5,013 matches
-
o notă referitoare la comentariile consacrate Hertei Müller de către revista „Observator cultural", iar în numărul de săptămâna viitoare al revistei noastre veți afla cum s-a desfășurat seara de 28 septembrie, precum și o cronică la cel mai recent roman al scriitoarei tradus în limba română. Herta Müller a citit câteva pagini din romanul Leagănul respirației, care ar fi trebuit să fie scris în colaborare cu Oskar Pastior ca o evocare a lagărului sovietic în care au fost internați în ianuarie 1945
Foșnetul literaturii la Ateneu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6025_a_7350]
-
apolitismul poate fi o formă de politică în regimurile autoritare), pentru Herta Müller, apolitismul scriitorilor români din anii de comunism ar fi fost, spre deosebire de ce s-a întâmplat în alte țări comuniste, o formă de lașitate. Inverosimilă simplificare din partea unei scriitoare care a trăit pe pielea ei comunismul! În această simplificare, se vede cu ochiul liber o sechelă de gândire stângistă, cu atât mai ciudată cu cât Herta Müller însăși i-a criticat, în memorabila seară de 28 septembrie, pe colegii
Foșnetul literaturii la Ateneu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6025_a_7350]
-
a pătruns în intimitatea lor și a rămas alături de ei până la sfârșit. În cei șapte ani în care a locuit împreună cu Simone de Beauvoir (de când ea avea 44 de ani, iar el 27, adică din 1952 până în 1959), Castor (numele scriitoarei pentru apropiați) își împărțea timpul săptămânii între cei doi bărbați. Sartre a avut mereu o viață sentimentală complicată. Din 1949 până când a murit, adică vreme de peste treizeci de ani, amanta lui en titre a fost Michelle Vian (fosta soție a
Sub semnul adorației by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5939_a_7264]
-
Club A pentru o nouă întâlnire neconvențională. Pe viitor, fresh-ul va include și lansări de carte și va lansa concursul de fotografie literară „Ion Cucu”. Orașul îngerilor Iulia Dondorici scrie în OBSERVATORUL CULTURAL din 20 octombrie - 3 noiembrie despre cazul scriitoarei germane Christa Wolf, care și-a publicat anul acesta, la Suhrkamp Verlag, ultimul său roman: Orașul îngerilor (Stadt der Engel oder The Overcoat of dr. Freud). Ca întotdeauna cînd e vorba de un caz de popularitate excesivă, motivul principal este
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5940_a_7265]
-
a preluat integral arhivele fostei poliții politice Stasi), Christa Wolf a devenit un caz celebru, iar notorietatea pe care i-a dat-o scandalul a ajutat-o să-și vîndă cărțile. „După ce fusese, poate, cea mai populară - cunoscută în Vest - scriitoare est-germană, Christa Wolf a continuat să publice cu succes și după 1989, rămînînd, pînă astăzi, una din scriitoarele ale cărei lecturi și apariții publice se desfășoară cu casa închisă.” Cronicarul nu a citit încă romanul Orașul îngerilor, dar se întreabă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5940_a_7265]
-
care i-a dat-o scandalul a ajutat-o să-și vîndă cărțile. „După ce fusese, poate, cea mai populară - cunoscută în Vest - scriitoare est-germană, Christa Wolf a continuat să publice cu succes și după 1989, rămînînd, pînă astăzi, una din scriitoarele ale cărei lecturi și apariții publice se desfășoară cu casa închisă.” Cronicarul nu a citit încă romanul Orașul îngerilor, dar se întreabă ce părere are Herta Müller spre Christa Wolf. Clujul alege bine Numărul din octombrie al revistei APOSTROF publică
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5940_a_7265]
-
în care se înecase, cu o săptămână mai devreme, ambasadorul Angliei. În perioada legăturii lui amoroase cu Simone de Beauvoir (a durat șapte ani, a început când el avea 27 de ani, iar ea 44, Lanzmann fiind singurul dintre amanții scriitoarei care a și coabitat cu ea), se duceau împreună în munți fără să se echipeze adecvat pentru alpinismul cu mare risc de accidentare pe care-l practicau. În anii liceului, el și colega lui Hélène, având amândoi cărți de identitate
Filmele din carte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5951_a_7276]
-
de agresiune, nicio violență, nu voi spune mai mult, a declarat atunci fostul șef al FMI. El a depus de altfel o plângere pentru denunț calomnios împotriva acuzatoarei sale, care va fi examinată după finalizarea anchetei asupra acuzațiilor aduse de scriitoare. Această confruntare este 'o procedură destul de obișnuită, în măsura în care cele două versiuni sunt diferite', a explicat pentru AFP o sursă din poliție. Cu prilejul audierii sale de către poliție, la 12 septembrie, DSK a recunoscut că i-a făcut 'avansuri' tinerei, conform
Confruntare: Tristane Banon spune că DSK nu a îndrăznit să o privească, politicianul o acuză pe ziaristă de minciună () [Corola-journal/Journalistic/59540_a_60865]
-
și e valabil nu doar pentru locuitorii fostei Iugoslavii - pur și simplu nu mai există. (A.C.) Ana Chirițoiu: Aș vrea să începem cu momentul plecării dv. din Croația. A avut loc atunci o campanie mediatică împotriva dv. și a altor scriitoare, precum Slavenka Drakulić, întreprinsă inclusiv de colegi ai dv. scriitori. Dubravka Ugrešić: A fost vorba de un caz mediatic fabricat, de o instrumentare, care însă a căpătat proporții și a ajuns pînă în parlament. Lucrurile începuseră însă dinainte, cu o
Dubravka Ugresić: „Din teama de diferență, te apuci de ce ți-e la-ndemînă: steagul, stema, limba, genul, naționalitatea“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5965_a_7290]
-
violent de presă, a avut loc o campanie de hărțuire care nu s-a dat înapoi de la nimic. Mira a plecat din țară iar acum trăiește de ani buni în America. După aceea am fost atacată și eu, împreună cu alte scriitoare - Slavenka Drakulić, Rada Iveković, profesoară de filosofie, Jelena Lovriæ, Vesna Kesiæ, jurnaliste. Cînd sau săturat de atacuri la persoană, au început să inventeze povești despre cum noi cinci unelteam împotriva Croației, am fost declarate trădătoare etc. Ziarelor și televiziunilor le
Dubravka Ugresić: „Din teama de diferență, te apuci de ce ți-e la-ndemînă: steagul, stema, limba, genul, naționalitatea“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5965_a_7290]
-
știam. N-a fost ceva foarte înțelept, aveam 43 de ani, nimeni nu-și părăsește slujba și casa la vîrsta asta. Eu însă eram sigură că fac bine. Totuși, am petrecut ani buni luptîndumă să supraviețuiesc - ca om și ca scriitoare. N-a fost ușor. A.C.: V-ați stabilit atunci în Olanda. Dar sînt curioasă cum vedeți Olanda acum, după apariția unor figuri politice islamofobe și, în fond, xenofobe precum Geert Wilders? Dubravka Ugrešić: În Olanda duc o viață de outsider
Dubravka Ugresić: „Din teama de diferență, te apuci de ce ți-e la-ndemînă: steagul, stema, limba, genul, naționalitatea“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5965_a_7290]
-
putea desfășura orice dramă. Care este cel mai complicat lucru când începeți scrierea unui nou roman: schițarea acțiunii, personajele principale, prima frază...? Nu-mi concep acțiunea romanelor în cele mai mici detalii înainte de a începe scrierea. Sunt mai curând o scriitoare intuitivă. Creez scene și pasaje, iar apoi lucrurile încep să se dezvolte. Deci, s-ar cuveni să spun că formularea povestirii pe măsură ce scriu sau în cursul procesului de editare reprezintă pentru mine cea mai mare provocare și impune eforturi mari
Sarah Hall: „Sunt mai curând o scriitoare intuitivă” by Virginia Costeschi () [Corola-journal/Journalistic/5703_a_7028]
-
reprezentant al literaturii de limbă spaniolă, alternativ din peninsulă și de pe continent, ca omagiu pentru întreaga opera, i-a revenit pentru anul 2010 prozatoarei Ana María Matute, născută în 1925 la Barcelona. Inclusă de mai multă vreme pe listele candidaților, scriitoarea catalana se află în acest an în compania altor figuri importante din literatura spaniolă a ultimelor decenii, precum Luis și Juan Goytisolo, Antonio Muñoz Molina, José Manuel Caballero Bonald, Francisco Nieva, Javier Marías. Conform primelor declarații, decizia juriului, prezidat de
Premiul Cervantes 2010: Ana María Matute by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/5718_a_7043]
-
îmbogățitea genului scurt al povestirii contemporane și a literaturii pentru copii și tineret, folosind o manieră personală de combinare a realismului cu „dimensiunea fantastică”. În primele informații, comentarii și estimări în legătură cu evenimentul se fac invariabil referiri la condiția feminină a scriitoarei și la numărul impresionant al premiilor literare care au jalonat timpuria și îndelungată sa carieră literară, de la cei 17 ani ai scrierii primului român (Pequeño teatro, distins ulterior, în 1954, cu Premiul Planetă), pînă la cei 85 ai omagierii cu
Premiul Cervantes 2010: Ana María Matute by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/5718_a_7043]
-
semnul aceleiași cifre - „realității îi plac simetriile” spunea Borges -, în 1998, fusese a treia femeie acceptată în Real Academia Española. Se mai comentează și un alt fapt, evident de altfel după o cît de rapidă trecere în revistă a publicațiilor scriitoarei: aproape cîte titluri, atîtea distincții literare, unele foarte importante: Premiul Planetă 1954, Premiul Nadal 1959, Premiul Criticii 1959, Premiul Național de Literatură pentru copii și tineret (1984), Premiul Național pentru Literatură (2007). Opera literară a Anei Maria Matute cuprinde române
Premiul Cervantes 2010: Ana María Matute by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/5718_a_7043]
-
reflecție asupra existenței umane, Ana María Matute dezvăluie cum, într-o societate absurdă și nedreaptă a celor puternici și autoritari, viața individului devine o tragică înfruntare a sensibilității și dorinței de libertate cu duritatea și oprimarea. Acea „dublă privire” a scriitoarei asupra lumii, invocată adesea de criticii literări, produce o specifică dinamică a dedublării la nivelul compozițional și formal al operei (planuri narative, configurarea personajelor, sentimentele, formula estetică, tonalitatea etc.). Realismul testimonial, recunoscut că o dimensiune fundamentală în primele proze ale
Premiul Cervantes 2010: Ana María Matute by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/5718_a_7043]
-
a scris ceva!». Tata, după ce i-am povestit întâmplarea, a fost încântat și a început să mă încurajeze «să scriu», așa că am „produs” niște «descrieri» de excursii în Bucegi, dar știu sigur că nu mă credeam în stare să devin «scriitoare». Făceam și «compoziții» școlare, apreciate, dar îmi părea că intrau, normal, în viața mea școlară obișnuită, de elevă prima sau a doua din clasă. Nu cred că e un «debut» nici, pe la 12-13 ani, Premiul la Tinerimea Română (care mi-
O viață puțin cunoscută - Interviu cu Doamna Prof. univ. dr. doc. Tatiana Slama-Cazacu by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5724_a_7049]
-
și nu atât din «gene», cât din ce ni se dă (desigur, și din ce selectăm, reținem). Și nu se înțelege că, din cauza asta, se poate prăbuși o Țară! Așadar, mă plămădeam, în anii ’30, dar nu mă consideram viitoare scriitoare, nu mă «credeam», din fericire nu mă îngâmfau micile succese, pentru că aveam acele profesoare excelente, care îmi dădeau «note bune», mă programau să recit pe la «serbări», dar nu ne făceau «chien savant», «vedete», ci ne introduceau în «Cultura generală» câtă
O viață puțin cunoscută - Interviu cu Doamna Prof. univ. dr. doc. Tatiana Slama-Cazacu by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5724_a_7049]
-
siteul meu, făcut integral de mine, prin 2007, cu detalii, scanări de coperte și altele. Da, acela a fost debutul literar deși fără urmări, chiar ignorat, căci nu am putut publica după aceea beletristică, ba nici nu am fost considerată «scriitoare», iar la primirea, târzie, în Uniunea Scriitorilor, în 2002, am fost, aș zice „răutăcios” (pentru că publicasem totuși, în anii ’90, pe lângă eseuri, două cărți de pură beletristică, în 1994, 1998, iar apoi alte patru), deci am fost încadrată nu la
O viață puțin cunoscută - Interviu cu Doamna Prof. univ. dr. doc. Tatiana Slama-Cazacu by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5724_a_7049]
-
Nobel pentru literatură. Când era întrebat adesea în interviuri de către ziariști despre persecuția din Uniune, îl cuprindea supărarea. Nu putea suporta gândul că onoarea nu i-ar fi adusă de munca sa literară, ci ar reprezenta compensarea persecuției din patrie. (...) Scriitoarea Ludmila Stern este profesor la Universitatea Brandeis, SUA. Născută la Leningrad, URSS, a absolvit Facultatea de Geologie din Institutul de Mine, iar doctoratul l-a susținut la universitatea din același oraș. A lucrat ca geolog, conducător de proiect, iar în
Brodski: Drumul de la pierde-vară la laureat Nobel by Ludmila Stern () [Corola-journal/Journalistic/5895_a_7220]
-
iată cum a început transformarea lui Audrey. Voilà... Pur și simplu așa.” Două excelente biografii publicate în ultimii ani (Colette, la vagabonde assise, de Hortense Dufour [2004], și Colette, de Madeleine Lazard [2008]) probează cu asupra de măsură că marea scriitoare se pricepea, între altele, și la femei. Dar e la fel de adevărat că Audrey Hepburn își ținea, dacă se poate spune asta, „misterul la vedere.” Era în felul ei de-a fi, în construcția spiritual-motrice a ființei sale ceva ce te
Mic-dejun cu Audrey (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5898_a_7223]
-
de decernare a premiilor. Nicolae Manolescu, în prezența primarului Mangaliei (Claudiu Tusac), a ministrului Culturii (Kelemen Hunor) și a primarului sectorului 2 București (Neculai Onțanu), a înmînat două premii: „Premiul Festivalului", care se acordă unui tînăr scriitor, a fost decernat scriitoarei canadiene de origine chineză Madeleine Thien, și Marele Premiu „Ovidius", care a fost acordat scriitorului francez Jean d'Ormesson. Luni, 7 iunie, sala de conferințe a hotelului „President" din Mangalia a găzduit două sesiuni de comunicări (moderator: criticul Eugen Negrici
Festivalul pe scurt by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/6242_a_7567]
-
Cronicar Herta Müller în România La începutul săptămânii, scriitoarea germană de origine română Herta Müller, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură, s-a aflat la București, la invitația Editurii Humanitas, pentru un dialog cu publicul și o lectură din opera proprie. (In numărul viitor, vom publica un reportaj al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6041_a_7366]
-
publicul și o lectură din opera proprie. (In numărul viitor, vom publica un reportaj al întâlnirii de la Ateneu.) Acțiunea a fost sprijinită de numeroși sponsori din țară și din străinătate. Recent au fost publicate în limba română două romane ale scriitoarei, „Călătorie într-un picior", în traducerea Corinei Bernic, cel dintâi scris după părăsirea României, și „Leagănul respirației", în traducerea lui Alexandru Șahighian, tipărit în Germania cu puțin timp înainte de a fi primit Nobelul. Un remarcabil număr din OBSERVATOR CULTURAL din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6041_a_7366]
-
traducerea Corinei Bernic, cel dintâi scris după părăsirea României, și „Leagănul respirației", în traducerea lui Alexandru Șahighian, tipărit în Germania cu puțin timp înainte de a fi primit Nobelul. Un remarcabil număr din OBSERVATOR CULTURAL din septembrie conține numeroase comentarii despre scriitoare și operele ei, precum și un interviu acordat lui Ovidiu Șimonca. Cităm din acesta din urmă un pasaj referitor la interesul arătat în Germania lămuririi cât mai multor aspecte din istoria țării: „Nazismul este discutat în fiecare manual școlar. Pentru toate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6041_a_7366]