4,690 matches
-
Amprente > RĂCOAREA DIN URMĂ Autor: Dragoș Niculescu Publicat în: Ediția nr. 2327 din 15 mai 2017 Toate Articolele Autorului Simt că se-apropie vara, o simt în amintirea Celui pierdut prin frunze și răstignit sub ploi, Cînd cenușia toamnă mă scufunda-n iubirea Unui destin de rană, lucrînd în amîndoi. O ruginie spaimă, în arșițe confuze... Pe trupu-mi tot leșia, fierbînd, se va lăsa, Nenumărate zile de foc vin să acuze Răcoarea milenară din sufletu-mi de nea. Isterice incendii și
RĂCOAREA DIN URMĂ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383090_a_384419]
-
Din război steril, să fie pace, Căci mai sînt atîtea de făcut, Umbra celor drepți pe toate tace, Ca destin de forță, nevăzut. Este vreme-n țara noastră încă Să ne împăcăm în nume sfînt ‒ Cară unii mlaștină adîncă Să scufunde brazdă și cuvînt... Prietene, străine și tu, frate, Ne-am născut, funciar, spre-a ne iubi, Asta-i salvatoarea libertate, Și suprema, cît mai sîntem vii. E planeta uneori prea mică, Să încapă-atîta ură-n ea, Și te-apucă parc-
VREMEA ÎMPĂCĂRII de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383085_a_384414]
-
iubire veșnică...i-a cedat...Apoi, au plecat să dea examene la facultate. L-a căutat la Politehnică și l-a găsit cu o altă fată. I-a spus că „nu mai are timp de ea”. A simțit că se scufundă într-o prăpastie fără fund...Nu s-a mai concentrat la examene și a fost respinsă. S-a zăvorât în ea. Părinții au încurajat-o să se pregătească pentru anul următor, dar...era gravidă. L-a căutat acasă la părinții
TRANDAFIRUL SIRENEI- 5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383057_a_384386]
-
cu grămezile de coceni aliniate în rânduri ce păreau infinite, în luciul lor cenușiu. Dar, oricât alerga muta reptilă, nu întâlnea în cale-i nicio mașină, nici un om, pe care să-i înghită. Înșirate pe panglica sa lucioasă, satele erau scufundate în hăurile somnului, parcă atinse de mantia muiată-n cloroform a unui zeu necunoscut. În zadar somnoroasa oră izbea în porțile de lumină ale dimineții, că tot nu reușea să destrame pânza de liniște, muiată în aburii pâcloși ai somnului
TRANDAFIRUL SIRENEI-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383065_a_384394]
-
fals... Lăcustele, din dans în dans, Reinventează un balans, Pe care eu mi-l amintesc, Atunci când totul născocesc; Dar este totuși lumea mea Și dincolo de o perdea, Care umbrește umbra ta, E-un Univers cu-o piatră grea, Care-și scufundă timpul nou În vechi iubiri ... Citește mai mult Într-un sertar, cu o scrisoare,Penița timpului azi moare;Cireșe-n slove stacojii,Grâu în lumini lumânărií,Un pardesiu pentru stafii,În ore reci și purpurii.La geamul vechi, o rânduneaAșteaptă
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
de fals...Lăcustele, din dans în dans,Reinventează un balans,Pe care eu mi-l amintesc,Atunci când totul născocesc;Dar este totuși lumea meași dincolo de o perdea,Care umbrește umbra ta,E-un Univers cu-o piatră grea,Care-și scufundă timpul nouîn vechi iubiri ... VI. BALETUL DE MĂTASE II, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr. 2277 din 26 martie 2017. Mor încet pe pănze de timp, Cerneala din ochi plănge pe mine, Din șoapte de prunc se naște-anotimp
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
2151 din 20 noiembrie 2016. E lesne-a scrie o prostie, Trecută-apoi filosofie; Nu știu cine-i mai vinovat, Argatul? Al său împărat? Aplaudă ca niște foci De pe-o banchiză cu escroci Și-apoi se miră că abundă Prostia care îi scufundă. Eu mă amuz ca un circar, Dar înăuntru-mi e mortar, Din toate ce-au fost simțăminte, Se pârjolesc în necuvinte. Le-am dat mai ieri doar un chibrit, Eu, doar copil nedumerit, Dar viclenia de vulpoi, I-a dat
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
speri, ce crezi, Aș zice că ... Citește mai mult E lesne-a scrie o prostie,Trecută-apoi filosofie;Nu știu cine-i mai vinovat,Argatul? Al său împărat?Aplaudă ca niște fociDe pe-o banchiză cu escrociși-apoi se miră că abundăProstia care îi scufundă.Eu mă amuz ca un circar,Dar înăuntru-mi e mortar,Din toate ce-au fost simțăminte,Se pârjolesc în necuvinte.Le-am dat mai ieri doar un chibrit,Eu, doar copil nedumerit,Dar viclenia de vulpoi,I-a dat
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
ale transatlanticului French Line, cu care Brâncuși a efectuat călătoriile în SUA. În 1932, când acesta a fost lansat la apă, era cel mai mare, mai modern și mai rapid liner de la acea oră. În iunie 1940, transatlanticul a fost scufundat de o mină germană. Având în vedere că ultima etichetă French Line de pe geamantan a fost tipărită în 1937, putem deduce că ultima utilizare a acestuia de către Brâncuși a fost cu ocazia vizitei sale în Statele Unite, la expoziția „Art in
BRÂNCUȘI-OMUL „PARTICIPĂ” LA SUBSCRIPȚIA PUBLICĂ PENTRU BRÂNCUȘI-ARTISTUL [Corola-blog/BlogPost/92359_a_93651]
-
în țară, dragostea lui a fost pentru cele șase milioane de țărani. Simțea o fraternitate profundă cu dânșii.... A răsărit deodată, fără să-l știe nimeni, fără să facă ucenicia cafenelelor și bisericuțelor bucureștene. Și a biruit împotriva tuturor celor scufundați în imitații și neputințe. A adus lumină, sănătate, voioșie. Scrisul lui Coșbuc trăiește și va trăi cât va trăi neamul românesc”. „Coșbuc - scria George Călinescu, cam zgârcit în aprecierile privindu-l pe scriitorul ardelean, în a sa monumentală „Istorie a
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
a alunga muștele, Ned Kelly-haiducul, bumerangul - devenit obiect turistic care nu mai zboară demult, cangurii boxeri... și paianjenul ucigaș cu cruce roșie pe spate (Red Back Spider) din toaletă. Dar fiind un oraș multicultural, multietnic, te acomodezi ușor și te scufunzi cu încredere în „melting pot-ul” înconjurător. Cu timpul devii mai încrezător, mai înțelegător, mai prietenos și te simți chiar (mai) ca acasă. Dar noaptea... tot românește visezi! Parol! Veronica IVANOV: Migrația este apanajul celor care au un vis... acela
INTERVIU CU GEORGE ROCA – DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE [Corola-blog/BlogPost/92413_a_93705]
-
găsit imaginea reprodusă pe o etichetă, devenind odată cu noul nume primit, un obiect de interes ștințific: inima a devenit un cord. Umbre ale unor umbre gravate de emoțiile care i-au modelat înfățisarea, s-au strâns în miezul acestui cord scufundat printre moleculele pișcătoare ale soluției de fixare. Asemenea unui diamant brut, cordul părea să aștepte un meșter care să readucă la lumină zeci de fațete, sute de profunzimi și să nască tot atâtea emoții în sufletul privitorului. Șlefuitorul era un
La Sala Dalles din Bucureşti, medicină, artă plastică şi poezie [Corola-blog/BlogPost/93010_a_94302]
-
cobrei. Dar așezând noi fraze pe tocilă - Țepușe vii, un armament - dezastru, Nu ne-nălțăm spre un benefic astru, Ci ne-atacăm pe noi, c-o escadrilă. Nu pierdem bătălia, ci războiul, Săpându-ne în lut, de-acum, morminte, Dar scufundați în mâl cu luare-aminte, Toți tragem după sine-n van noroiul... Referință Bibliografică: HĂITUIȚI DE CUVINTE / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1883, Anul VI, 26 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate
HĂITUIȚI DE CUVINTE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383171_a_384500]
-
ce venea pe lume, în sălasul ei, Aurelia Fătu-Răduțu. Preluând numele artistei strada de altădată, Bârzăveni, pe atunci a nevoiașilor, urcă azi în constelația bogaților spirituali. N-aveam, poate, să reflectez la aceasta, dacă maestrul Benone Sinulescu nu-mi spunea. Scufundându-și, în felul său, din nou gândul în troianul de nostalgii cu marii artiști ai scenei melosului folcloric românesc, maestrul Benone Sinulescu mi-a îndreptat meditația spre această cântăreață ilustră care a trecut ca o lumină prin veacul fără ani
AURELIA FĂTU-RĂDUŢU. STRADĂ A NEVOIAŞILOR, URCATĂ ÎN CONSTELAŢIA BOGAŢILOR SPIRITUALI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383209_a_384538]
-
îmi ești întîmplare... VII. RĂCOAREA DIN URMĂ, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2327 din 15 mai 2017. Simt că se-apropie vara, o simt în amintirea Celui pierdut prin frunze și răstignit sub ploi, Cînd cenușia toamnă mă scufunda-n iubirea Unui destin de rană, lucrînd în amîndoi. O ruginie spaimă, în arșițe confuze... Pe trupu-mi tot leșia, fierbînd, se va lăsa, Nenumărate zile de foc vin să acuze Răcoarea milenară din sufletu-mi de nea. Isterice incendii și
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
te rog revino cînd frunze-or să mă prade Ca o salvare veche, dintr-un tomnatec pat. Citește mai mult Simt că se-apropie vara, o simt în amintireaCelui pierdut prin frunze și răstignit sub ploi, Cînd cenușia toamnă mă scufunda-n iubireaUnui destin de rană, lucrînd în amîndoi.O ruginie spaimă, în arșițe confuze... Pe trupu-mi tot leșia, fierbînd, se va lăsa,Nenumărate zile de foc vin să acuzeRăcoarea milenară din sufletu-mi de nea.Isterice incendii și plumb topit
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
cu grămezile de coceni aliniate în rânduri ce păreau infinite, în luciul lor cenușiu. Dar, oricât alerga muta reptilă, nu întâlnea în cale-i nicio mașină, nici un om, pe care să-i înghită. Înșirate pe panglica sa lucioasă, satele erau scufundate în hăurile somnului, parcă atinse de mantia muiată-n cloroform a unui zeu necunoscut. În zadar somnoroasa oră izbea în porțile de lumină ale dimineții, că tot nu reușea să destrame pânza de liniște, muiată în aburii pâcloși ai somnului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
cu grămezile de coceni aliniate în rânduri ce păreau infinite, în luciul lor cenușiu. Dar, oricât alerga muta reptilă, nu întâlnea în cale-i nicio mașină, nici un om, pe care să-i înghită. Înșirate pe panglica sa lucioasă, satele erau scufundate în hăurile somnului, parcă atinse de mantia muiată-n cloroform a unui zeu necunoscut. În zadar somnoroasa oră izbea în porțile de lumină ale dimineții, că tot nu reușea să destrame pânza de liniște, muiată în aburii pâcloși ai somnului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
-și facă treaba pentru care se angajaseră, sacrificându-se pentru a scoate omenirii acele nebănuite bogații ale pământului. Munca această de coborâre în mină, unde nici aerul nu e respirabil, e comparabilă cu cea a căutătorilor de perle, care se scufundă în adâncul oceanului, pentru a scoate la suprafață mărgelele prețioase. Cât de puțin i-a trebuit ucenicului în toate, tânărului de atunci Mihai LEONTE, doar un dram de întâmplare i-a trebuit, ca soarta să-l arunce într-o meserie
AURUL DIN SCRIERILE LUI MIHAI LEONTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383252_a_384581]
-
de oameni Înarmați dădeau năvală spre breșă, În timp ce, În sensul opus, bărbați, femei și copii, panicați, se agitau Încoace și Încolo, Încovoiați sub desagi și provizii, căutând o scăpare imposibilă. Între timp, după ce părăsiră povârnișul fortificației, cei doi bărbați se scufundaseră În labirintul de străduțe care diviza centrul așezării. Înaintau cu repeziciune, căutând să-și deschidă calea prin mulțimea Îngrozită care se Îndrepta spre locul de debarcare. La capătul unui coborâș, zăriră portul interior, ocrotit de un zid aflat Încă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
lăsă din nou pe fund, scârțâind din toate Încheieturile. În momentul acela, șuieratul șarpelui se repetă, urmat, Într-o clipită, de bubuitura unei enorme coloane de apă și de mâl, la câteva brațe de flancul corăbiei. Valul dezlănțuit de izbitură scufundase zeci de refugiați, În mijlocul Înfricoșătoarelor urlete de panică, urnind Încă o dată chila navei din mâl. Tânărul izbuti să revină cu capul la suprafață, trăgând anevoie aer În piept. Își căută cu disperare tovarășul, dar nu se zărea nici urmă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
sale asupra corpului omenesc. Zece picături provoacă stupoare și calmează durerea cea mai scăpărătoare, cum e aceea care arde, uneori, În cavitatea dinților, În canalele auriculare sau În circumvoluțiunile creierului, ca În cazul dumitale. Douăzeci de picături și mintea se scufundă Într-un delir de vedenii năvalnice. Vălul pe care Dumnezeu l-a așezat peste rușinile noastre cele mai tainice se sfâșie și intelectul rațional pătrunde În Împărăția sufletului. Mintea capătă darul blasfemator al unei puteri profetice inspirate nu de Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
retrăsese mâna și nu Îl mai susținea. Dante fu cuprins de o amețeală violentă, fu nevoit să se agațe de brațul lui, În timp ce strângea puternic din pleoape, așteptând ca lumea să se oprească din Învârtit. — Nu, firește. Opera moartă e scufundată În apă. Ce sens ar avea o velă sub chilă? replică apoi venețianul cu o Încetineală studiată. Cum de ți-a venit o asemenea idee? — Și totuși eu am văzut o corabie cu pânzele pe dos. — Unde? Glasul lui Veniero
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
fi admis În Arta spițerilor. O substanță care se aprinde și arde cu o scânteiere albă, dezvoltând o căldură cumplită, la fel ca gura iadului. Continuă să privească Îngrozit corabia: În doar câteva clipe, structura se mistuise și acum se scufunda, În timp ce mici flăcări de lumină țâșneau de pe resturile catargului și din ce mai rămăsese din castel pupa. Fosforul. Aceasta era singura explicație pe care mintea sa i-o sugera dinaintea acelui spectacol Înfiorător, mai curând decât să Închine steagul În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
pașalâc, se azvârleau după cojile aruncate în apă. La un moment dat, după o coajă mai mare se iți capul unui sturion imens, doldora de icre, care aruncă o privire în jur, își dădu uimit seama până unde ajunsese, se scufundă rapid și făcu cale-ntoasă spre Orșova. — Frumoasă priveliște - intră Metodiu în vorbă oprindu-se lângă grec. — Frumoasă, nimic de zis - răspunse căpitanul - dar e o priveliște în care trebuie să fii cu ochii în patru. Frumusețea maschează întotdeauna un pericol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]