88,469 matches
-
Erori care denaturează adevărul istoric: p. 8: „This was nothing new in Roman letters: Sallust had done the same when he wrote about North Africa in his monograph on the war with Jugurtha.” - p. 36: „Nu era nimic nou în scrisorile (!) /în loc de „scrierile” - n.n./ romane: Sallustius a făcut același lucru atunci când a scris despre Africa de Nord, (sic!) în monografia sa despre războiul cu Jugurtha”; p. 10-11: „The coinage of Julian is another valuable control over the literature. It is a complex coinage
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Răsăritului (sic!) ... prefectul galilor (sic!)”; p. 58: „the Julian Alps” - p. 127: „Alpii lui Iulian (!!!)” în loc de „Alpii Iulieni” sau „Alpii Iulii”; p. 64, nota 19: „The letter to Aëtius mentions Julian’s amnesty for dissident Christians” - p. 137, nota 19: „Scrisoarea către Aëtius menționează amnistierea de către Iulian a creștinilor răsculați (sic!) /corect, „disidenți” - n.n./”; p. 73: „Ius senatorum et auctoritatem eius ordinis...” (‘The right of the senators and the authority of the class...’) - p. 153-154: „Ius senatorum Eteocles (sic! pentru et
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
lui Stanca. * În același număr al revistei de la Iași, dl Andrei Stavilă scrie despre Petre Țuțea articolul intitulat Un om incomod, o operă complexă. Ne stă pe limbă să replicăm: nici, nici... * NORD LITERAR din februarie continuă publicarea unor valoroase scrisori inedite ale lui N. Steinhardt, între anii 1965 și 1987, cu Eugen Jenney din SUA. Scrisorile au fost puse la dispoziția revistei bistrițene de către fratele lui Steinhardt, care trăiește în Belgia. * Ce vă spuneam? AXIOMA (numărul din februarie) vine cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
articolul intitulat Un om incomod, o operă complexă. Ne stă pe limbă să replicăm: nici, nici... * NORD LITERAR din februarie continuă publicarea unor valoroase scrisori inedite ale lui N. Steinhardt, între anii 1965 și 1987, cu Eugen Jenney din SUA. Scrisorile au fost puse la dispoziția revistei bistrițene de către fratele lui Steinhardt, care trăiește în Belgia. * Ce vă spuneam? AXIOMA (numărul din februarie) vine cu o nouă aniversare: Cristopher Marlowe s-a născut exact acum 440 de ani, în februarie 1564
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
Cronicar Centenar Mircea Vulcănescu În LUCEAFĂRUL din 25 februarie, dl. Marius Tupan publică o vehementă scrisoare adresată Jurnalului Național, referitoare la subvențiile pe care revista le-a primit de la Ministerul Culturii. Bineînțeles că în tîrg (sub semnătura, de data aceasta, a poetei Cornelia Maria Savu) se vîntură sume considerabile. Și pe seama României literare, de altfel. În
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
mult mai mici decît publicații lunare, de pildă, cu cheltuieli incomparabil mai mici. Tot restul e zvon sau, vorba d-lui Tupan, virgulă între subiect și predicat. * Într-un număr anterior al Luceafărului, dl. Tupan explicase bizara situație într-o scrisoare către APLER. Se pare că nu se făcuse auzit. * Poate de data asta! * CONTEMPORANUL din februarie este dedicat lui Nicolae Breban, la 70 de ani. Adevărat, deși de necrezut: autorul Bunevestiri și al Animalelor bolnave a atins vîrsta patriarhilor. România
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
în sfârșit puse în valoare - sunt elegante și sugestive, au personalitate. Reproduc, ca exemple, două dintre copertele realizate în ultima vreme: la romanul După-amiază cu o nimfomană de Eugen Șerbănescu, apărut la Editura Mașina de scris, și la volumul 12 scrisori exemplare de Ion D. Sîrbu, publicat de Editura Genesis din Petroșani. Prima se remarcă prin grațioasa sugestie de erotism orb, printr-o eleganță care face inoportun orice gând licențios. Iar cea de-a doua - prin dramatism și prin evidențierea efortului
Un mare talent by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13068_a_14393]
-
imaginarului dimovian. Leonid Dimov este nu numai un poet fantast, dar și un personaj fabulos. E nevoie de reinventarea biografiei lui, stimulată de o legendă socializată sau de una ficționalizată. Pentru o critică axată pe geneza interioară a operei literare, scrisorile de dragoste ale tânărului Dimov sunt o adevărată mină de aur. Ediția lui Corin Braga, foarte atent îngrijită și adnotată, are marele merit de a relansa interesul pentru personalitatea labirintică a lui Leonid Dimov, alimentând interpretările cu documente noi și
Viața amoroasă a tânărului Dimov (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13062_a_14387]
-
sub pretext de imoralitate. După intrarea în vigoare, în 1938, a legilor rasiale, mama sa Gina De Marsanich reușeste cu ajutorul unui frate, deputat fascist, să schimbe numele familiei din ebraicul Pincherle în Piccinini. Din aceeași perioadă datează de altfel câteva scrisori prin care Moravia îi solicita lui Mussolini, într-un stil în care astăzi este greu de stabilit limita dintre deferență și servilism, să îi permită să publice în continuare și îl asigura de propria bună credință față de regim. Epistolele respective
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
îl ține de la 19 ani: “București. Încep un caiet nou...” fără să mai adauge imediat în continuare vreo impresie relativă la orașul valah de la nordul Dunării. În schimb, la 17 martie, după trei zile petrecute aici trăgând chefuri neîntrerupte, în scrisoarea pe care i-o trimite mătușei salei, T. A. Ergolskaia, tânărul ofițer Leon Nicolaevici Tolstoi notează fericit,... (perioada lui românească de fericire, după cum spune Ianoși interpretând românește cuvintele lui Tolstoi): “Sunt năucit. Un oraș mare și frumos, obligația de a
Tolstoi despre români (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13064_a_14389]
-
Pe parcursul drumului de la Silistra la Maia (un sat astfel numit pe atunci, la nord-est de Buc., n.n.) am trecut prin București. Am jucat și a trebuit să împrumut bani. Situație înjositoare pentru oricine, iar pentru mine în special. Am scris scrisori: mătușichii, lui Mitea, lui Nekrasov... Nu știu de ce să mă apuc mai departe și în consecință nu fac nimic. Cred că cel mai bine ar fi să lucrez la Romanul unui moșier rus.” La 7 iulie 1854, acest autoportret, făcut
Tolstoi despre români (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13064_a_14389]
-
chef că trebuie să facă ceva, că trebuie să treacă la acțiune. Își împachetă lucrurile în valiză, stinse lumina, privi vestibulul pentru ultima oară și trânti ușa. Coborî cu liftul până jos și se strădui să arunce în cutia de scrisori cheia de la cameră. Era hotărât. Trebuia să găsească ambasada. Nu era altă ieșire. În fața casei dădu peste un bărbat obez și roșu la față, care în pofida frigului, curăța zăpada cu lopata. Bărbatul se înclină inobservabil și spuse ceva, desigur o
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
de creangă ta, sârmana / firava frunză? Vântul / m-a smuls din fagul ce mi-a fost părinte”); Eminescu scrie, În 1879, „Foaia veșteda”, după Lenau („Vântu-o foaie vestejita/ Mi-a adus mișcând fereastră / Este moartea ce-mi trimite / Fără plic scrisoarea această”). Eminescu În Italia Despre trecerea lui Eminescu prin Italia nu sunt multe de spus; și nici vesele. Această trecere s-a petrecut la Începutul anului 1884, cănd după ieșirea din Sanatoriul Ober-Döbling, din Viena poetul, Însoțit de bunul său
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
spus; și nici vesele. Această trecere s-a petrecut la Începutul anului 1884, cănd după ieșirea din Sanatoriul Ober-Döbling, din Viena poetul, Însoțit de bunul său prieten Chibici-Râvneanul, Întreprinde o călătorie de refacere, după cum ne asigură Titu Maiorescu, Într-o scrisoare expediata bolnavului, la Viena: „El (Chibici n.a.) vine pentru că, În Înțelegere cu dr. Obersteiner și după sfatul lui, să te scoată din Institut și să facă Împreună cu D-ta o excursie de vreo 6 săptămâni spre sudul Alpilor, poate până la
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
Cioran, Eliade și Ionesco. Înainte însă de a-l discuta propriu-zis, o observație: nici prefațatorul ediției (Mihai Șora), nici îngrijitorul acesteia (Fabian Anton) nu precizează destinația inițială a celor mai multe dintre textele publicate aici și, cu excepția articolelor din Vremea și a scrisorilor, ele nu sînt nici datate. Nu este o carte concepută unitar, ci conține fragmente diverse (articolele sînt scrise și publicate în anii ’30, scrisorile merg pînă în 1990, anumite texte le putem data ca fiind din 1984). Prin urmare, stilul
Potestas clavium by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/13083_a_14408]
-
precizează destinația inițială a celor mai multe dintre textele publicate aici și, cu excepția articolelor din Vremea și a scrisorilor, ele nu sînt nici datate. Nu este o carte concepută unitar, ci conține fragmente diverse (articolele sînt scrise și publicate în anii ’30, scrisorile merg pînă în 1990, anumite texte le putem data ca fiind din 1984). Prin urmare, stilul lor și contextul în care au fost scrise diferă simțitor, iar anumite scene sînt povestite de două-trei ori de-a lungul cărții. Scurte precizări
Potestas clavium by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/13083_a_14408]
-
prietenie, credincios în dragoste și împătimit de carte, de frumos, de poezie, suferind crunt de sărăcie în tinerețe, cu o temeinică și vastă cultură literară...”. Partea cea mai vie, însă, din carte o reprezintă fragmentele de jurnal, cele autobiografice și scrisorile lui Emil Cioran. Stîngăcia se pierde pe măsură ce amintirile copilăriei sale curg și cu toată autocenzura, nu-și poate opri o tresărire sentimentală cînd vorbește, cu tot vechiul tipic al evocărilor familiale, de originea, formarea și viața mamei sale. Extraordinară este
Potestas clavium by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/13083_a_14408]
-
cât și sculpturii. Dacă Schelling definea arhitectura drept muzică solidificată, am conchide și noi că multe opere de sculptură ale lui Constantin Brâncuși sunt forme ale unei arhitecturi muzicale. Iar omul Brâncuși, „cu natura lui afurisită”, cum reiese dintr-o scrisoare din iulie 1964, trimisă lui Petre Pandrea de arhitectul Octav Doicescu, a avut o „personalitate aforistică”, un fel de „silence dans l’oiseau”. Craiova, sept. 2010
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
clama o lipsă, unde nu atît, Ce am făptuit cît mai ales Cine am fost, făptuind? nu putem nici măcar muri fără de tine atît de aproape ne ești, încît însăși respirația se înfioară mai aproape decît îmi sunt eu mie însumi scrisoare către Alegra cu neputință Alegra, a zări prezentul divinul e mereu cu un pas înaintea noastră îmi înalț capul în noapte întîmpinînd ce-a fost, așadar ceea ce gîndesc a zări, licuriri - ne bîntuie mereu îndoiala, însă de ce nu ne-ar
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/9158_a_10483]
-
Dinu Ianculescu Vei găsi ascunsă-ntr-o zi Alexandrei Vei găsi ascunsă într-o zi o scrisoare ultimă, amară c-am plecat cu frunzele-ntr-o doară prin păduri pe care nu le știi. Pune-o pe raftul din cămară lângă-arome scurse pe tipsii. Vei găsi ascunsă într-o zi o scrisoare ultimă, amară. Și pe rânduri
Poezie by Dinu Ianculescu () [Corola-journal/Imaginative/9288_a_10613]
-
ascunsă într-o zi o scrisoare ultimă, amară c-am plecat cu frunzele-ntr-o doară prin păduri pe care nu le știi. Pune-o pe raftul din cămară lângă-arome scurse pe tipsii. Vei găsi ascunsă într-o zi o scrisoare ultimă, amară. Și pe rânduri vremea va stropi colbul și parfumele de-afară și vechimi cu zgomote de ceară în dulceața fructelor târzii. Vei găsi ascunsă într-o zi. Omagiu postum violoncenistului Radu Aldulescu E primăvară și e frig. O
Poezie by Dinu Ianculescu () [Corola-journal/Imaginative/9288_a_10613]
-
HOTARUL DE FOC (Editura „Europa” - Craiova, cu prezentări de Nichita Stănescu și Gheorghe Tomozei, 1991) • LA UMBRA CUVÂNTULUI (Editura „Semne”, 1995) • SCHIMBAREA LA FAȚĂ (Editura „Semne”, 2001) • TAURUL LUI FALARIS - „MĂRTURISITORUL” Jurnal de poet (Editura „Semne”, 2003) • MUZEUL DE PĂSTRĂVI - „SCRISORI DIN LAZARET” (Editura „Semne”, cu desene de Damian Petrescu, 2004) • POȘTALIONUL DE SEARĂ - „FILE DIN JURNALUL UNUI HERUVIM” (Editura „Semne”, cu desene de Damian Petrescu, 2005) • DINCOLO DE TĂCERE - „Jurnal de poet” (Editura „Semne”, cu desene de Damian Petrescu, 2009) • DANSUL
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
-n catedrală, Ștergând-o de imagini, Până când, la sfârșit, Rămase numai Duhul Desferecat pe ape. 7 aprilie 2007 Proiecție Ce straniu - să te vezi, când nu mai ești, prin ochii altcuiva, care te-adună din poze de demult și din scrisori, visând la taina ființei ce s-a dus... Căci cititoru-ajunge prea târziu, și totuși el își face din frânturi o luntre de plecare înapoi. Ce tare dorul lui de-a te găsi, te cheamă din neant să-i dai un
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9327_a_10652]
-
a fost chip... 7 februarie 2007 Lacune Au început să cadă Din rame poze pale Și din prăfoase plicuri Se risipiră file. Eram ca un scafandru Visând printre epave S-aducă naufragiul întreg la suprafață. înfățișări desprinse Din numele pierdute, Scrisori de mult trimise Soseau, luate de ape, Din nicăieri spre nimeni. De-aș fi putut ca fiul De împărat să curăț Veșmintele și spada Din podul amintirii, S-aleg din grajd fantasma Celui din urmă tropot, Aș fi aflat tărâmul
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9327_a_10652]
-
ne întâlnim Dragul meu dar deja suntem întâlniți Draga mea aș vrea să ne sărutăm Dragul meu dar deja ai mai vrut Draga mea uite ți-am adus frezii Dragul meu ucigaș de miresme Draga mea ți-am scris o scrisoare Dragul meu nu mai citesc romane Draga mea ți-am adus și-un inel de logodnă Dragul meu amăgit de aur Draga mea iubești pe altcineva Dragul meu nici nu știu de ce plâng Draga mea mai lasă-mă să te
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/9419_a_10744]