3,288 matches
-
fiind produs de efectele randomizate ale circumstanțelor și incluzând în egală măsură evenimentele de viață și confluiențe ale evenimentelor existențiale. Așa cum afirmă și Ciompi, 1985, nici un factor unic, fie el biologic sau psihosocial nu poate explica variația simptomatologiei și evoluției schizofreniei.Pe de altă parte, procesualitatea morbidă poate fi înțeleasă numai prin postularea unei dinamici non lineare între biologic și realitatea socială. în privința factorilor psihosociali, impactul lor asupra evoluției tulburării a fost stabilită de Wing et al., 1987 în studiile asupra
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
grave a bolii în sine, este de așteptat ca aceasta să conducă la o evoluție socială mai nefavorabilă în cazul bărbaților comparativ cu femeile. Concluzii Interacțiunile complexe dintre persoana vulnerabilă și mediu, reprezintă una din multele dimensiuni prin care fenomenul schizofreniei poate fi studiat. Pare evident să apreciem că, în concordanță cu datele cunoscute în prezent, factorii biologici și ambientali, în egală măsură, concură în declanșarea debutului schizofreniei. Cu toate acestea, schizofrenia nu este o entitate clinică singulară, ci una complexă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
dintre persoana vulnerabilă și mediu, reprezintă una din multele dimensiuni prin care fenomenul schizofreniei poate fi studiat. Pare evident să apreciem că, în concordanță cu datele cunoscute în prezent, factorii biologici și ambientali, în egală măsură, concură în declanșarea debutului schizofreniei. Cu toate acestea, schizofrenia nu este o entitate clinică singulară, ci una complexă care subsumează diverse subentități ce pot avea în consecință modalități de expresie variate. Datele găsite sugerează faptul că în simptomele sale precoce schizofrenia prezintă o expresie destul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
mediu, reprezintă una din multele dimensiuni prin care fenomenul schizofreniei poate fi studiat. Pare evident să apreciem că, în concordanță cu datele cunoscute în prezent, factorii biologici și ambientali, în egală măsură, concură în declanșarea debutului schizofreniei. Cu toate acestea, schizofrenia nu este o entitate clinică singulară, ci una complexă care subsumează diverse subentități ce pot avea în consecință modalități de expresie variate. Datele găsite sugerează faptul că în simptomele sale precoce schizofrenia prezintă o expresie destul de uniformă și robustă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
concură în declanșarea debutului schizofreniei. Cu toate acestea, schizofrenia nu este o entitate clinică singulară, ci una complexă care subsumează diverse subentități ce pot avea în consecință modalități de expresie variate. Datele găsite sugerează faptul că în simptomele sale precoce schizofrenia prezintă o expresie destul de uniformă și robustă. Cu excepția unor diferențe minore ale unor sindroame non psihotice și o serie de diferențe “triviale” privind tematica unor deliruri, schizofrenii bărbați diferă de pacientele femei în special la nivelul comportamentelor lor. întocmai
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de expresie variate. Datele găsite sugerează faptul că în simptomele sale precoce schizofrenia prezintă o expresie destul de uniformă și robustă. Cu excepția unor diferențe minore ale unor sindroame non psihotice și o serie de diferențe “triviale” privind tematica unor deliruri, schizofrenii bărbați diferă de pacientele femei în special la nivelul comportamentelor lor. întocmai ca și în viața normală, bărbații exhibă atitudini sociale negative și comportamente distorsionate mai frecvent decât femeile - un fapt ce împreună cu debutul mai precoce al maladiei va influiența
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
vârstă la care riscul este oricum crescut și în populația generală, dar influiențează apparent, formarea simptomelor pozitive (în special delirurile) după un model reactiv față de simptomatologia de fond a psihozei, în funcție și de maturitatea cognitivă a persoanei în cauză. Schizofrenia începe în principal cu o simptomatologie negativă, urmată de simptome pozitive după o perioadă considerabilă de timp. în momentul admisiei în spital, aparent, nu există diferențe legate de vârstă/sex în structura simptomelor negative și considerăm că ele sunt mai
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ar putea conta în constelația hormonală diferită pe care o prezintă pacienții, așa cum o sugerează o serie de autori. Durata bolii, anterior instituirii terapiei, în special urmând debutului simptomelor psihotice, poate fi un predictor important al evoluției primului episod de schizofrenie. Durata simptomelor psihotice înainte de tratament pare să fie intim asociată atât cu timpul de remisiune cât și cu nivelul de remisiune. O durată mai lungă a bolii din momentul debutului oricărui simptom prodromal, pare a se asocia cu o evoluție
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Există o diferențiere mult mai accentuată în apariția și dezvoltarea simptomatologiei pozitive dar în special a celei negative la vârstete sub 35 de ani; diferențiere ce nu mai este atât de marcată peste această vârstă. Capitolul 3 Problema agresivității în schizofrenie 1. Aspecte generale medico-legale. Justiția, ca instituție, nu se mai dorește doar represivă, ea vrea din ce în ce mai mult să înțeleagă mai bine pentru a judeca mai bine și chiar, atunci când lucrul acesta devine rezonabil posibil, să privilegieze
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
este doar unul) reprezintă doar o parte din elementele cu care judecătorul se înarmează în demersul său de formare a convingerii intime asupra speței în cauză, deși ele au doar o valoare informativă și nu una directivă. 2. Criminalitate și schizofrenie. Criminologia ca știință multidisciplinară, își împrumută metodele și conceptele fundamentale din științele umaniste cum ar fi sociologia, dreptul penal sau, într-o anumită măsură, istoria. Este într-adevăr imposibil de a concepe infractiunea la legea penala ca pe o unitate
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
triumf, suicid și supraviețuire, apărare împotriva angoaselor prin nimicirea "celuilalt" și exercițiu sălbatec de afirmare a puterii”. Dar nu aceasta reprezintă scopul acestui capitol, ci tentativa abordării, sumare, a câtorva trăsături ale comportamentului deviant patologic și ale consecințelor criminologice ale schizofreniei chiar la debutul său... 2.1. Considerații generale privind bolnavii psihici "periculoși". Zilnic, aproape, mass media relatează despre cutare sau cutare faptă gravă comisă de un bolnav psihic cunoscut sau presupus ca atare, iar omul de pe stradă este convins că
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
că starea de periculozitate în psihiatrie poate să fie variabilă în raport de evolutivitatea tabloului clinic, eficacitatea chimioterapiei, calitatea adaptării socio-profesionale, sociofamiliale, menținerea unor relații interpersonale cu terapeutul ș.a.m.d. 2.2.2. Date epidemiologice generale privind criminalitatea în schizofrenie. Legătura dintre violență și tulburarea psihică este deosebit de complexă, mai ales când lumea interioară a psihoticului este distorsionată și percepția realității afectată. Violența poate fi, cu toate acestea, un răspuns la frustrații și la o pierdere a puterii de autocontrol
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
1081 cazuri de expertiză psihiatrică, raportează un numă de 154 de cazuri de iresponzabilitate consecutivă unor tulburări psihice, adică o rată de 14% . Asemănător, pe un lot de 367 de crime, Gilles (1976) găsește doar 18% delincvenți patologici, bolnavii cu schizofrenie ocupând poziția a 3a cu un procentaj de 2.8% Aceste date par să se coreleze cu alte cifre raportând un procentaj în jurul a 5% pentru delincvența în general (Leaute, 1972). Fiorentini (1979) găsește un raport apropiat de 11.5
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
8% Aceste date par să se coreleze cu alte cifre raportând un procentaj în jurul a 5% pentru delincvența în general (Leaute, 1972). Fiorentini (1979) găsește un raport apropiat de 11.5% bolnavi psihici; în plan nosologic psihozele cronice sistematizate și schizofreniile ocupă un loc preponderent, iar rata recidivelor sau tentativelor se ridică la 3%. în fine, datele poate cele mai extinse statistic le furnizează studiul efectuat de Boișteanu et al, 1996 care pe un lot 45.000 cazuri de expertize medico-legale
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
furnizează studiul efectuat de Boișteanu et al, 1996 care pe un lot 45.000 cazuri de expertize medico-legale psihiatrice efectuate între 1966-1996 relevă o rată de 21.5% reprezentând devianțe comportamentale patologice (deci cumva asemănătoare cu alte statistici), din care schizofreniile ocupă un procent de 6.8% . Dacă se iau în considerație comportamentele antisociale per ansamblul populației de bolnavi psihici, frapează de asemeni relativ redusa proporție a actelor grave medico-legale, deși rata arestărilor în rândul persoanelor cu tulburări psihice având cel
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
la pacienții psihotici și la cei alcoolici; din rândul celor psihotici delincvenții periculoși părând a fi recrutați esențialmente dintre deliranții cronici paranoici și dintre schizofreni (61% dintre cei admiși), reunind un polimorfism particular al periculozității lor. în mod clasic, delincvența schizofrenilor pare centrată de rolul impulsurilor necontrolate și hebefreno-catatonie. De regulă, actul antisocial al schizofrenului se caracterizează prin bruschețe, imprevizibilitate, iraționalitate, incoerență, discordanță și ininteligibilitate aparentă, iar atunci când este vorba de o agresivitate fizică, prin violența sa deosebită și înverșunarea particulară
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
din urmă nu este obligatoriu în relații directe cu tulburările mintale ci corespunde adesea influențelor criminogenetice ale delincvenților "normali". Ar fi deci abuziv de a considera patologică oricare devianță socială a bolnavilor schizofreni. Principalele argumente privind violența asociată cu debutul schizofreniei se găsesc în sursele germane bazate în general pe o serie bine selectată de pacienți acuzați de omucideri sau tentative de omucidere sau alte delicte severe (Wilmanns, 1940). Hafner & Boker, 1973, au găsit că 84% de ucigași cu schizofrenie din
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
debutul schizofreniei se găsesc în sursele germane bazate în general pe o serie bine selectată de pacienți acuzați de omucideri sau tentative de omucidere sau alte delicte severe (Wilmanns, 1940). Hafner & Boker, 1973, au găsit că 84% de ucigași cu schizofrenie din seria lor de studiu pe 10 ani, erau bolnavi de mai mult de un an, și 55% de mai mult de 5 ani. în medie pacienții violenți din acest studiu erau cu 8.5 ani mai în vârstă decât
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
studiu pe 10 ani, erau bolnavi de mai mult de un an, și 55% de mai mult de 5 ani. în medie pacienții violenți din acest studiu erau cu 8.5 ani mai în vârstă decât delincvenții "normali" pacienții cu schizofrenie fiind cei care au furnizat procentajul cel mai mare din aceste date. Similar, Taylor, 1987 pe un lot de acuzați bărbați, a găsit că în momentul înregistrării infracțiunilor implicând violența de orice tip, vârsta pacienților schizofreni aflați la primul episod
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de acuzați bărbați, a găsit că în momentul înregistrării infracțiunilor implicând violența de orice tip, vârsta pacienților schizofreni aflați la primul episod era mai mare în medie cu 3-4 ani. Walker & McCabe, 1973, au studiat un eșantion de pacienți cu schizofrenie care au fost admiși în spital împotriva voinței (la un ordin judecătoresc) pentru diverse infracțiuni găsind și ei că pacienții violenți au fost semnificativ mai în vârstă decât cei care au fost admiși în spital cu consimțământul lor. Vârsta mai
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
delirului sau halucinațiilor crește odată cu durata bolii, dar este maxim în primul an de boală (Humphreys et al, 1992). Violența personală deliberată, a fost manifestarea cea mai comună și natura relației cu victima a fost similară cu aceea găsită la schizofrenii ucigași (Hafner & Boker, 1973). în câteva cazuri a existat un istoric îndelungat de violență aparent nelegat de boală, dar în cele mai multe cazuri a existat o legătură evidentă și directă între comportamentul amenințător și simptome. într-un studiu privind pacienții psihotici
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
găsit că 20% erau în mod cert și 26% probabil, direct motivați de trăirile lor psihotice. în ciuda unor asemenea dovezi asupra faptului că halucinațiile ar putea fi precipitante pentru violența imprevizibilă în circa 15% din cazuri în stadiile precoce ale schizofreniei (Depp, 1983; Werner et al, 1985; Goodwin et al, 1971; Taylor, 1985; Hellerstein et al, 1987; Rogers et al, 1988), alte studii mai recente (Humphreys et al, 1992) subliniază relativ lipsa de importanță a halucinațiilor imperative în declanșarea comportamentului agresiv
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
acțiuni violente comise de schizofreni (Mawson, 1985) și s-a dovedit că ar putea fi legat de asocierea lui cu halucinații somatice, deliruri sexuale și gelozie morbidă (Varsanis et al, 1972). Rațiunea pentru care comportamentul violent sau amenințător la debutul schizofreniei, nu conduce automat la internarea forțată în spital nu este foarte clar. Una din explicații ar consta în aceea că raportarea de către rude a unor asemenea fapte a fost interpretată doar în lumina experiențelor subsecvente ca având relație cu boala
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
compotamentele de acest tip au fost recunoscute ca făcând parte din boală, ele au fost tolerate (Lagos et al, 1977; Johnstone et al, 1986; MacMillan & Johnson, 1987). Aceasta subliniază problemele recunoscute ale estimării riscului real al violenței asociate cu debutul schizofreniei, (când atât de multe sudii mai vechi au depins de învinuirea de omucidere ca dovadă a violenței). Majoritatea pacienților schizofreni nu evidențiază comportamente amenințătoare sau violente pe tot parcursul evoluției bolii, cu toate acestea datele prezentate, sunt argumente că o
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
direct legată de anumite simptome. Este dificil de identificat însă asemenea pacienți, dar este îngrijorătoare prezentarea relativ tardivă în servicii a unei proporții substanțiale de pacienți cu risc, cont ținând și de faptul că o mică minoritate, este adevărat, din schizofrenii care au comis astfel de acte periculoase nu erau cunoscuți ca atare la nivelul serviciilor de psihiatrie (Hafner & Boker, 1973; Taylor, 1987). Studiile mai recente arată că actele majore de criminalitate sunt comise, în special, de catre heboidofreni și deliranții paranoizi
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]