1,205 matches
-
una ți-a spus așa, nu? să știi că avea dreptate <sila>: ai grijă! <victor40>: de cine? <sila>: nu, ce faci. Or să se îndrăgostească femeile de tine <victor40>: nu asta urmăresc <sila>: tocmai. Și vei lasă în urmă numai scrum <victor40>: am auzit asta intr-un cintec <sila>: un cintec foarte trist <victor40>: noroc că tu ai un Soare care să te ghideze <sila>: și ochelari heliomatici după care să mă ascund... <sila>: trebuie să plec <victor40>: desigur. Spor la
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
nu era decît o preoteasă a distrugerii era mai aproape de adevăr, dar Bert era bine să vadă fața luminată a Lunii - și greierii ar fi pierit dacă același Dumnezeu s-ar fi coborît la mintea Rusoaicei, totul ar fi ajuns scrum; cum ar fi pornit Bert marșul său triumfal cu o asemenea ascendență devastatoare? O străbunică În stare să aprindă chiar tot cosmosul! Au mai vorbit despre mașini, despre fete, despre fotbal, despre cîini și pisici, Facebook, aici nu prea s-
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
malul mării și... I-a trecut și una ca asta prin minte. Ar fi Încununat totul cu o crimă! Dumnezeule, numai gîndul să i-l fi citit, de acolo, de sus, Antonia! Ar fi trimis pe loc un fulger ! Nici măcar scrum nu ar mai fi zărit Helga! Nici ea nu ar fi scăpat! Se ținea cu o femeie, făcea copii blestemați, nenorocea bărbații! Thomas nu era În stare să ia viața unui om. Nici dacă, demult, l-ar fi urmat pe
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
poate face însă nimic decît să privească pînă la capăt cum flacările înghit mii de caiete și sute de creioane, munți de plicuri și teancuri de foi albe, blocuri de desen și penare de lemn. Cînd nu mai rămîne decît scrumul din toate rafturile papetăriei, urletul alarmei încetează și el. „Ca un animal obosit.” De fapt, sistemul de alarmă este și el distrus de incendiu. nimeni, absolut nimeni nu vine să stingă focul. X o ia la fugă înapoi, spre parcul
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
-i fi deschis domnul Kariatide ușa de la intrare. superb salon, superbă grădină, superbă bibliotecă, superbă colecție de tablouri. Știe că doamna Kariatide este maniacă și nu suportă, printre altele, fumul de țigară. în consecință decide să fumeze și să scuture scrumul direct pe mochete. Vizitează, rînd pe rînd, și apartamentele vecinilor săi. De doisprezece ani, de cînd locuiește în acest imobil, nu a fost invitat decît de două ori la doamna Bordaz, proprietăreasa. Și aceasta numai la început, doamna Bordaz l-
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Apoi Otilia începu să ronțăie cealaltă jumătate și porni iar cu trăsura. Otilia amesteca o seriozitate rece, blazată cu cele mai teribile copilării. Într-o zi îmbrăca păpuși, în alta mustra pe moș Costache că se murdărește pe haine cu scrum de țigară și-l scutura întorcîndu-l în toate chipurile, ca pe un copil, spre râsul de plăcere al aceluia. Altă dată Otilia fu nemulțumită de gospodăria Marinei și, punîndu-și un șorț înainte, se așeză serios pe treabă, cerând concursul lui
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ale moșierului, epicureismul lui de om cult încîntau pe Felix și-i dădeau ascunse năzuinți. Prin contrast, îi răsărea în minte figura spână a lui moș Costache, care lipea G. Călinescu mereu cu buza lui groasă țigări noduroase și arunca scrumul peste tot. Înțelegea foarte bine admirația Otiliei pentru Pascalopol, însă îl întuneca fiecare simptom al unei familiarități mai strânse între fată și moșier. - Am cunoscut pe tatăl dumitale, pe bietul Iosif! vorbiPascalopol lui Felix. Semăna puțin cu dumneata. Ce zici
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
doar să-ipui, în pivniță, în pod, sub saltea etcetera. Ei, și servitoarea a șters parchetul cu benzină, uitând să deschidă geamurile, un chibrit aprins a căzut pe dușumea, și vaporii de benzină au luat foc, și toată casa a fost scrum în două ceasuri, cu bani cu tot. Morala: Nu pune banii de unde nu poți să-i scoți imediat. Stănică încercă să fixeze în ochi pe moș Costache, care continua a părea nepăsător, însă mânca cu o repeziciune cam nervoasă, evitând
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
BUCUREȘTI fiecare sugrumare de alee, fiecare țumburuș de la hidrantul la care trebuia să te racordezi, din prima, cu stropitoarea. Dacă nu le explicai, prin stația radio, unde să-și racordeze țumburușul, te condamnau că l-ai lăsat să se facă scrum pe obiectiv... Ajunsesem așa, să învăț numele de la oricare pisică, despre care caporalii din celelalte gărzi raporta c-ar fi îndeajuns de disperate, încît să aprindă incendiu la uscătoriile de bloc. Înghesuisem, în registrul sergentului de serviciu adrese, năvăleam peste
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
scobitoarea din gură, dând semnalul de deschidere a focului, iar plutonul a tras, tot ce-a mai simțit Sinistratul a fost că primul snop de gloanțe i-a zburat totul, până și dinții din față, scuturîndu-i, probabil, ca pe un scrum, pe treptele de ciment ale Cabinetului de Infirmerie. Trupul de mâță scheletică al Otiliei, poreclită Fiola, a fost ridicat în văzduh și pleznit, cu dușmănie, de stinghiile vrafului de scaune și mobilier de birou, stricat, din spate. 285 CEI ȘAPTE
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
rosti Bărbatul de Ceață și, cu mâna stângă, manevră trei dintre butoanele pick-up-ului, stăruind să elimine fuioarele de paraziți datorate microfoniei. - Adriane! Nu-mi vorbi despre stârvul tău, Adriane! Fiindcă eu simt că mă topesc și dacă scap vreun blestem... Scrumul și 365 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Într-o miercuri, înăuntru, la "Grădinița" (pe terasă, sporăvăiau, zgribulite, doar două perechi), el și madam Nicolici se treziră sorbindu-și halbele cu bere mediocră, în compania unui poet guraliv. De vreo
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
era destăinuitor. O dată ce te simțea suflet de ispravă, ți se destăinuia... Era toamnă. Ploua. Era perioada aia, de îndată ce-l aduseseră de la Crematoriu, că nevastă-sa aia... Unde-i nevastă-sa?... Ca să economisească banii cu cimitirul, îl lepădase... Să-l facă scrum, la Crematoriu... Și trădarea cu Crematoriul, pe Răposat îl rănise enorm... Îl și plouase. Trecuse unul cu basculanta și-l mai și stropise. Așa că-l văd că urcă, murat, pe prispă la mine și-mi zice: "Mărgiculițo! Amoarea mea. Împrumută
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
aprinsese magazia lui Tănase și ardea ca o luminare. Până să bage oamenii de seamă, flăcările trecuseră la acoperiș. Vântul a aruncat scânteile în gardul de alături. Într-o clipă s-au ridicat vecinii. Era prea târziu. Magazia lui Tănase, scrum. Acum îi ardeau lucrurile. Focul a trecut în spate, hrănit de furia vântului. Cerul se luminase de pălălaie. Vflvătaia roșie se întindea. - Arde! Arde! strigau zidarii. Trâmbe lungi de fum înecăcios se lăsau prin curți. Se simțea bine fierbințeala care
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Iași, 1999. xe "Tismăneanu"Tismăneanu, Vladimir, Încet, spre Europa. Dialog cu Mircea xe "Mihăieș"Mihăieș, Editura Polirom, xe "Iași"Iași, 2000. xe "Tismăneanu"Tismăneanu, Vladimir, Spectrele Europei Centrale, Editura Polirom, xe "Iași"Iași, 2001. xe "Tismăneanu"Tismăneanu, Vladimir, Ghilotina de scrum, Editura Polirom, xe "Iași"Iași, 2002a. xe "Tismăneanu"Tismăneanu, Vladimir, Scrisori din xe "Washington"Washington. Reflecții despre secolul douăzeci, Editura Polirom, xe "Iași"Iași, 2002b. xe "Toransska"Toranska, Teresa, Oni: xe "Stalin"Stalin’s Polish Puppets, Collins Harvill, xe "Londra
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
dând vina pe voi”, am remarcat eu. „Ei bine, da”, a răspuns el, „dar asta e o altă poveste.” Apariția cinismului În multe companii, cinismul este ca un balaur care scuipă foc, așteptând prilejul de a transforma toată afacerea În scrum. Și mai e și foarte șiret. Unii „balauri”, precum tipul despre care vorbeam, sunt relativ ușor de găsit. Alteori, singura modalitate de a fi sigur că a existat un balaur este să vă uitați prin rămășițele fumegânde ale afacerii. Iată
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
este populat de păsări rău prevestitoare: vulturi, ulii, buhne și corbi. Umbrele groase, ceața densă, „fantasmele tupilate”, vedeniile mari, tăcute” dau impresia de vitalitate monstruoasă. Poemul are o Încheiere morală. Satanicul Grui Își ucide tatăl, Codrul fără viață se face scrum, iar un glas din altă lume pronunță un teribil blestem: „Tu proclet, ucigașe! infame paricide! Tu, pentru care astăzi tot iadul se deschide, Tu, răpitor de zile cui ți-ai dat viață, nume! Atunci a ta osîndă sfîrșit să aibă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ochi ce ard În plîns.” Conachi face o frumoasă figură de stil: inima s-au Încenușat. Ea se bazează, totuși, pe un neadevăr. Focul nu se stinge la el niciodată, inima continuă, În decepție și În bucurie, să ardă. Din scrum se naște o inimă nouă gata s-o ia de la Început, să Întrețină, ca vastelele, focul sacru. SÎnt și alte forme de tortură erotică În afara arderii, pîrjolirii eterne. Poeții noștri au o fantezie inepuizabilă la acest capitol. Unele chinuri sînt
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
când lupte corp la corp cu sabia nu s-au mai dat? Din câte știu eu, bronzul de Corint nu-și datorează Într-atât splendoarea coloritului unei invenții umane, cât unei Împrejurări faste; se povestește că un incendiu a făcut scrum casa În care se găseaun mic depozit de aur și de argint (C) și o cantitate mult mai marede aramă. Aceste metale, topindu-se Împreună și, amestecându-se, a rezultat un aliaj care a fost denumit chalkos șaramăț după numele
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
bubă rea” Apariția la copii și la adulți a unei bube care nu se mai vindeca, necesita a fi vindecată. Pentru descântatul acesteia se folosea o bucată de pânză din cânepă, făcută mototol, groasă cât degetul, care era arsă. Cu scrumul de la aceasta se ungea buba, descântând de trei ori, spunând: „Bubă ră, zgaibă ră/ Nu coace, nu sparge./ Din vârf te-ai usca/ De la Maria / Să rămână curată și luminată/ Ca argintul de strecurat/ Ca Maica Domnului din cer ce-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
albuș de ou și făină de grâu, cu untdelemn și zahăr pudră; cu prune uscate și usturoi pisat; cu alifie de pucioasă, de piatră vânătă și grăsime; cu alifie din sacâz, unt din lapte de vacă sau de oaie; cu scrum de busuioc (de semințe mai ales). Spălări și cataplasme cu fiertură de roșcove și smochine, de fasole cu ceapă și ceară albă de albine. Ceai de slăbănog sau lapte dulce În care au fost fierte rădăcini de pătrunjel, din care
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
untdelemn și gulii fierte, pisate; din usturoi pisat, făină de grâu, miere de albine și praf de pușcă; din ceară albă, ceapă coaptă și untdelemn; din turtă de făină de grâu și mei; din fasole neagră arsă, pisată, amestecată cu scrum de câlți de cânepă; din miere de albine și burete pucios. Spălări și comprese cu fierturi din rădăcină de brusture pisată. În caz de bubă neagră malignă, se aplică pe rană burete uscat de bubă rea și se fac spălături
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
caldă de cal, cu cenușă de ciocălăi, de fasole muiate În lapte dulce sau cu salivă, cu miere, amestecată cu usturoi; cu cenușă de gândaci de frasin, amestecată cu smântână; cu dohot de la căruță, cu pucioasă și lapte dulce, cu scrum de țigară, cu spumă albă de pe cărbunii din vatră, cu mujdei de usturoi și cenușă. Pecinginile se mai ungeau cu smoală de alun, obținute prin arderea a 3 crenguțe, cu smoală sau cu rășină rezultată prin arderea unei crenguțe de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și sămânță de marole (salată), să fierbi cu vin și să bei. Pentru scurgeri de sânge: frunze de măsline să ții În gură, să pisezi rădăcină de bujori și să bei cu vin. Pentru să nu te Îmbeți: să faci scrum (praf) de piatră acră și să-l bei cu apă, un pahar. Când se va strica omul la stomac: să mănânce migdale și să ia cimbru, să-l pună Întro oală cu apă, să fiarbă bine și să bea. Omului
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
dimineața 2, iar seara 1, până se vor sfârși. Fierea să nu fie de taur; pipotă de barză neagră să o frigă pe cărbuni și să o mânânce dimineața pe nemâncate, iar de-i va fi scârbă, să o facă scrum și să o bea cu rachiu de drojdie. Să caute În măciuca scaiului voinicesc, scai de care ține apă În foi și sunt În măciucă viermi, să ia 7 sau 9 să ardă, să bea cu rachiu de drojdie, că
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
aluat cu pâine și oțet tare și muștar. Pentru opreală (contra constipației): să fiarbă prune uscate și să bea că se va slobozi. Pentru inimă când doare: este foarte bun faguri de miere, să-i ardă bine, să-i facă scrum, să-i piseze și să-i amestece cu puțină pucioasă pisată, să-l plămădească cu rachiu de drojdie tare, cât va bea omul că-i va trece. Pentru lingoare: este bună leurdă din luna martie și cu muguri de carpen
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]