1,137 matches
-
rusești, de pe timpul țarului cred, cu țeava de vre-o 20 kilograme afetul 30 și dăi și atacă frate soldat român. Mitraliorul, a fost renumit de eficient în luptele de-a lungul istoriei acestei arme, care scuipă moarte fără milă, secerând viețile oamenilor care îndrăznesc să se apropie de acest cuib de foc fără aprobarea stăpânului, sau cu gând păgân. De nu mă credeți, întrebați acest mitralior din litografie care se află în plină acțiune și "discuție" cu inamicul. Să nu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
îi fi mort de foame ... ia și mănâncă, apoi stai colo la umbra copacului și te odihnește. Tata ... mai practic ... nu, măi băiete, mănâncă repede și dă-ne o mână de ajutor, căci până se înserează trebuie să terminăm de secerat ... mâine avem alte treburi. Oarecum șifonat de primirea cam indiferentă ... că, de, eram și eu cavaler, promovat cu brio în clasa a IV-a secundară la oraș ... după ce am înghițit cu noduri niște sarmale de post ... am pus mâna pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
diversă, servește intențiile demonstrative ale gazetarului: a avea sfadă, a nu-și cunoaște lungul nasului, a-și face mendrele, a-și scoate sufletul din palmă, a (nu) face hatâr, a-și înfierbânta creierii, a umbla ca mâța pe lângă pasat, a secera înainte de a fi semănat, negustorie cu piei de cloșcă, a se primbla d la Ana la Caiafa, a pune cuiva capul în poale, a pune mânile-n sân, a-și arăta văpseaua, a strâmba din nas, a-și spăla mâinile ca
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
roți și schelet din lemn, carpentum, care a dat cuvîntul "șarpantă". Dar tehnicile agricole erau cele mai vestite: practica îngrășării pămîntului cu soluție de var la edueni și la pictoni, a îngrășării pămîntului cu marnă în nord, calitatea uneltelor precum secera cea mare, secerătoarea trevililor și a remilor, vallus-ul, cu dinți metalici în partea din față pentru a tăia spicele, tras de un animal. Marca Romei: cadastru și vilă. Satele galice sînt supuse într-adevăr unei remodelări profunde după cucerire. Primul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
frumusețe eternă, aurea aetas, vârsta de aur, cum o numesc grecii și latinii, neatinsă încă de seceta care veștejește, de răul care a sălbăticit apoi făpturile, de bolile care nu cruță, de bătrânețea care urâțește și desfigurează, de moartea care seceră fără alegere. întâiul om care a cunoscut desfătarea paradisiacă a primăverii divine se numește în Zend-Avesta Yima, în literatura asirobabiloniană Uttu sau Adapă, nume, acesta din urmă, pe care învățații îl pun în legătură cu Adam cel biblic. Printre străvechile documente sumero-akkadiene
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de aur. Măria Sa, Puiul Pădurii. Nunta Domniței Ruxanda, Editura pentru Literatură, București, 1969. 412 Cu privire la semnificatele idiomatice ale expresiilor respective, v. alte trei exemple: "Cum asta, măi Chirică? Parcă vorbești de pe ceea lume. Crezi tu că vom putea noi singuri secera și strânge atâta amar de grâu, că doar sute și mii de brațe trebuiesc acolo, nu șagă! Ș-apoi, numai pentru două sarcini de grâu? Ce nebun ai crede tu c-ar fi acela?" (Ion Creangă, "Povestea lui Stan Pățitul", în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de către Institutul de Geologie al Academiei Române și Theodor Văscăuțeanu a mai avut fericirea atunci când a primit volumul să vadă în acest eveniment recunoașterea valorii sale. A murit tânăr, la vârsta de 37 de ani, la 18 septembrie 1933, la Iași, secerat de o boală necruțătoare, după o lungă și grea suferință, tocmai când ajunsese la deplina maturitate științifică și când specialiștii așteptau de la dânsul noi lucrări valoroase. La moartea sa, profesorul Ion Simionescu scria: „Tineri care să se sacrifice pentru cercetări
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
XX, cancerul a rămas una dintre cele mai grave maladii care Înspăimântă omenirea numai la auzul existenței acestei boli, apreciată ca iremediabilă. Boala a fost cunoscută Încă din antichitate dar, În ultimele decenii, a Înregistrat o frecvență În rapidă creștere secerând, anual, milioane de vieți omenești. Frecvența bolii este mai mare În țări dezvoltate din punct de vedere economic, Întrucât pârghiile civilizației moderne, respectiv industrializarea, agricultura chimizată și densitatea mijloacelor de transport, poluează mediul natural cu compuși chimici cancerigeni, regăsiți În
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
evreii din Kiev s-au adunat lângă cimitir, așteptând să fie urcați în trenuri. Mulțimea era destul de mare, astfel încât mulți dintre bărbați, femei și copii nu au știut ce se întâmplă, decât atunci când a fost prea târziu și au fost secerați de rafale. Un martor ocular a descris scenele cutremurătoare ale masacrului în masă. În decembrie 1941, au apărut câteva cazuri de tifos în lagărul de concentrare de la Bogdanovca din Transnistria, unde erau ținuți captivi 50.000 de oameni. Consilierul german
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
feux mal éteints își povestește propria istorie de tânăr jurnalist parizian angajat să lucreze la Djebel, un hebdomadar militar din Alger. În fiecare zi, își amintește naratorul, "exploziile bombelor cu plastic" și uciderile care aveau loc la câțiva pași distanță secerau vieți. Infernul era la ordinea zilei. În ciuda acestui lucru, de cum venea primăvara, "vremea era caldă. Parfumul de glicine venind dinspre parcuri se împletea cu mirosul de port și cu acela al mașinilor și camioanelor militare". Odată cu primăvara, în aer plutea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
amintinduăși mai ales de primul, de Neculai care s-a stins din viață în chinuri groaznice, la doar 17 ani ai lui. La apă, în Trotuș În vara anului 1929, pe când aveam patru ani , când în câmpie grâul era de secerat, iar spre noi către munți, mai cu seamă către zilele de sărbătoare, străbăteau limuzinele spre locurile de odihnă și recreare, după care priveam cu nesaț, văzându-ne și noi călătorind cu ele, noi, băieți și fete, din partea locului, fugeam de
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
această regiune. Atunci trupele române, încartiruite la Podul Dâmboviței, Dâmbovicioara, Valea Urdei au atacat, în noaptea de 14-15 august, la orele 21,00, prin surprindere. Acolo sus, la Fundata, unde în prezent se află Dispensarul comunal și Primăria, a căzut, secerat de un glonț primul ofițer român, jertfă umană în lupta pentru întregirea patriei, colonelul Poenaru Bordea, comandantul Regimentului 30 infanterie, Muscel. Monumentul ridicat în memoria eroului poate fi văzut în curtea Dispensarului din Fundata, aflându-se chiar lângă șoseaua națională
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
de frig, nici de cald, tot alb, culoare care-i imprima o anumită eleganță. În schimb, bascul ca o beretă cu marginile ușor îndoite, nonșalant tras pe dreapta capului, avea aerul că puțin îi păsa de trecători. De sub el, privirile secerau chipuri împietrite, se înveseleau la cele prietenești, deveneau chiar ca niște metafore la amicii adevărați și atunci o țuică fiartă bine-i mai prindea. Ce figură inconfundabilă acest Valer Mitru! Cine își mai amintește de el? Cum să nu, încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Ion Brătianu.] [moartea d-rului marcovici] Anul 1886 începe cu o știre dureroasă pentru toți românii: d-rul Alexandru Marcovici, medicul fruntaș al țării, diagnosticianul fără pereche, moare în puterea vârstei, la 50 de ani. Un ulcer cu caracter specific l-a secerat. Defunctul era una din luminile strălucitoare ale medicinei în România, în același timp era o inimă generoasă și un dezinteresat practician. Câte anecdote și istorioare au rămas asupra lui! Iată una caracteristică: Un cârciumar de pe la Obor cade rău bolnav. Marcovici
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
nu devenim o povară pentru nici unul dintre voi și vă predicam Evanghelia lui Dumnezeu» (1Tes 2,5.9). Iată ce le spunea credincioșilor din Corint: Dacă noi am semănat în voi cele spirituale, este oare mare lucru ca noi să secerăm bunurile voastre materiale? Dacă alții au parte de acest drept asupra voastră, oare nu avem noi mai mult? Însă noi nu ne-am folosit de dreptul acesta, ci răbdăm totul ca să nu punem vreo piedică Evangheliei lui Cristos. Însă eu
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
îngrijorați pentru viața voastră: ce veți mânca sau ce veți bea, nici pentru trupul vostru: cu ce vă veți îmbrăca. Oare nu este viața mai mult decât hrana, iar trupul mai mult decât îmbrăcămintea? Priviți păsările cerului: nu seamănă, nu seceră, nici nu adună în hambar, iar Tatăl vostru ceresc le hrănește. Oare nu sunteți voi mult mai de preț decât ele? Cine dintre voi, oricât s-ar strădui, poate să adauge câtuși de puțin la durata vieții sale? Iar pentru
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
mângâierea unui mesaj. A munci alături de ei, a trăi cu ei, a suferi cu ei“. Jaricot scria că: „În zadar se încearcă moralizarea poporului prin raționamente. Strigătele de durere și de ură acoperă glasurile cele mai grăitoare. Dacă vreți să secerați sută la sută, mai întâi ajutați și iubiți; apoi predicați. Experiența 'capelanilor muncii' este încă destul de recentă pentru a ne oferi niște rezultate definitive; în ciuda a toate, din ceea ce s-a putut vedea, acești preoți lucrează riguros și obțin avantaje
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
lumea largă. Familia mea, din partea bărbătească, este băștinașă din acest oraș. Pe la mijlocul secolului trecut, bunicul meu, Neculai Dimitriu, era directorul Carantinei. Relele boli ale timpului, ciuma, holera, frigurile galbene, lepra și altele, tot atît de grave, bîntuiau porturile lumii și secerau multe vieți omenești. Carantina, după cum arată denumirea, avea misiunea să oblige vasele, care soseau în port de peste mări și țări, să ancoreze în mijlocul Dunării și să aștepte în larg cele 40 de zile, timpul necesar pentru controlarea și precizarea medicală
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
depune la Editura "Cartea Românească" volumul Mesagerul, care nu are nici o șansă să apară din cauza cenzurii. Pe data de 16 septembrie 1990, într-o duminică, se stinge din viață, înainte de a împlini 35 de ani, la spitalul Fundeni din București, secerat de o boală necruțătoare (leucemie). Este înmormîntat în satul natal, Sabasa, din Borca. În anul 1992, apare postum volumul Mesagerul, la Editura Canova, din Iași; manuscrisul pierdut la Editura "Cartea Românească" a fost refăcut, după un "cuprins" din manuscrisele poetului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
provocat 1.541 de morți și 11.275 de răniți, precum și importante pagube materiale. Înzăpezirile din 1955 care au afectat cea mai mare parte a Bucovinei. La Costișa zăpada trecea peste poartă. Epidemiile (tifosul exantematic) din timpul războiului (care a secerat zeci de vieți, în satul nostru). Satele cel mai adesea au fost și sunt expuse multor riscuri, determinate de existența unor calamități naturale. Ceea ce s-a putut observa la sătenii noștri în astfel de nenorociri, a fost calmul și cuvintele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pentru cina lucrătorilor. I-am ajutat la curățat cartofii și aranjarea mesei. Eram fericită c-am fost la grâu. Bostanii Pe ogoarele cu păpușoi, atât din livadă, cât și din câmp, sătenii semănau semințe de bostani (dovleac). Toamna, când se secera porumbul, se strângeau și bostanii, copți peste vară. Nu era gospodărie să nu practice și acest obicei. Noi, reușeam să adunăm în livadă două-trei căruțe de bostani. Erau așa de mari și de frumoși! De culoarea portocalei, de formă rotundă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
similar cu cel obținut prin „blitz krieg” în Polonia și Franța. N-a fost așa și în realitate, s-a repetat aventura nefericită a lui Napoleon din 1812, iar la capătul unui război care a durat 4 ani și a secerat milioane de vieți de ambele părți, Germania a fost zdrobită. Incontestabil, în obținerea victoriei, a contat foarte mult ajutorul masiv în echipament de război, acordat de americani, deschiderea frontului din Italia (1943) și Franța (1944) precum și bombardamentele nimicitoare efectuate de
Testamentul lui Petru cel Mare. O politică imperialistă, fără întrerupere. Implicaţii în actualitate. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
o căpățână albă de varză. Precum se vede și starețul lui avea sfințenie, pentru că altfel nu se explică aceasta minune. În 1917, când a fost foametea cea mare, Părintele Trifon a ieșit În Halkidiki, cu binecuvântarea starețului său, și a secerat pe la metoacele aghiorite ca să economisească astfel puțin grâu pentru ei și pentru pustnicii dimprejur. Din 1917 n-a mai ieșit În lume, iar În 1978 a plecat din Sfântul Munte la lumea cerească, cea adevărată. În tot acest timp a
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
atât cercul de umbră care o Înconjoară e mai Întunecat. Hai la ducele Bertold. O fi voia soartei cea care m-a amestecat În Întâmplarea asta neobișnuită. Își spuse că va trebui să fie foarte precaut. Ca Întotdeauna, destinele care secerau capetele Încoronate atrăgeau În vârte jul lor alte destine mai umile. Auzise multe despre du cele Bertold, nepotul episcopului de Konstanz. Simeon Își aminti cu recunoștință de monseniorul episcop. „Un om sfânt“, Își spuse. „Dacă și Bertold ar fi numai
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
În anii care au urmat, Adelheid deveni o fată frumoasă, plină de farmec. Bătrâna castelană Încerca mereu să-i descifreze pe chip asemănarea cu ilustrul ei tată. „Are toate trăsă turile ducelui“, Își spunea ea. „și, când e furioasă, te seceră cu privirea Întocmai ca el. În toate are o ținută, un aer care-ți amintesc de măritul stăpân. Chiar dacă n-ai ști cine e și tot ai putea bănui... Nu prea cred că taina va putea fi multă vreme păstrată
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]