119,853 matches
-
și se oprise Adina, pentru că văzuse în ochii ăsteia mici la ce se gândea în tăcere în timp ce fața ei de copil se întrista deodată. -E tare greu, fetiță dragă, să le știi, cum zici tu, pe toate și mai cu seamă morțile astea năpraznice și nemiloase. Părinții ei nu putuseră să înțeleagă și nici ea pe sine nu se înțelesese, nu putuse o dată cu capul să priceapă cum a rezistat ani de zile în așteptarea deznodământului, dar eu, tanti Adina, parcă te
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
la adresa Violetei, că altceva tot nu putea să facă decât să reziste la remarcile răutăcioase ale celorlalte mame care n-o judecau pe ea sau pe Violeta care nu călcase niciodată la școala fetei, ci pe asta mică, mai cu seamă că era mereu premiantă și lăudată de profesori, cu mirarea aia, inclusă în subtext, cum se poate să fie fetița asta așa de reușită cu așa o familie în dotare?!? Da, doamna Pix, le răspundea Adina în gând doar, uite
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
Mihai Cantuniari 25 mai Să vorbim puțin despre chemare, greutăți, efort, dăruire și seriozitate. Voi da un singur exemplu, dar cât de grăitor! Tinerii literați grăbiți de acum, mai cu seamă cei aflați în preajma debutului în volum, se vor cruci probabil și vor scuipa în sân oripilați, dar îi asigur că povestirea mea este reală, lucidă, obiectivă. Cum arăta un debut poetic în a doua jumătate a anilor '70? Să începem
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
N-am știut ce-i aia și ne-am întrebat din ochi unul pe altul, vag alarmați, pe jumătate ridicați din fotolii. Răspunsul a venit numaidecât, odată cu legănarea de barcaz a întregii clădiri; însă cel ce și-a dat primul seama a fost Mircea, a cărui zodie taurină de pământ a reacționat violent, instantaneu: "Cutremur!! AFAR|!!!", a urlat la mine și la toți ai casei, cu o admirabilă prezență de spirit. Culmea e că pe moment m-am simțit foarte jignit
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
urcat bâjbâind, pipăind pereții și balustrada. Am bătut la ușă - soneria nu mai funcționa, evident - și mi-a deschis mama Ilenei, în mână cu un sfeșnic cu lumânarea aprinsă; bucuria din priviri i s-a stins când și-a dat seama că nu știam nimic despre fiica și nepoțica ei (nici telefoanele nu mai mergeau), că abia după aceea mă voi îndrepta spre casă. Oricum, bunica și nepotul erau bine: Radu, foarte agitat, avea încă temperatură și ținea morțiș să fie
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
i-o va da înapoi, zise Vulpea cinstită. - Nu fi toantă, Vulpeo! Nu i-o vei da, ci o vei mînca pe dată, ba apoi îi vei mai ține Corbului și o lecție de morală practică: să nu mai ia seama la glasul lingușitorilor, etc, etc... Înțeles? - Bine, dar în felul acesta, cum vom mai putea fi prieteni? - exclamară cele două dobitoace. - Ba chiar s-ar putea să ajungem să ne certăm de-adevăratelea, să ne dușmănim! - Foarte probabil. E chiar
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
povestească gelosului și tiranicului ei soț, Riar-șah, cîte o frumoasă poveste în fiecare noapte. Ba tot ea născocise și poveștile cu continuare pe a doua zi, pe a treia și chiar a patra zi și uneori a cincea. Îți dai seama de ce: îl ținea pe Marele Rege cu răsuflarea tăiată, îl făcea nerăbdător, știind bine că atîta vreme cît acesta abia aștepta noaptea următoare numai ca să asculte o nouă poveste, se mai amîna executarea cumplitei sentințe cu măcar încă o zi
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
tot orașul, apoi în întreaga țară, apoi în întreaga lume... Trecu mult timp pînă cînd, într-o după amiază, după plimbarea obișnuită prin grădină (din care de altminteri nu ieșea niciodată, căci era arestată la domiciliu), Șeherezada își dădu brusc seama că nu mai știa ce să-i mai povestească măritului ei soț în noaptea ce urma să vie. Făcu un efort, se concentră - nimic! Pur și simplu, golise burduful cu povești. Inspirația îi secase; nu-i mai venea nimic nou
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
groapa Adevărul ce se-nveșmîntă în pene în aripi o cloșcă ce intră se zbate fericită în groapa prăfoasă n-o lasă să zboare. Construcția Azi nimeni nu mai lucrează la casă (ea se clădește singură uneori cînd nu bagi de seamă) azi urcă pe schele doar un izvor o culme cum ar veni de băut un șuierat din degete cheamă lumînările (cîinii rămîn deoparte) iarna descinde din întunecoasele neisprăvitele poduri și deodată începe să ningă peste tălpile zidarilor încă înveselite de
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/7242_a_8567]
-
muribunzilor. Lung a fost drumul și cu toate acestea părea că a ajuns prea devreme căci mai avea apă-n burdufuri și fân pentru cămile. A găsit și dovezi, puține dovezi, dar fără de dubiu: fusese o naștere puțin băgată în seamă și o moarte plină de râvnă și larmă. Doar că n-a crezut vocii și nici luminii, o, nebunie fără de seamăn! Căci mai văzuse tineri murind și născându-se din nou, doar că acestea se petrecuseră demult și păreau o
SELVA OSCURA by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/7312_a_8637]
-
tot nu se făcuse noapte. Dîrdîind, cu buzele vinete de frig, ștergîndu-și franjurii de muci care-i atîrnau peste bărbie cu dosul mînecii canadienei ude, făcea semn mașinilor care zburau parcă prin dreptul ei. După felul cum arăta, de bună seamă că nu prezenta destulă încredere. Și dacă s-ar pune în mijlocul șoselei, la viteza cu care trec ăștia... În mijlocul acestui gînd opri exact în dreptul ei, cu portiera lîngă șoldul ei, un mercedes alb pe care-l asemănă instantaneu cu un
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
fi fost nevoie. Din ce reuși ea să observe în primele ceasuri, conviețuirea grupurilor de aceeași nație cu ceilalți se rezuma la apărarea teritoriului: o zonă de cîteva paturi pe care ar fi putut pune mîna intrușii și mai cu seamă noii veniți. Nu era nici un conațional în toată adunătura aia, s-o ajute să-și găsească un pat sau o jumătate de pat. Se părea că-i singura reprezentantă a României de pe acolo, așa încît două zile dormi ghemuită pe
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
contra cost. Reuși să negocieze cu șeful lor un pat pe o lună fără două zile, cît ar mai fi avut de stat acolo, pentru o sută cincizeci de șilingi. Mai apoi, cînd își putu permite răgazul să-și ia seama ce fel de instinct sinucigaș o îndreptase spre tipul ăla, descoperi că avea aceeași uitătură pervers-lenevoasă marcată de cearcănele premature ale tuturor viciilor și același aer dezabuzat ca Remus. La început nu-i trecuse prin cap asemănarea, bucurîndu-se poate, în
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
care trebuia să joace cum i se cînta, avîndu-l în permanență în cap pe turcul ăla ghemuit în balta de sînge pe ciment. Nimeni din dormitor n-a avut curaj să le spună gardienilor cine-l tăiase și de bună seamă că nici el nu și-ar fi deconspirat agresorul, dacă ar fi avut norocul să scape cu viață, tot așa cum nici ea nu-și făcea iluzii că s-ar putea plînge gardienilor că-i victima unui viol colectiv prelungit, după ce
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
Carsky, care uite unde o băgase, băga-mi-aș... ș...ț Pe lîngă plimbările prin parc și curățatul zăpezii, interviurile parcă i-ar fi adus și ele un strop de alinare, chiar și știind că nu-i e luată-n seamă nici o doleanță; cînd și cînd, apăreau propuneri de oferte de locuri de muncă dătătoare de speranță, măcar că nu le dădea curs. Nu s-ar fi dus în Canada pentru un salariu oricît de tentant, și nici prea departe în Europa
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
cum e mai urît, lăsînd-o cu Ana Maria de gît? Să-i ceară iertare, deh, în momentul cînd îi auzi glasul la telefon renunță - n-ar fi sunat tocmai bine, iar mami o fi avut atîta minte ca să-și dea seama că pentru Mariana n-ar mai fi fost de stat în România, așa încît primul lucru care o întrebă a fost de Ana Maria. Află ce știa de la doamna Ilona din Mako: i-a dat-o legea lui taică-său
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
Continuă să vorbească, ca să spargă gheața: știu ce s-a întâmplat cu tinerii care ascultau concertul după zid. A scris azi dimineață în ziarele din Vest. Da, eram chiar acolo, îi răspund. După zid. Imi pare rău. Dar îți dai seama, așa ceva nu se poate întâmpla la noi. Nu, răspund eu, că la noi nu vine Led Zeppelin. O pufnește râsul, nu se aștepta. Mă așez, se așează, stinge țigara, își trece mâna prin păr. Locuiești în București? Aprob din cap
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
și calea pierzaniei Pentru mine însumi sunt nemuritor pentru câinele vecinului - un biet infractor pentru îngerul ce trece în zbor razant deasupra casei mele sunt ghimpele de trandafir în care își zgârie tălpile noapte de noapte De fapt, îmi dau seama că nu sunt decât cauza propriei mele existențe pe cale de-a se curma la fiecare adiere de pleoapă Aud tropăitul greu al eroilor lui Homer pe strada mea înconjurând ca un șanț de apărare cetatea lui Priam iar Elena pe
Poezie by Radu Ulmeanu () [Corola-journal/Imaginative/7403_a_8728]
-
Am zis să pleci cu ea, să îi cumperi o blană, o bijuterie, s-o scoți la restaurant, să dansezi cu ea. - Eu să dansez? Cu genunchiul meu care... - Păi să dansezi, că altfel nu te mai bagă nimeni în seamă. Ce genunchi? Crezi că se uită cineva dacă dansezi bine? Ei se uită să te fotografieze cînd îi bagi ăleia mîna între buci. - O să găsesc eu una să se preteze la chestia asta? - Una!? Sute! Mii! Că doar o plătești
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
soarelui, acum, numai descreșterea. Zăbrelele vibrează, sunt o până asurzitoare, prin care mâinile nu mai trec, și nici privirea, și nici țipătul meu; pânza zăbrelelor mi s-a strâns pe trup, mi-a intrat în carne, fără să-mi dau seama - și prea devreme. Poetul, în fața celulei, așteaptă un semn de la condamnata pe viață - și el un condamnat, fără să știe - , caută pe gardian să-l mituiască cu un vers, dar acesta doarme sub umbra pânzei, ascuns la nivelul genei, cu
Poeme pentru Odette by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7540_a_8865]
-
numele artistului și titlul lucrării: Tezaur. S-a uitat îndelung la piatra pătrățoasă, care părea rămasă de la lucrările de amenajare a unei băi de lux. De ce era pusă acolo, ce eveniment însemnat trebuia să amintească? Nu putea să-și dea seama. I-a mai aruncat apoi câte o privire, de la fereastra apartamentului său, încercând să-i pătrundă misterul, însă fără succes. Într-o dimineață s-a trezit fulgerat de-o idee. A coborât din nou în stradă, iar în lumina de
Poveste de PAȘTE by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7399_a_8724]
-
situația este stabilă". Nu voi profita de ocazie ca să remarc, malițios, că stabilitatea nu este o obsesie tocmai nouă, mă întorc mai degrabă cu gândul la vremurile acelea, când o călătorie în străinătate propusă provinciei merita să fie luată în seamă. Cum, spre deosebire de tata Adam, aveam alternativă, am ales, firește, Cuba. Și nu că aș fi avut unele greutăți cu vietnameza, știam pe de rost "Ho și Min" și "drujba", vocabular suficient pentru a petrece cîteva zile în compania unor colegi
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
La o măsuță distanță de noi, N. și un negru de dimensiuni impunătoare își toarnă dintr-o sticlă de rom. Negrul vorbește ceva foarte aprins, N. îl ascultă absent. Face impresia să nu ne fi văzut. Nu ne ia în seamă nici când plecăm. Adormind în patul imens (mai degrabă conceput pentru sex în grup - 12 persoane!), sub o dună de puf ca la nemți, încep să mă gândesc la misiunea specială și secretă a lui N... Golful Mexic foșnește ca
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
plinul unei artere sparte cum ziua ta de naștere apare pe neașteptate roșietică o mică zgîrietură pe piele cum ploaia aceasta amară se uită-n oglindă își potrivește buclele. Semn de carte A-ncercat să mănînce floarea și-a dat seama că are gust de vierme. O dimineațî la Tg.Cîrbunești E-o dimineață care cade din înalt nitam-nisam în ograda ta ca un balon de la o serbare din ajun un deal domol în fața ta cum o halbă de bere o
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/7822_a_9147]
-
prea multă-ncordare pînă cînd căldura divina căldură vine de la sine. Semn de carte Cuvinte găurite cum steagul Revoluției prin care rînd pe rînd ni se perindă capetele prozaice. Final Nici un gînd oricît de bicisnic nu te mai ia în seamă inumanul cer rotindu-se cum o sfîrlează Soarele gîfîind amenințător cum un tren ce se-apropie de gară. Montană Te voi găsi firește pe cărarea ce duce spre ascunsa avere montană cu brațul înălțat de valul văzduhului cald cum o
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/7822_a_9147]