3,089 matches
-
dorul de-ai lui, de vatra strămoșească, de ce-i mai rămăsese din bruma anilor. Soarele scăpăta peste deal, diluat în așternutul serii; cerul, și el neînțeles, fumega-n copite de cai... Un sunet de toacă, despletit din liniștea mării îi seca lacrimile tânguite-n privirea adâncă, răscolitoare, ce nu-și găsea alinarea. Lumina candelei îl smulgea beznei torcând gânduri rebele pe faldurile frunții. - Mă simt străin în țara-mi! rostea necontenit frângându-și palmele de tâmple... Cromozomii lui, contemporani cu cei
STRĂINUL de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350683_a_352012]
-
instrument al actorului s-ar presupune că este - memoria, cea mai utilă pentru necesitatea învățării unui rol, posibil.. Ori, aceasta fără de acea înțelegere logică a textelor, fără de capacitatea empatică (în rol), iubire a oamenilor și a expresivității lor ar fi seacă. De aceea, afecțiunea este alt instrument ce susține întregul „antrenament” al actorului, dar mai ales a memoriei lui, căci numai după ce a ’reținut’ trăirea afectivă a unui personaj sau rol, actorul ar putea ‘atașa’ încărcătura sa afectivă și mesajul său
INTERVIU CU UCENICUL MARILOR MAEŞTRII AI TEATRULUI, ACTORUL RICHARD BOVNOCZKI! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350692_a_352021]
-
vânzări în bazar ce să-i faci trebuie să ne câștigăm existența.” Vorbea mult, repede, si cu voioșie. Era plin de viață, de bucuria de a trăi, a se mișcă, nici cei 68 de ani ai săi nu-i putuseră seca dinamismul. Parcă și acum când scriu despre el îl văd. Scund de statura corpolent, cu părul saten, ochii verzi, fata brăzdata de urmele luptei cu viața. Se numea Pedro era spaniol, din tot ce-mi povestea fusese mereu un nonconformist
JURNALUL UNUI CALATOR (6) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358825_a_360154]
-
fără umbră, stăpânea, dăinuind înaltul. Celestul va dăinui de-a pururea, reașezând în Univers mersul înainte al vieții, al nostru sau al altora, teluricul va geme sub greutatea magnetismului distrugător al adâncului său, care va absoarbe odată ființa din lumină, secându-i umbra. În tainele nescrise ale tradițiilor românești, sălășluiește una dintre credințele, destul de răspândită, despre umbra jertfită în temeliile unei clădiri. Ce a constituit clădirea și jertfa în mentalitatea omului, în istoria spiritualității sale, a fost conceptul de durabilitate echivalat
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
lumina ta va răsării ca zorile și vindecarea ta va încolții repede.... Domnul te va călăuzii neâncetat, îți va sătura sufletul chiar în locuri fără apă...vei fi ca o grădină bine udată, ca un izvor ale cărui ape nu seacă. ( Isaia 58, 7-11). Nu uitați că viațța pe care o avem este un dar de la Dumnezeu, dar pe care trebuie să-l prețuim și să-l folosim în armonie, întelegere și iubire, respectând Legea. Ionel Cadar Referință Bibliografică: LEGEA SFÂNTĂ
LEGEA SFÂNTĂ A DATORIEI... de IONEL CADAR în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358915_a_360244]
-
Acasa > Versuri > Farmec > IZBUC... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 328 din 24 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului 24 Noiembrie 2011. lui Ștefan Doru Dâncuș “ Mi-a secat poezia”, așa mi-ai spus, prietene, cuvintele tale mă dor, nu seacă niciodată un izvor, dacă el izvorăște de sus! Apa lui totdeauna e clară, cu dor limpezit în fântână, el curge mereu în afară, pentru cel însetat la-ndemână
IZBUC... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358959_a_360288]
-
Versuri > Farmec > IZBUC... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 328 din 24 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului 24 Noiembrie 2011. lui Ștefan Doru Dâncuș “ Mi-a secat poezia”, așa mi-ai spus, prietene, cuvintele tale mă dor, nu seacă niciodată un izvor, dacă el izvorăște de sus! Apa lui totdeauna e clară, cu dor limpezit în fântână, el curge mereu în afară, pentru cel însetat la-ndemână. Iertat să îți fie gândul caduc- “ mi-a secat poezia”, cuvântul nu
IZBUC... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358959_a_360288]
-
mă dor, nu seacă niciodată un izvor, dacă el izvorăște de sus! Apa lui totdeauna e clară, cu dor limpezit în fântână, el curge mereu în afară, pentru cel însetat la-ndemână. Iertat să îți fie gândul caduc- “ mi-a secat poezia”, cuvântul nu seacă, el este asemenea unui izbuc, nimeni nu știe când vine, când pleacă... Referință Bibliografică: Izbuc... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 328, Anul I, 24 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nicolae
IZBUC... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358959_a_360288]
-
niciodată un izvor, dacă el izvorăște de sus! Apa lui totdeauna e clară, cu dor limpezit în fântână, el curge mereu în afară, pentru cel însetat la-ndemână. Iertat să îți fie gândul caduc- “ mi-a secat poezia”, cuvântul nu seacă, el este asemenea unui izbuc, nimeni nu știe când vine, când pleacă... Referință Bibliografică: Izbuc... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 328, Anul I, 24 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile
IZBUC... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358959_a_360288]
-
pentru muncă, nici palmele să-asude. Nu pot dormi în pace, mă macină durerea Că am pierdut hotarul ce trebuia lăsat... Către păstrare sfântă, urmașilor averea Să-l țină strâns la piepturi, să-l aibă-n apărat. Am șters cu apă seacă tot ce-au purtat strămoșii În luptele de sânge, murind pentru trăire Acum noi suntem sclavii, dușmanii ni-s coloșii Ce poartă țara mamă spre pururea pierire. Referință Bibliografică: NU POT DORMI ÎN PACE / Ciprian Antoche : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
NU POT DORMI ÎN PACE de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359007_a_360336]
-
A PARIUL BLESTEMAT Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 764 din 02 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Partea a V-a PARIUL BLESTEMAT - Dacă iapa nu făta, sergent cine mai era? - Boierule, râzi mata, dar Vifor mi-a secat inima când m-am despărțit de el, că domn’ colonel Pătrașcu m-a m-ai ținut după terminarea stagiului militar vreo opt luni ca să am grijă de el, pungașul, că ajunsese de-mi trecea de cingătoare, și vă spun cu
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
bată-te, Ioane, vina... noapte rece...noapte dulce... cin’ te-așteaptă, dintre zei? poate Prometeu, în piscu-i, cu un foc pentru...idei - noapte veche... noapte grea... albă, lungă, dulce, rece mă rog vieții, cât mai este, izvorașul să ți-l sece. Referință Bibliografica: ELOGIU NOPȚII / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 245, Anul I, 02 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ELOGIU NOPŢII de ION MARZAC în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359311_a_360640]
-
parte din mine. Bunicul a știut s-o marcheze, să-i creeze limite. Mi-e drag peisajul acela. Mereu m-am dus acolo. Și bunicul adoră acel loc. Încă mai există stejarul cu ramuri uriașe și nici pârâul n-a secat. Vom merge într-o zi, dacă vrei. L-am înrămat în suflet și voi iubi totdeauna acel petec de rai. - Asta fiindcă mi-ai dăruit tabloul care te reprezenta, exact acolo, sub stejar. Îți dai seama câtă valoare are ? - Asta
PROMISIUNEA DE JOI (I) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359361_a_360690]
-
-A PARIUL BLESTEMAT Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 764 din 02 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Partea a III-a PARIUL BLESTEMAT Dacă iapa nu făta, sergent cine mai era? - Boierule, râzi mata, dar Vifor mi-a secat inima când m-am despărțit de el, că domn’ colonel Pătrașcu m-a m-ai ținut după terminarea stagiului militar vreo opt luni ca să am grijă de el, pungașul, că ajunsese de-mi trecea de cingătoare, și vă spun cu
PARTEA A III-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359341_a_360670]
-
de întuneric. Și de liniște. Liniștea aceea amenințătoare, cuibărită vrăjmaș între umerii beznei. Și insomnii sfidătoare, răsucindu-se printre metusalemice nopți de iarnă. Iar uneori, evadarea, ocrotită de lumina îndoielnică a lumânării sau exotică a unei lanterne. Balaurilor nopții le secau puterile la prima atingere a cernelii cuibărite în sălașurile hârtiei și cădeau răpuși de bulgării de cuvinte contopite. Tăcerea era îngenuncheată de chiotele semnelor acelea leneș înșiruite. Iar la aprinderea festivă a policandrelor știute și ascunse, înfloreau alb certitudini, turmentând
TALISMANUL DE SAFIR de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359463_a_360792]
-
Virginia Popescu amiază pe câmp - în depărtare un cal păscându-și umbra Locul II - Corina Ion fusta țigăncii - dintr-o dată grădina mai înflorată Locul III - Gabriel Iordan Dorobanțu Noapte senină - salcâmii își leagănă puii din cuiburi Mențiune - Henriette Berge Fântâna seacă - găleata ruginită plină cu flori Etapa 69 - 16 III 2009 Locul I - Ioan Marinescu-Puiu Sunt duși cocorii - numai la vecina mea a venit barza Locul II- Mahmoud Djamal luna printre nori - pe chipul fetei voalul fluturat de vânt Locul III
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359488_a_360817]
-
și cum? Duminică a împăcării, Trecutul pare doar fum, ostateci suntem întrebării. Operă-bufă trăim, plângem zadarnic, În ghilimele vorbim, Domnul nu-i paznic, Mările, drogul,poem, visul Nirvanei, bem fără să bem, iubim sfârcul Ioanei. Se făcea că mările au secat, Umblam în gigantice cratere, Mă priveai cu alți ochi, Eu mă scufundam în nisipul marin, Un picior, un braț, un obraz, jumătate eram afară, tu străluceai nemiloasă, apoi apele s-au așezat. Părintele meu, ești de mult în pământ, Eu
NU SUNT POETUL ABISAL de BORIS MEHR în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359508_a_360837]
-
confirmări, vrei certitudini, răspunsuri la problema ta? Aproape simt concretizarea mirării tale-n ființa mea! Te corectezi c-un zâmbet fad, demn de-un actor nu prea versat Și-ți pui pe buze vorbe care, banalul de tot le-a secat. Pari că mă cauți într-un puzzle cu piese lipsă-n inventar, Că-ncerci din ele cu migală, să faci o altă în zadar. Compari, măsori, adaugi și tai deși nu-ntrebi dacă eu vreau! Pygmalion cioplind în mine, fără ca
FUGA ÎN SPIRALĂ (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360274_a_361603]
-
a văzut om 6 decenii ; pân' ce Pafnutie l-a aflat Să scrie și despre el, iar la vreme, l-a-ngropat... Atunci s-a prăbușit coliba...smochinul i s-a uscat... Iar izvorul ce-i da apa, deândată a secat... Cuv.Petru Atonitul. Pe Petru, un grec ostaș, turcii ca zălog l-au luat Și-n temnița din Samara, în lanțuri l-au ferecat... Scăpat de Sfântul Nicolae, care spre Roma l-a-ndemnat Unde cu schima Îngerească, Papa, smerit, l-a
CUV.ONUFRIE CEL MARE ȘI PETRU ATONITUL. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360477_a_361806]
-
să tremure. Nu luaseră cu ei haine groase, așa că a tremurat până au ajuns în Bușteni. Ziua următoare Nicușor a început să tușească și a continuat să tușească până a ajuns acasă. Tusea a devenit tot mai rebelă, sâcâitoare și seacă. Mache a hotărât să meargă cu el la doctor. La consult doctorul i-a spus că are pneumonie și i-a dat un tratament, dar care nu a avut un efect. Mache l-a trimis la București, la frații lui
MOȘ MACHE ..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360484_a_361813]
-
apare speranța la orizont, EMINESCU SĂ NE JUDECE! Când simțim că nu mai avem modele, EMINESCU SĂ NE JUDECE. Când ni se pare că s-au închis potecile afirmărilor, când totu-i gri, când pare că lacul codrilor albastru a secat, EMINESCU SĂ NE JUDECE. De judecata aspră a genialității lui s-avem parte și-atunci când îl renegăm, nu-l citim, ori nu-l cunoaștem, căci Eminescu este idolul incontestabil al tuturor și totuși prea puțin îl cunosc. Când ne fură
EMINESCU SĂ NE JUDECE de PAUL SURUGIU FUEGO în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360536_a_361865]
-
decât după ce a scăpat de amor ; tinerețea are deci un fel de melancolie și tristețe ; pe când bătrânețea e un fel de veselie, de liniște, scăpat de amor (dacă nu te chinuie bolile). Pe de altă parte, după secarea instinctului sexual seacă și miezul vieții și rămâne numai coaja... Fericit este bătrânul căruia i-a rămas iubirea de a citi, iubirea de muzică, de teatru, de excursii... Sleirea continuă a puterilor la bătrânețe, este un lucru trist, dar necesar, fiindcă pregătește moartea
AUREL CHIRA-SEPTUAGENAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360557_a_361886]
-
lumină,/ Menit pe veci să facă din om un Dumnezeu./ Nu-L ungeți cu miresme pe Cel de-a pururi viu/ Și nu-L culcați, fecioare, în giulgiu, sub piatra rece, Căci iadul plin de flăcări nu va putea să sece/ Izvorul de viață ce curge prin pustiu./ Vă-ntreb pe cine plângeți, copile din Sion,/ Și pentru cine-aduceți în vasul vechi arome,/ De jealea cui veșmântul și l-a cernit Salome,/ Și plânsul pentru cine răsună în Chedron?/ Gătiți-vă
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
de speranță s-au risipit cu ele Mi-am văzut vise purtate că nisipu-n vânt Și am pierdut cu ele tot ce era mai sfânt Lacrimi au uscat mintea de gânduri Au umezit obrazul în nenumărate rânduri Tristețea mi-a secat sufletul de sentimente Și inima m-a părăsit în unele momente Cu lacrimi de sânge istoria s-a scris Orice lumină falnica s-a stins Destinul are grijă să urâțească ce-i frumos Să stoarcă chiar și acolo unde nu
ANGHELUŢĂ LUPU [Corola-blog/BlogPost/360606_a_361935]
-
dulci și amare printre steleRaze de speranță s-au risipit cu eleMi-am văzut vise purtate că nisipu-n vantSi am pierdut cu ele tot ce era mai sfantLacrimi au uscat mintea de ganduriAu umezit obrazul în nenumărate randuriTristetea mi-a secat sufletul de sentimenteSi inima m-a părăsit în unele momenteCu lacrimi de sânge istoria s-a scrisOrice lumină falnica s-a stinsDestinul are grijă să urâțească ce-i frumosSa stoarcă chiar și acolo unde nu mai e de storsPovesti adevărate
ANGHELUŢĂ LUPU [Corola-blog/BlogPost/360606_a_361935]