85,183 matches
-
eponime, deși au o acută conștiință literară, ies din tiparul legendei antice grecești fără însă a-și nega imaginea arhetipală. Fiecare din ele își are propria povestire care o cuprinde și pe a celuilalt, ajungîndu-se astfel la povestirea unei povestiri. Scriitorul sîrb resacralizează acest poem liric pe care îl transpune în epic printr-o tehnică inițiatică, apelînd la intertextualitate. Cele două personaje complementare și predestinate își urmăresc destinul dincolo de experiența temporală, trăindu-și "mitul" într-o realitate istoric-mitică. Romancierul tasmanian Richard
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
autohtone, își trage numele - Ego-grafii - de la același Mircea Mihăieș). Primele trei apariții au o caracteristică interesantă: neintenționat probabil, au toate ca autori teoreticieni ai scrisului - Mihai Zamfir (Fetița), Alexandru George (Oameni și umbre, glasuri, tăceri), Mircea Nedelciu (unicul dintre ei scriitor prin excelență), Adriana Babeți și Mircea Mihăieș (Femeia în roșu). Nume la fel de grele se pare că vor urma, printre ele Ștefan Agopian, Norman Manea și Matei Călinescu (cu celebrul său Viața și opiniile lui Zacharias Lichter). Probabil cel mai celebrat
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
nu degeaba stă la loc de cinste în bibliografie Numele trandafirului. Stindard de cititor: "La început se deschid ochii, urechile și se închide gura." Și caii se împușcă, nu-i așa? lorin LĂzărescu e ceea ce s-ar putea numi un scriitor tînăr - a debutat în 2000, cu, după cum spune el, "un volum de povestiri bune, cu un titlu prost și o copertă oribilă", Cuiburi de vîsc. A devenit apoi redactor la revista ieșeană Timpul (din păcate, aproape fantomatică pentru bucureșteni), iar
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
nu numai în povestirea Pulp Fiction, un voyeur-ist cu camera de filmat pe umăr, de preferință invizibil, dar și întrupat și intextualizat în autorul-narator-martor, care-și ia drept complice inocentul cititor. Nu originalitatea abodării trebuie căutată aici (deși, sau pentru că, scriitorul stăpînește bine un repertoriu larg de strategii textuale), importante sînt povestea și, abia în al doilea plan, fragmentarismul, această organizare, a istoriilor care se "îmbucă", în cadre filmice (începînd cu stop-cadrul inițial, care-l lasă pe unul din eroi cu
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
admonestat . Ce-mi rămîne de făcut? Cred însă că odată și odată tot va sosi momentul cînd de la o distanță mai potrivită, cartea mea va fi analizată și receptată. Așa ceva nu aduce sub nici o formă vreun prejudiciu nici filozofului, nici scriitorului și nici omului Cioran. Dimpotrivă cartea mea îi va determina pe mulți să-l citească pe Cioran. R.B.: Mai ales aici în Germania și în România nu mai puțin - mă refer la tînăra generație de cititori - fiindcă oricum, cartea se
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
scrisori o afirmație cam "nerăbdătoare". Dar mai important este că a fost de la sine înțeles că atîta vreme cît Simone Boue trăia, aceste scrisori nu aveau voie să vadă lumina tiparului. Doar moartea ei neașteptată m-a determinat, la rugămințile scriitorului Ulrich Horstmann, să scriu această carte, din cuprinsul căreia am exclus intimitățile. În ceea ce privește faptul că lectura romanului epistolar le-a încîntat mai degrabă pe cititoare și mai puțin pe cititorii masculini, aceasta s-ar putea datora, în eventualitatea unor resentimente
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
care au determinat alcătuirea volumului și rezumă, evident mai condensat, nota asupra ediției, nelipsind-o prin aceasta de importantele deschideri de orizonturi pentru apropierea de omul Ion Creangă. Și aceasta prin aducerea la lumină a unor cuceritoare documente, deopotrivă asupra epocii scriitorului și a epicului interpretativ conținut în lucrările ce i-au fost dedicate în perioada interbelică și în anii pe care Dumitru Furtună a mai avut răgazul să-i studieze, în ciuda arhivei risipite și a greutăților întâmpinate. Dumitru Furtună ( 26 februarie
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
o recunoaște, este G. Călinescu în Postfața la Ion Creangă. Viața și opera, publicată în 1987, reluată în ediția din 1964. După ce parcurge drumul informărilor, străbătând Arhive ale Statului și ale Mitropoliei de Iași, culegerile de corespondență, lămuritoare ale vieții scriitorului, G. Călinescu scrie, așa cum am verificat în ediția din 1964: În fruntea cercetătorilor de documente stă economul D. Furtună. De asemenea, în Bibliografia asupra vieții am găsit enumerate în 13 poziții, titlurile scrierilor lui Dumitru Furtună consultate pentru buna orientare
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
Furtună Creangă ca diacon, întrucât o cercetare, relativ de ultimă oră, datorată lui Gheorghe Macarie în Arhivele statului Iași, fondul Mitropolia Moldovei, scoate la lumină o "Adeverință" autografă a lui Ion Creangă, care anulează afirmația lui Dumitru Furtună, precum că scriitorul nu s-ar fi prezentat la tribunalul unde i se ancheta mult dezbătutul caz al diaconiei lui. "Nu vine", este concluzia lui Dumitru Furtună, ignorând evident acest document prețios. După cum, și G. Călinescu, motivat de aceeași necunoaștere, surprinzătoare pentru cine
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
Constantin Țoiu 27 sept. 1984. Să-și fi vândut sufletul diavolului?... Poate l-o fi vândut, și asta nici măcar direct, ci prin cine știe ce intermediari, neavând nici curajul, nici mândria elementară, de vreme ce susținea că altă cale de a supraviețui, ca scriitor, nici nu ar fi putut să existe. Lăsând la o parte faptul, - pretindea, - că un scriitor și-așa...Și așa, ce? Ce ne-am fi făcut noi fără obsedantul deceniu, de unde am mai fi supt! noi?" (același). Un stol de
Războinicul ciung by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14040_a_15365]
-
vândut, și asta nici măcar direct, ci prin cine știe ce intermediari, neavând nici curajul, nici mândria elementară, de vreme ce susținea că altă cale de a supraviețui, ca scriitor, nici nu ar fi putut să existe. Lăsând la o parte faptul, - pretindea, - că un scriitor și-așa...Și așa, ce? Ce ne-am fi făcut noi fără obsedantul deceniu, de unde am mai fi supt! noi?" (același). Un stol de porumbei după viscol, în ianuarie, după ce iese soarele și se mai încălzește un pic și care
Războinicul ciung by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14040_a_15365]
-
Florica Dimitrescu Nu, nu este vorba de un dicționar românesc al scriitorilor români ci de unul elaborat în Cehia, calificat undeva de principala sa autoare, Libuëe Valentová ( L.V.) drept un dicționar "mic al unei literaturi mari", referindu-se prin "mic" la caracterul redus al Dicționarului scriitorilor români ( Praga, 2001) și prin "mare
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
vorba de un dicționar românesc al scriitorilor români ci de unul elaborat în Cehia, calificat undeva de principala sa autoare, Libuëe Valentová ( L.V.) drept un dicționar "mic al unei literaturi mari", referindu-se prin "mic" la caracterul redus al Dicționarului scriitorilor români ( Praga, 2001) și prin "mare" la valoarea literaturii române. Libuëe Valentová cunoscută cititorilor revistei noastre ca fiind corespondenta "României literare" în Cehia este profesoară la secția de română a Institutului de Studii Romanistice a Universității din Praga și secretara
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
altceva), deoarece nu vin din partea unui specialist întru ale literaturii și nici din partea unui slavist. Am pornit însă de la credința că nici un umanist, astăzi, cînd este atîta "foame" de instrumente de lucru, nu poate rămîne indiferent în fața unui Dicționar al scriitorilor români redactat în străinătate. De fapt, titlul acesta este numai traducerea celui real, Slovník Rumunskúch spisovatelö ( SRS), dicționar apărut la sfîrșitul anului 2001 la prestigioasa Editură Libri din Praga. Istoria acestui dicționar a început acum mai bine de 20 de
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
Rumunsko, elaborat de un mic colectiv de 4 persoane ( dintre care și L.V.) condus de profesoara de română Marie Kavkova, cunoscută la noi din anii ^50 cînd era o inimoasă atașată culturală a țării sale. Acest prim dicționar ceh al scriitorilor români, la rîndul său de mult epuizat, trebuia înlocuit cu altul care, în mod firesc, urma să aducă punctul de vedere și să exprime sensibilitatea generației următoare. Astfel, în timpul record de 3 ani Libuëe Valentová a redactat aproape în întregime
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
său de mult epuizat, trebuia înlocuit cu altul care, în mod firesc, urma să aducă punctul de vedere și să exprime sensibilitatea generației următoare. Astfel, în timpul record de 3 ani Libuëe Valentová a redactat aproape în întregime noul dicționar al scriitorilor români ajutată, în ultimele luni, de trei colaboratori: Jiéi Naëinec a scris o serie de articole despre literați din sec. al XX-lea, iar Vitalie Ciobanu și Vasile Gârneț au elaborat articole despre scriitori din Basarabia. În anii de lucru
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
aproape în întregime noul dicționar al scriitorilor români ajutată, în ultimele luni, de trei colaboratori: Jiéi Naëinec a scris o serie de articole despre literați din sec. al XX-lea, iar Vitalie Ciobanu și Vasile Gârneț au elaborat articole despre scriitori din Basarabia. În anii de lucru L.V. a făcut mai multe călătorii de studii la București unde a căpătat sprijinul unor colegi români, mai ales dintre cercetătorii de la Institutul G. Călinescu, și anume Dorina Grăsoiu, Magdalena Popescu, Iordan Datcu și
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
doilea, semnat de V. Ciobanu, se oprește asupra destinului complicat al literaturii românești din Basarabia. Dicționarul propriu-zis cuprinde un număr de 310 de articole care încep cu Gabriela Adameșteanu și sfîrșesc cu Vlad Zografi, admirabili exponenți a două generații de scriitori români. Avînd un țel primordial informativ, fiecare articol cuprinde elementele de bază ale vieții ca și, în principiu, totalitatea titlurilor scriitorului respectiv și, în rîndul al doilea, atitudini critice iar, cînd autorul respectiv a format obiectul unor cercetări literare cuvintele
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
310 de articole care încep cu Gabriela Adameșteanu și sfîrșesc cu Vlad Zografi, admirabili exponenți a două generații de scriitori români. Avînd un țel primordial informativ, fiecare articol cuprinde elementele de bază ale vieții ca și, în principiu, totalitatea titlurilor scriitorului respectiv și, în rîndul al doilea, atitudini critice iar, cînd autorul respectiv a format obiectul unor cercetări literare cuvintele referințe bibliografice. Cu obiectivitatea necesară unei asemenea lucrări științifice, autorii s-au străduit să facă să figureze în dicționar personalitățile literare
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
autorii s-au străduit să facă să figureze în dicționar personalitățile literare de vîrf ale tuturor epocilor din trecut, acordînd un spațiu privilegiat perioadei actuale. Printre calitățile, nu puține, ale acestui dicționar, trei aspecte ne-au atras atenția îndeosebi: prezența scriitorilor români aflați, acum sau mai de mult, în exil, prezența literaturii din Basarabia și prezența tinerilor scriitori. Evident că, din motive detestabile din trecutul nostru dominat de totalitarism de pînă la Revoluția din decembrie 1989, despre prima categorie nu putea
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
din trecut, acordînd un spațiu privilegiat perioadei actuale. Printre calitățile, nu puține, ale acestui dicționar, trei aspecte ne-au atras atenția îndeosebi: prezența scriitorilor români aflați, acum sau mai de mult, în exil, prezența literaturii din Basarabia și prezența tinerilor scriitori. Evident că, din motive detestabile din trecutul nostru dominat de totalitarism de pînă la Revoluția din decembrie 1989, despre prima categorie nu putea fi vorba în ediția din 1984 a dicționarului În articolul publicat în "România literară" în nr. 3
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
din decembrie 1989, despre prima categorie nu putea fi vorba în ediția din 1984 a dicționarului În articolul publicat în "România literară" în nr. 3 din 2002, L.V. își amintește că formula consacrată utilizată de Ambasada RSR de la Praga despre scriitorii "fugiți, rămași", era "nu mai e scriitor român" ca și cum această nobilă însușire se putea "pierde" cînd cineva se afla în afara granițelor sau că i s-ar fi putut retrage În SRS ne întîmpină numeroase articole dedicate scriitorilor români din exil
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
putea fi vorba în ediția din 1984 a dicționarului În articolul publicat în "România literară" în nr. 3 din 2002, L.V. își amintește că formula consacrată utilizată de Ambasada RSR de la Praga despre scriitorii "fugiți, rămași", era "nu mai e scriitor român" ca și cum această nobilă însușire se putea "pierde" cînd cineva se afla în afara granițelor sau că i s-ar fi putut retrage În SRS ne întîmpină numeroase articole dedicate scriitorilor români din exil precum Ion Caraion, E. M. Cioran, Mircea Eliade
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
de la Praga despre scriitorii "fugiți, rămași", era "nu mai e scriitor român" ca și cum această nobilă însușire se putea "pierde" cînd cineva se afla în afara granițelor sau că i s-ar fi putut retrage În SRS ne întîmpină numeroase articole dedicate scriitorilor români din exil precum Ion Caraion, E. M. Cioran, Mircea Eliade, Paul Goma, Eugen Ionescu, Virgil Ierunca, Mircea Iorgulescu, Monica Lovinescu, Gabriela Melinescu, Bujor Nedelcovici, Ion Negoițescu, Dorin Tudoran, Mihai Ursachi, Matei Vișniec etc. Evident că numărul lor este mult mai
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
lucrări datorate lui Cornel Ungureanu, Nicolae Florescu, Mircea Popa volumul Evei Behring, Rumänische Schriftsteller im Exil. 1945-1989 apărut în limba română la sfîrșitul anului 2001 și, în original, la Stuttgart în 2002. Un spațiu relativ mare este acordat, perfect justificat, scriitorilor basarabeni ( 39 de articole din totalul de 310); aflăm, astfel date importante despre scriitori prețuiți nu numai în Basarabia ca de ex. poeții G. Vieru, V. Levițchi, prozatorii I. Druță, V. Vasilache sau criticii și istoricii literari M. Cimpoi, V.
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]