regele!” Evanghelistul, plăcut surprins, a repetat fraza, monarhiștii au repetat finalul, și au ținut-o așa ore În șir, din păcate, fără știința regelui Mihai. Care-a intrat Într-un documentar realizat de Soti la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
caii mari. Și, să-ți fie clar: "adeziunile" la politica partidului nu s-au semnat de la început cu revolverul în tîmplă. Ei, care au scris****, bumbesc-livezenii, au fost răsplătiți cu eterne posturi de conducere. "Deci, jos cu literații fără partid!", scandează Șichy. E lozinca lui Lenin, din 1905. Fata asta s-a documentat pentru dialogul cu bătrîna doamnă Iordana Marievici. Nu crede, cum crede generația ei, că inventez strigoi. M-am dus, atunci, la unica revistă culturală, fostă almanahul "Luptăm". Sarcina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a sorții face să dropez chiar peste talk-show-ul lui Antofiță. Chicotelile despre rîul-ramul care ne-ar fi fost doar nouă prieteni, plus ticul verbal " Am înțe'es!" mă scîrbesc. N-a înțeles nimica fostul utecel. Cred cu înverșunare că vorbele scandate la Timișoara și la București, în acel sfîrșit de dictatură și de decembrie '89, "Noi nu plecăm. Noi nu murim. Noi nu plecăm. Noi nu muri..." (N-au plecat și au murit!) vin direct din "iar noi locului ne ținem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
socetăți multilateral dezvoltată... trebe... fericire, mult suces, împlinirea tutulor dorinților... mai bini..." Gogoși! Gogoșile lui Nea Nicu! Ce-o țineți una-ntr-una cu Nea Nicu? Nea Nelu nu taie gogoși? Parcă Emil n-a tăiat? "Țapu și cu Chioru' sărăcesc poporul", scandează unul dintre băietani o lozincă sindicală. De la neanicu la neanelu, de la "era ticăloșilor" (eseul lui Petrini) la era țoapelor. Sîntem condamnați la Românie grea†††††††. Ăi, Lenuțî, ti duci la momuntarea lu' nea Gogu, la doușpe? Da' nu l-o scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Șopîrlă, nu Pasăre. E de la noi, din Dorohoi. S-a preschimbat în sturz și se umflă-n pene de găselnița cu Partidul/Ceaușescu/ România. Nici nu știu dacă-i a lui, dar a dat-o drept a lui. S-a scandat pe scena Naționalului. Se înroșiseră și lebedele de metal de pe acoperiș, de rușine". Supraadevărat: prostise Vestul, pelticul. El, Vestul, l-a umflat cu pompa pe "conducător". Îl vizitaseră la București, în '67, Nixon și în '68, de Gaulle. "Șaișoptul" cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
accidentat din strada Edgar Quinet în Calea Victoriei, că nu știu cum se scrie (pentru procesul-verbal) primul nume de stradă; teleprințese cu banana-n mînuță, facînd cu ochiul publicului. Nu degeaba maimuța e simbolul lipsei de pudoare. Se-ntîmplă în România: moționarii (sau moționiștii?) scandează "Cine-a stat 5 ani la ruși/ Dă acu' mîna cu Bush; Sugar Bear are iluzia dialogului non-stop cu națiunea, deși e-n stare să combată adevărul istoric cu ordonanțe de urgență; finanțiștii (pregătiți de Secu să arate a occidentali
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
dată „credinței comuniste”. Se dovedea astfel că atât comunismul cât și fascismul au produs și au ordonat genocide abominabile. în octombrie 1956, în timp ce Occidentul rezolva Criza Suezului, sovieticii zdrobesc cu tancurile revoluția maghiară pe străzile Budapestei, Parisul clocotea de indignare scandând vehement: Libertate Ungariei și Sovieticii sunt asasini. În același Paris revoluționar știut, zeci de mii de tineri francezi voiau să se înroleze voluntar și să lupte alături de insurgenții maghiari, apoi răzmerițele se vor muta dintr-o capitală în alta. A
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
O banală știre transmisă pe postul OTV, la Dan Diaconescu din 20 octombrie 2010, consemna din Moscova... O mare adunare din Moscova la care participa un maare număr de nostalgici ce însuma un maaare număr de circa... 100 de persoane, scanda vehement pentru reabilitarea lui Stalin. Cu pieptul plin de decorații, fanaticii, aflați în fruntea dregătoriilor altădată, simpli pensionari astăzi, vor neapărat reabilitarea idolului lor. Să-i luăm în serios? Viitorul ne va spune. Generațiile mai vechi știu cine a fost
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pe când răspundea Paul Popescu, un oltean cam fanfaron, i-am schimbat scaunul bun cu celălalt. Când s-a așezat, obiectul a făcut explozie sub el și abia l-am adunat de sub masă. „Vedi Popescu, non solamente la donna è mobile“, scandează M. cu accentul său ireproșabil, „ma anche l’uomo è mobile“. A fost satisfăcută chiar și victima de această glumă. Italia, iată un vis În care mi-ar plăcea să dorm. (după-amiază) Astă-seară e revelionul. Am dureri groaznice În gât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
centrul capitalei spaniole, pentru a-i despărți pe manifestanți de miile de pelerini catolici veniți la Madrid pentru a participa la Zilele Mondiale ale Tineretului. Cei 3.000 - 5.000 de manifestanți au protestat pentru a treia seară la rând, scandând "Acesta nu este tineretul Papei" și "Nu violenței poliției", ei dispersându-se, în grupuri mici, în cursul nopții. La numai câteva sute de metri distanță, sute de mii de pelerini care participă la Zilele Mondiale ale Tineretului s-au adunat
A treia zi de proteste la Madrid împotriva vizitei Papei Benedict al XVI-lea () [Corola-journal/Journalistic/59834_a_61159]
-
la metrou, în restaurante. Eu nu am nici reduceri, nici loc de muncă", a adăugat ea. Deși poliția a încercat să împiedice orice întâlnire între protestatari și pelerini, aceștia s-au aflat față în față cel puțin o dată. Manifestanții au scandat "Papa este un nazist", iar pelerinii le-au răspuns desenând cu mâinile în aer conturul unei inimi. Prima manifestație, organizată miercuri, a avut loc la apelul a numeroase asociații de apărare a laicității. În momentul întâlnirii celor două grupuri, în
A treia zi de proteste la Madrid împotriva vizitei Papei Benedict al XVI-lea () [Corola-journal/Journalistic/59834_a_61159]
-
cărora se aflau, fără să-și conjuge faptele cu fruntașii emigrației polone. Pe măsură ce revoluția europeană se extindea, cauza polonă se impunea cu o tot mai vădită pregnanță. La 16 mai 1848, Jules de Goncourt privea la defilarea muncitorilor parizieni care scandau, printre altele, „Trăiască Polonia !”, lozincă preluată și de vreo cincizeci de membri ai gărzii mobile în Franța, în statele italiene și cele germane, în Austria, Ungaria și țările române, chestiunea poloneză era strâns legată de cauza revoluției. La 8 aprilie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
atât mai directă și mai violentă. În mai 1952, Războiul Rece ia chiar aspectul unui război civil, cu prilejul manifestației dure organizate de Partidul Comunist în semn de protest față de războiul din Coreea, armele atomice și generalul Ridgway. Militanții, care scandau "US, go home!", se opun forțelor armate cu bâte, cozi de sapă, bucăți de tablă și pietre. Legat de acest episod zbuciumat din istoria Franței, lucrul cel mai straniu este că, adversari înverșunați pe plan politic, conservatorii și comuniștii sunt
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
își are originea în cadrul populației românești și a minorităților din Basarabia conduce spre cîteva obiective simple: autonomia Basarabiei în noua federație democratică rasă, respectul drepturilor tuturor naționalităților, împărțirea pămînturilor după modalități rămase neclare. Limbajul primăverii este romantic, liric: două cuvinte scandează declarațiile și petițiile, acelea de sclavie opusă libertății. Preoți patrioți, țărani, soldați, învățători și intelectuali proclamă eliberarea Basarabiei cu speranța așa cum o declară proiectele de statut ale sovietului moldovean al ofițerilor și soldaților din Odessa "formării unei republici federative ruse
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de către om, care a devenit stăpînul bogățiilor naționale în toate sectoarele și care construiește sub glorioasa conducere a partidului nostru comunist, cu fermitate și în unire, un viitor liber, socialist și comunist, în deplină libertate și independență". Mulțimea aplaudă și scandează "România, stima noastră și mîndria", "Ceaușescu eroism, România comunism". Șeful statului este fotografiat alături de Elena Ceaușescu zîmbind unor pionieri care aduc flori. Se înmulțesc telegramele de omagiu trimise de brigadieri, de cooperative agricole, de comitetele județene care anunță propria autonomie
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu peste 300.000 de locuitori. Muncitorii de la uzina de tractoare atacă o mașină de poliție în timp ce merg să voteze pentru un nou Consiliu Municipal. Mișcarea ia amploare: manifestanții se îndreaptă spre sediul partidului, jefuiesc depozitele de produse alimentare și scandează lozinci care exprimă toată neliniștea și revolta născută din lipsuri: "Jos Ceaușescu! Vrem pîine!" La uzinele ce n-au realizat planul de producție prevăzut, muncitorii sînt pasibili de o scădere a salariului cu 20%. Ei spun multe, se aud izbucniri
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al patriei și repunea în discuție, pentru prima dată public, anexarea Basarabiei de către sovietici, în 1940: Toate acordurile încheiate cu Germania hitleristă trebuie să fie condamnate și anulate fără echivoc. Trebuie lichidate consecințele acestor acorduri și dictate". Aplauze îndelungate. Se scandează "Ceaușescu și poporul", atunci cînd șeful statului afirmă: Numai proprietatea socialistă a întregului popor poate asigura viitorul socialist și comunist al României". În ciuda acestei tresăriri patriotice, de pe la sfîrșitul lunii octombrie circula din nou un mesaj care exprima din nou insistența
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]