2,483 matches
-
Stihuri > Semne > SFINX Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului De ce mă las pradă acestei himere ce-mi strânge în suflet doar dor de înalt, când dinspre Zenit vine numai tăcere sculptată-n Nadir într-un sfinx de bazalt ? I-ascult necuvântul privindu-i muțenia transmisă-ntr-un grai mie necunoscut și-ncep, pas cu pas, să descopăr sluțenia cuvântului fără sfârșit și-nceput. Nu-s somn, nici trezii, doar iluzii în
SFINX de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377040_a_378369]
-
mai frumoasă, Decât pe-aceea-n care, ea-blândețea Și mila, și iertarea stau la masă... Podoabe sfinte! Asta-i frumusețea! Și nu cunosc o cale mai curată Decât pe cea ce duce-n veșnicii; Ne-a fost și nouă tuturor lăsată Adânc sculptată-n tronul inimii...” Nu cunosc o altă cale) „Dacă nu am mai avea vise în care să credem, poate că nu am mai găsi puterea să mergem mai departe”, susține poeta. “Și pașii simt mărgăritare, Bătaia inimii...Cuvânt. E-atât
MARIANA MIHAI – DESPRE PUTEREA SIMPLITĂŢII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377010_a_378339]
-
laterale ale soclului, sunt două statui ce reprezintă: femeia, reprezentând frumusețea, motivul inspirației poetice și bărbatul meditând, simbol al filozofiei, al înțelepciunii. Frumosul chip feminin, despre care s-a bănuit multă vreme că ar fi al Veronicai Micle, a fost sculptat după cel al frumoasei soții a autorului lucrării. În partea din față a statuii, în zona de sus a soclului, stă scris, simplu: MIHAI EMINESCU 1850-1889 Sub această inscripție, în partea de jos a soclului, se află un basorelief în
STATUIA DE BRONZ DIN NOI ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377044_a_378373]
-
cu dalta! Am suferit, la acest gând! Nu am vrut să dau curs imaginației spre căutarea altor lucruri valoroase și frumoase, care ne-au fost șterse brutal, cu dalta, de pe statui, din cărți, din istorie, din viață. Ele au rămas sculptate în suflete și minți, de unde nu se pot șterge niciodată! Au rămas sculptate pe statuia de bronz din noi! --------------------------------- Virginia Vini Popescu Alexandria Ianuarie 2015 Referință Bibliografică: Virginia Vini POPESCU - STATUIA DE BRONZ DIN NOI ! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare
STATUIA DE BRONZ DIN NOI ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377044_a_378373]
-
imaginației spre căutarea altor lucruri valoroase și frumoase, care ne-au fost șterse brutal, cu dalta, de pe statui, din cărți, din istorie, din viață. Ele au rămas sculptate în suflete și minți, de unde nu se pot șterge niciodată! Au rămas sculptate pe statuia de bronz din noi! --------------------------------- Virginia Vini Popescu Alexandria Ianuarie 2015 Referință Bibliografică: Virginia Vini POPESCU - STATUIA DE BRONZ DIN NOI ! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1486, Anul V, 25 ianuarie 2015. Drepturi de Autor
STATUIA DE BRONZ DIN NOI ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377044_a_378373]
-
învață fără profesor. Când simți că te ia valul vieții, e timpul să înveți surfing. Și școala vieții are premianții și repetenții ei. Orice miracol este efemer. Chiar și viața. Pentru a se ruga la Cel de Sus, Brâncuși a sculptat Coloana Infinitului. De la Masa Tăcerii îi asculta Cuvântul. Examenele vieții nu se trec cu fițuici. Viața - un răsărit de soare cu destinația apus.. În viață, fă ce-ți place, nu ce le place altora. Copilăria - cadoul cel mai de preț
ȘCOALA VIEȚII de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377969_a_379298]
-
altarele bisericii. În altarul central este așezată icoana miraculoasă. El este închinat Neprihănitei Zămisliri a Preasfintei Fecioare Maria. Altarul lateral din dreapta reprezintă „Pieta”, iar cel din stânga o reprezintă pe Preasfânta Fecioară Maria ca „Regina Cerului și a Pământului”. Ambele sunt sculptate în lemn de tei, pictate și aurite la fel ca și Amvonul, care îl reprezintă pe Iisus Bunul Păstor, toate aceste trei obiecte de artă fiind unice în Bucovina. Icoana miraculoasă a fost adusă la Cacica în anul 1809. Este
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
din zonă, nu Barbara, patroana minerilor. Mult timp s-a celebrat aici Sfânta Liturghie pentru muncitorii catolici, greco-catolici și ortodocși, capela fiind dotată cu strictul necesar serviciului religios: altar, icoane, candelabru, amvon și balcon pentru cor, altarul și amvonul fiind sculptate în sare masivă. Capela se află la 27 de metri adâncime, ceea ce înseamnă să cobori, de la intrarea în mină și până la ea, 192 de trepte. În prezent, la patru decembrie a fiecărui an, aici în capelă, coboară preoții celor trei
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
condițiile dominației și primejdiilor din afară, „masa poporului trăia prin vechile ei cutume, o viață istorică milenară” aprecia Nicolae Iorga (Arh. MJS, loc. cit., p 24-25). Rămânând în zona capelei vă rețin atenția semnalând că pereții galeriei poartă multe basoreliefuri sculptate în stânca de sare. Am remarcat și cred că nu m-am înșelat că toate acestea aveau tematică religioasă. Ele sunt opera recentă a unor sculptori din zonă, unele dintre ele fiind după modelele similare de la Salina Wieliczka de lângă Cracovia
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
meu față de Marmora de Rușchița a crescut și mai mult de când am aflat că Domul din Milano a fost refăcut, prin anii 70, cu marmură de la noi, de la Rușchița, nu de la ei, din bine cunoscuta Carrara din care Michelangelo a sculptat celebra Pieta, pentru că marmora noastră, adevărat aur alb în zilele noastre, este mai bună în construcții fiind mai rezistentă păstrâdu-si nealterate calitățile. Azi, aflăm că străinii, lacomi globalizați, își înfig colții și-n Marmora de Rușchița, la fel precum o
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
vom revedea într-o zi. „Princess” înaintează de-a lungul unui țărm stâncos, cu cactuși, cocotieri și copaci Divi-Divi, aceștia din urmă cu forme dintre cele mai ciudate. Printre formațiunile de rocă vulcanică se văd cavități de-a dreptul spectaculoase, sculptate de apă, mai mici sau mai mari, iar unele de-a dreptul imense. Într-una dintre acestea intrăm spre seară, dispărând practic cu totul din peisaj. Deși defunctul Grosetto comunicase înainte de atac poziția noastră, e greu de crezut că ne
DRUMUL APELOR, 27 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376324_a_377653]
-
bănci sunt în parc... XXXI. DE IARNĂ, de Radu Liviu Dan , publicat în Ediția nr. 1500 din 08 februarie 2015. fulgi de nea n-am scris niciodată o poezie despre iarnă de când scoteam limba la fulgi din sania cu căluti sculptați trasă de maică-mea învățătoare uneori îmi e dor de iarna aceea a copilăriei cu troieni cât casa au mai venit ierni nu cu atâta zăpadă și nu așa importante până când alunecând pe gheață o fată m-a prins de
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
sigurO să venim împreunăîn orașul din cuvântcu zâmbetu-n geam.... XXXIII. LUMINA DIN TRUP, de Llelu Nicolae Vălăreanu , publicat în Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016. Neprihănit îi era trupul întins pe otava de toamnă mirositoare. Umerii se-ngropau foșnitori sculptați în albul zăpezii pe care umbra nu se așeza. În flori erau închegate aromele verii privirea încărunțită ca o taină sonoră se alungea peste ape. Clipele devin diafane și se întrec să urce prin măduva timpului lumina din trup. Să
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
-i crivat, pește rânduri trece... M-am hotărât s-adun zefir, din univers! Și geruri și iubiri de-odinioară Închise sunt intr-un castel de gheață. Acorduri line picura din strune de vioară! Și mângâierile durute se ascund în ceață... Sculptate într-o stâncă de așteptare muta Tăcerile-s atinse de o făclie aprinsă. Tu, trecătorule, cănd treci pe-aici, ascultă... Ce-ngâna șoaptă unui foc cu flacără nestinsa! Cuvinte răsturnate peste deșert arid Luate sunt de vânt și duse-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
tot ce-i crivat, pește rânduri trece...M-am hotărât s-adun zefir, din univers! Și geruri și iubiri de-odinioarăînchise sunt intr-un castel de gheață.Acorduri line picura din strune de vioară! Și mângâierile durute se ascund în ceață...Sculptate într-o stâncă de așteptare mutăTăcerile-s atinse de o făclie aprinsă.Tu, trecătorule, cănd treci pe-aici, ascultă...Ce-ngâna șoaptă unui foc cu flacără nestinsa!Cuvinte răsturnate peste deșert aridLuate sunt de vânt și duse-n depărtare.Privesc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
flamand, petale, pe culoarea Care te ispitește și-ți tulbură mirarea... Însă te-oprești nedumerit, pe-o margine de clipă, Și faci din chin, fărâme și faci din dor, risipă. Ai vrea să furi surâsul răvășit pe umărul tău cald, Sculptat cu dalta fină pe cioburi de smarald. Uitat a fost, o vreme, pe prăfuite etajere, Și prea mult timp răsfrânt peste cristale efemere.. Și-ai vrea, ca far' de teamă, să regasești cuvântul Care, prin anotimpuri, îl risipește cu nostalgie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
așterni, flamand, petale, pe culoareaCare te ispitește și-ți tulbură mirarea...Însă te-oprești nedumerit, pe-o margine de clipă,Și faci din chin, fărâme și faci din dor, risipă.Ai vrea să furi surâsul răvășit pe umărul tău cald,Sculptat cu dalta fină pe cioburi de smarald.Uitat a fost, o vreme, pe prăfuite etajere,Și prea mult timp răsfrânt peste cristale efemere.. Și-ai vrea, ca far' de teamă, să regasești cuvântulCare, prin anotimpuri, îl risipește cu nostalgie, vântul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
atâta așteptare, nici ploaia nu mai cânta, Cad boabe că de plumb, pe-alei întortocheate. Sub pelerina ruptă de fulgere, o floare se alinta Tribut să dea uitării, petale-nmiresmate. Clipind în noaptea sura, un licurici dansează... Și piruete albe sculptează peste fâșii de luna. Cuprins de nostalgie, Luceafărul oftează Și flori de myosotis răsar pe-a vieții struna.. ... Citește mai mult Flori de myosotisTimpul se risipește aiurea, în ore răvășiteși orologii dorm pe câmpuri cenușii.Clepsidrele măsoară doar clipe asfințiteCând
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
De-atâta așteptare, nici ploaia nu mai cânta,Cad boabe că de plumb, pe-alei întortocheate.Sub pelerina ruptă de fulgere, o floare se alintăTribut să dea uitării, petale-nmiresmate. Clipind în noaptea sura, un licurici dansează...Și piruete albe sculptează peste fâșii de luna.Cuprins de nostalgie, Luceafărul ofteazăși flori de myosotis răsar pe-a vieții struna..... XXII. M-AȘ ÎNTRUPA, de Corina Negrea , publicat în Ediția nr. 2080 din 10 septembrie 2016. M-aș întrupa M-aș întrupa, pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
Acasă > Poezie > Cântec > DESTINUL Autor: Alexandru Maier Publicat în: Ediția nr. 1501 din 09 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Tresalți atunci când în zadar În urmă humi-ți sculpta Și din temutul galantar Bucăți din vise-ți scuipa. @ Tresalți și tot căzând ridici Cu ochii calzi de sânge Și doruri mari și mii mai mici Destinul ce te-nfrange @ Ai vrea să scapi,dar simți că n-ai Nici
DESTINUL de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375978_a_377307]
-
Poeme > Devotament > DE IARNĂ Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 1500 din 08 februarie 2015 Toate Articolele Autorului fulgi de nea n-am scris niciodată o poezie despre iarnă de când scoteam limba la fulgi din sania cu căluti sculptați trasă de maică-mea învățătoare uneori îmi e dor de iarna aceea a copilăriei cu troieni cât casa au mai venit ierni nu cu atâta zăpadă și nu așa importante până când alunecând pe gheață o fată m-a prins de
DE IARNĂ de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376043_a_377372]
-
narcise! Crește pământul surpând goluri în albe spume... Aburii se sparg lunecând pe aripi de vise, Măcinați, în roțI de timp, pun sechestru pe lume. Printr-un șir de vocale, înalț-o rugăciune, Alergând, vântul. Face și câte-o mătanie! Sculptat în argint, spațiu` ia formă de minune Aură lucind pe fruntea lunii februarie... Această-arhitectură măreață stă să cadă E mai mult imagine în nimicul de afară! Sărbătoarea lumini este azi în zăpadă! O, privirea ta , din nou, în inimă-mi
FEBRUARIE ÎN JOC de LIA RUSE în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376065_a_377394]
-
Garsoniera avea în hol aer condiționat, de unde se împrăștia o climă răcoroasă și reconfortantă. Tot pe holul care era ca o anticameră destul de mărișoară, erau amplasate: dresingul pentru haine, o măsuță cu două scaune capitonate, oglinda încadrată într-o ramă sculptată din lemn de mahon de mărimea unui om, minifrigiderul plin cu răcoritoare, bere și dulciuri ambalate în cutii colorate și raftul pentru încălțăminte. Televizorul era montat pe un suport prins pe perete în camera propriu zisă, unde mai erau două
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376626_a_377955]
-
o femeie care să-i umple viața de zi cu zi, să-i fie aproape de la revărsatul zorilor, până când noaptea își va așterne umbra peste ei. Femeia care să-i legene pruncii și să-i alăpteze la pieptul ei frumos, sculptat de natură cu finețe și gingășie, ca pe un obiect ieșit din mâinile geniale ale lui Michelangelo. Să o vadă ca pe o viitoare soție de care să se lege nu numai cu o hârtie oficială, cât mai ales cu
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
Teclici. Valentina hâd the inițiative of this project aș a sign of friendship which binds them since childhood. Florilegium Lyric Vasluian anthology, Sfera Publishing House, Bârlad, 2015. *** DANS Nu e doar o întâmplare ca dansăm pe ringul vieții. Graiul dansului sculptează cu o dalta nevăzuta sângele speranței noastre. Pași mărunți sau uriași, zgâriați de caldarâmuri, ne înscriu în traiectorii largi, înguste sau perfide unde nimeni nu trișează dar se-aude cum respiră pătimașa - inima... Însă cum vom ști să ducem lutul
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de ANA ANTON în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375102_a_376431]