1,339 matches
-
de cunoaștere reciprocă și acomodare care, în trecut, ar fi necesitat ani de eforturi. Astăzi, interesul academic pentru cercetarea interacțiunilor dintre mass-media și religie este în plină expansiune, miza fiind, de fapt, una uriașă : pe de o parte, înțelegerea consecințelor secularizării și a „pierderii” culturii religioase din societățile occidentale, iar pe de altă parte, decriptarea mecanismelor de formare și răspândire a fundamentalismelor religioase, care își găsesc pe Internet un mediu de dezvoltare foarte propice. Pierre Bourdieu nota faptul că ne-am
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în mod direct participarea la pelerinaje. În acest stadiu al cercetării îmi este greu să cuantific exact amploarea fenomenului. Sigur este faptul că pelerinajul și massmedia interacționează constant și se „construiesc” mutual, într-o dublă dinamică de spiritualizare și de secularizare, prin uzura permanentă la care este supus înțelesul transcendent al pelerinajului-semn și a simbolurilor în jurul cărora acesta este construit (moaște, icoane miraculoase). Un exemplu aproape „didactic” în acest sens este articolul intitulat „Harta moaștelor din România care atrag cei mai mulți credincioși
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
răutăcioase, iar eroii solari le ocolesc, deoarece reprezintă principiul răului.” (Coșbuc, 1986 : 148) Observație personală : nimeni dintre cei intervievați pe teren sau în afara acestuia nu a utilizat numele de „Sfânta Vineri” pentru a face referință la Sfânta Parascheva. Semn de secularizare profundă a mediului rural ? Lingvistul Ivan Evseev scrie că „patroana zilei de vineri în calendarul poporului este Sfânta Vineri, în persoana căreia s-au amalgamat trăsăturile unei vechi divinități a naturii, elemente ale cultului Maicii Domnului și ale Sf. Parascheva
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care l-am simțit și eu de atâtea ori pe propria mea piele, ori de câte ori am prezentat în spațiul public subiecte sensibile legate de religie, în general. Iată de ce, din acest punct de vedere pare a fi mai lesne de studiat secularizarea și absența credinței decât aceste forme de religie populară, extrem de mobile și evolutive (Brandes, 1990 : 195). Există însă și un mare avantaj, o șansă nesperată oferită de pelerinaje precum cel de la Prislop : aceea de înțelegere a unor controverse nu foarte
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
noi, utilizând, păstrând, transmițând și modificând hărți mentale, mișcându-se și într-un spațiu simbolic, nu doar fizic. O bună istorie nu poate fi gândită fără o bună geografie, iar aceasta din urmă nu e întreagă fără o geografie umană. Secularizarea antropogeografiei, începută încă înainte de consacrarea ei ca disciplină academică în Germania sfârșitului de secol XIX și desăvârșită prin transferul ei peste Rin, unde a devenit fundamentul școlii de la Annales, nu a șters complet rădăcinile gândirii calitative a spațiului, adânc înfipte
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Transilvaniei. Bisericile maghiară și germană erau tradițional bastioane ale naționalismului și majoritatea școlilor erau confesionale. Astfel că numele dr. Angelescu și N. Iorga erau considerate drept blestemate. Se pare că atît Iorga cît și Angelescu urmăreau atingerea a trei țeluri: secularizarea, românizarea și în cele din urmă centralizarea învățămîntului în toată România. A considera politica lor drept îndreptată pur și simplu împotriva minorităților ar însemna să simplificăm prea mult problema. Iorga a înființat în cadrul Ministerului Instrucției Publice un departament pentru minorități
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
celelalte acareturi și vite, cum și viile de la Cotnari , și dug henele și cârciumile, toate și cu tot locul din Târgul Hârlăului...” Mari suprafețe de vie dețineau aici mânăstirile și fețele bisericești (pentru sfânta împărtășanie și hramurile creștine) deținute până la secularizarea semnată de Alexandru Ioan Cuza, din care amintim de vechile mânăstiri Putna, Voroneț, Bistrița, Galata, Pângărați, Secu, Sf. Spiridon din Iași, Sf.Sava din Ierusalim (iată până unde ajungea vinul de pe Dealul Cătălinei!) Sigur existau și proprietăți mai mici de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
la reînființarea schitului Mălinești, aflat în mijlocul moșiei Schinetea, sprijinind Episcopia Hușilor în demersurile făcute pe lângă Ministerul Instrucțiunii și Cultelor. În cererea din 10 martie 1933, se arăta că, în trecut, la Mălinești, a fost un schit care a funcționat până la secularizarea din 1864, că aici au mai rămas câțiva călugări până în anul 1893. Sfântul Sinod, întrunit în ședința din 12 decembrie 1929, a aprobat reînființarea schitului . Din Inventarul obiectelor schitului Mălinești realizat pe 15 septembrie 1934, aflăm că Olga și Constantin
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
apare prima atestare documentară a satului Socola. La 15 februarie 1469, Ștefan cel Mare a întărit Mitropoliei Sucevei stăpânirea prisăcii Balica și domnul spune că „În afară de asta am dat Mitropoliei noastre via care se află între Socola și Buciumi”. Până la secularizarea averilor mănăstirești din 1863, hanul se afla sub oblăduirea Mănăstirii Socola. După secularizare, el a trecut în stăpânirea Primăriei Iașilor, care la 23 octombrie 1892 l-a vândut lui Anton Andreescu, de la care, tot prin vânzare, a ajuns la Toader
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Mare a întărit Mitropoliei Sucevei stăpânirea prisăcii Balica și domnul spune că „În afară de asta am dat Mitropoliei noastre via care se află între Socola și Buciumi”. Până la secularizarea averilor mănăstirești din 1863, hanul se afla sub oblăduirea Mănăstirii Socola. După secularizare, el a trecut în stăpânirea Primăriei Iașilor, care la 23 octombrie 1892 l-a vândut lui Anton Andreescu, de la care, tot prin vânzare, a ajuns la Toader Luca din Păun. Se știe că într-o vreme hanul ajunsese să fie
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
după multă vreme ne găsim în fața acelor frumoase clădiri care ne-au contrariat atunci când le-am descoperit. „Ce caută aici pe deal aceste frumuseți?” ai întrebat tu. Dar cine să ne răspundă? Apoi acum pot să-ți spun că până la secularizare pământurile de aici au fost în stăpânirea Mănăstirii Neamțului. După 1863, podgoria a trecut în stăpânirea statului, transformându-se în „ Vie model” și apoi în pepinieră. Aceasta, alături de pepinierele: Miroslava, Galata, V.Adamachi, Camera de Agricultură și Iosif Rohr, producea
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
pervers al tacticii sale, care consta în a afișa o oarecare complezență față de consolidarea micilor regate periferice, ce blocau expansiunea Sfîntului Imperiu în Anglia și în special în Franța 77, Biserica a contribuit involuntar la consolidarea prime-lor monarhii pe cale de secularizare, ce prefigurau statul absolutist și, ulterior, statul modern. În virtutea unei toleranțe speciale, al cărei țel era de a domni pe seama dezbinării altora, ea a ajutat la slăbirea resortului unei legitimități politice, extra-re-ligioase, la rîndul său generatoare de identități prenaționale la
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
coerență, s-au putut afirma mult mai ușor în țările mici sau mijlocii, decît în imperiile nivelate doar în aparență de către autorități monolitice. Pentru a explica specificitatea Europei de Vest intervine un factor suplimentar. Adăugîndu-se celui menționat deja, referitor la secularizarea rivalității dintre puterea spirituală și cea temporară, acesta din urmă se înscrie în natura specifică a feudalității occidentale și în consecințele sale multiple. Fernand Braudel sugerează că această feudalitate diviza-toare își are punctul de plecare în epoca lui Carol cel
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
proscriind evreii neconvertiți în 1492, ei continuă în schimb să întruchipeze o monarhie federativă (în esența ei) legitimată nu atît prin voința divină, cît prin așteptarea unui popor, din nefericire avid de răzbunare, în urma triumfului său final asupra musulmanilor. Această secularizare a puterii spaniole este atestată prin faptul că în Spania n-a existat niciodată un simbol ca acela al sfîntului de la Reims. De asemenea, monarhii spanioli nu au făcut nicio-dată caz de talente miraculoase vindecarea scrofulozei, de exemplu, cum se
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
între Pământ, Cer și regiunile subterane 31. Dacă s-ar arăta că cele două orase-capitală de pe Tndus se deosebesc net de prototipurile lor preharappiene (și de alte orașe vechi), va trebui să considerăm Harappa și Mohenjo-Daro drept primele exemple de secularizare ale unei structuri urbane, fenomen modern prin excelență. Ceea ce merită subliniat, pentru moment, este diversitatea morfologică a spațiului sacru și a centrului cultual. În culturile megalitice din regiunea Mediteranei și din Europa Occidentală, centrul ceremonial, solidar cu cultul morților, era
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
este considerat modern ceea ce permite unei actualități care se reînnoiește spontan să exprime spiritul timpului sub forma obiectivă" [p.952]. 14 "Modernitatea a marcat o ruptură în dinamică mentalului european, fiind caracterizată de o mutație calitativa, care produce, prin mecanismul secularizării și prin accelerarea fără precedent a dialecticii sacrului și profanului, un tip uman diferit, produs al noii episteme" [Neagotă, p.118, subl.n.]. 15 "Principiul politic al celor vechi era datoria. Al celor moderni, libertatea și egalitatea." [Patapievici, p.59
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Inspecția socială HG Hotărârea Guvernului României OUG Ordonanța de Urgență a Guvernului PIP Planul individualizat de protecție (a copilului) SPAS Serviciul Public de Asistență Socială (de pe lângă primării) Prefață Trăim într-o lume care încearcă să sporească la fiecare pas procesul secularizării, ca "garanție" a progresului social, politic și economic. Până și procesul instituționalizării ideii de Europa a trecut curând printr-un mare impas simbolic, consfințind abandonarea de facto a menționării fundamentelor sale creștine în corpul Constituției care o rînduiește. Așa cum Bronislaw
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de Revoluția franceză de la 1789. "Modernizarea substantiv apărut în acest ultim sfert de secol s-a născut din transformările ce au drept cadru principalele țări europene, începând cu Epoca Luminilor (a moderniza datează din 1758). Ea reunește diferite mișcări de secularizare, raționalizare, industrializare etc. A fost grăbită de revoluții: politice (apariția individualismului democratic), economice (revoluția transporturilor, a aparatului de producție, a sistemului de credite etc.), culturale (restrângerea brutală a culturii populare, instaurarea unui sistem educativ destinat pregătirii noilor elite). Pentru sociologul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
stare de vrăjmășie cu dânșii. Pe Dumnezeul cel iubitor de oameni nu-L poți numi Tată, dacă pe ceilalți nu-i recunoști ca frați ai tăi și dacă te porți crud și neomenos față de ei" (Belu, 1951, p. 542). Prin secularizarea societății, valorile religioase pot, în totalitatea lor sau selectiv, să fie folosite ca valori cu caracter pur social, cu o anumită dimensiune transcendentă, dar nu cu adevărat religioasă. Aceasta s-a întâmplat pe scară largă o dată cu Renașterea și s-a
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
drept să ștergi, în numele laicității, secole de istorie și de cultură inspirate de credința religioasă. Nu putem mutila sufletul Europei ignorând capodoperele din arhitectură, pictură, sculptură, literatură sau muzică, pentru a susține o pretinsă emancipare bazată pe vidul spiritual al secularizării. Nu putem înlocui niciodată valorile constante ale religiei cu modele efemere ale umanismului autosuficient și antireligios. Dimensiunea creștină a Europei este astăzi negată, minimalizată sau ignorată, în special în Occident, unde mulți europeni consideră că trăiesc deja într-o societate
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
sociologiei", în Analele Universității din Oradea, seria Fascicula Sociologie-Filosofie-Asistență socială, vol. III, Editura Universității din Oradea, 2006. Chipea, F., "Teorii ale controlului social în explicarea devianței sociale", în Analele Universității din Oradea, seria Psihologie-Pedagogie-Metodică, tom I, 1997. Clement, O., "Creștinătate, secularizare și Europa", în Ică, I. I. jr.; Marani, G. (coord.), Gândirea socială a Bisericii, Editura Deisis, Sibiu, 2002. Codorean, I., "Apologia identității creștine a Europei", în cotidianul Crișana, miercuri, 26 ianuarie 2011, editat de Casa de presă și Editura Anotimp
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
au întors din „deplasări” și nu au început să părăsească târgul din ’45-’46. Eu vorbesc de perioada ulterioară, cinci-șase ani după aceea. Dacă populația evreiască din târg a dispărut, prima cauză a fost „deplasarea”, iar a doua a fost secularizarea și instaurarea comunismului. E vorba de un proces, iar acesta nu are un singur motiv. S.A.: Evident, e vorba de mai multe cauze și de procese interactive. Comunismul a avut un rol crucial în secularizarea generală a lumii din România
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
iar a doua a fost secularizarea și instaurarea comunismului. E vorba de un proces, iar acesta nu are un singur motiv. S.A.: Evident, e vorba de mai multe cauze și de procese interactive. Comunismul a avut un rol crucial în secularizarea generală a lumii din România, indiferent de confesiune și naționalitate, agravând, radicalizând și grăbind „dezvrăjirea lumii” operată pretutindeni de modernizare. La fel cum dispare până și amintirea preocupărilor de un asemenea înalt nivel în lumea evreiască, se reduce drastic și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
au devenit ei înșiși mult mai seculari, nici pentru ei nu mai era atât de important să țină sărbătorile. Nu era totul decis sau interzis de comuniști. S.A.: Așa cum spuneam și eu: aveam de-a face cu un fenomen de secularizare masivă, care intervine peste tot. În România, pur și simplu, grație relativei noastre subdezvoltări, procesul începuse mai târziu ca în Occident și înainta mai lent până la intrarea în sistemul sovietic. Poate caracterul ineluctabil al secularizării și făcea ca autoritățile comuniste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
face cu un fenomen de secularizare masivă, care intervine peste tot. În România, pur și simplu, grație relativei noastre subdezvoltări, procesul începuse mai târziu ca în Occident și înainta mai lent până la intrarea în sistemul sovietic. Poate caracterul ineluctabil al secularizării și făcea ca autoritățile comuniste să fie ocazional, chiar tendențial de la o vreme, îngăduitoare cu unele aspecte mai curând rituale ale vieții religioase. Îngăduință cinică, sigură de victorie, nu toleranță - așa aș descrie atitudinea statului-partid față de ceea ce era perceput ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]