1,204 matches
-
a fi folosit pe teren, - absorbția/desorbția aditivului și a metaboliților săi în sol, persistența reziduurilor în sol (TD50 și TD90); sediment în cazul acvaculturii, - alți factori ca de exemplu fotoliza, hidroliza, evaporarea, degradarea în sol sau în sisteme de sedimentare în apă, diluarea prin arare, etc. Cele mai înalte valori CPM obținute prin aceste calcule pentru fiecare domeniu al mediului care prezintă risc trebuie adoptate pentru evaluarea riscurilor la nivelul II A. Dacă se anticipează, în starea staționară, o mare
jrc4673as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89839_a_90626]
-
CM50 pentru efecte asupra metanogenezei și a fixării nitrogenului). Pentru mediul acvatic: pești: un studiu CM50 de 96 de ore; Daphnia magna: un studiu CM50 de 48 de ore; alge: un studiu CM50 și un studiu privind toxicitatea pentru organismele sedimentare. (c) Trebuie efectuată calcularea valorilor CPFE pentru fiecare domeniu care prezintă risc. Aceasta se obține, normal, prin preluarea celor mai mici valori observate (de exemplu, rezultatul la speciile cele mai sensibile) la un efect negativ la testele de toxicitate anterioare
jrc4673as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89839_a_90626]
-
pct. 1.1. 1.2. Hemostază: a) analizor coagulare semiautomat - 10 puncte b) analizor de coagulare complet automat - 20 puncte NOTĂ: Se iau în calcul maxim 2 aparate în vederea acordării punctajului. 1.3. Imunohematologie: - 2 puncte 1.4. Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) Aparat automat de citire VSH: a) între 1 - 10 poziții - 5 puncte b) între 11 - 20 poziții - 10 puncte c) peste 21 poziții - 15 puncte NOTĂ: Se iau în calcul maxim 2 aparate în vederea acordării punctajului. 2
NORME METODOLOGICE din 22 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277888_a_279217]
-
pct. 1.1. 1.2. Hemostază: a) analizor coagulare semiautomat - 10 puncte b) analizor de coagulare complet automat - 20 puncte NOTĂ: Se iau în calcul maxim 2 aparate în vederea acordării punctajului. 1.3. Imunohematologie: - 2 puncte 1.4. Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) Aparat automat de citire VSH: a) între 1 - 10 poziții - 5 puncte b) între 11 - 20 poziții - 10 puncte c) peste 21 poziții - 15 puncte NOTĂ: Se iau în calcul maxim 2 aparate în vederea acordării punctajului. 2
NORME METODOLOGICE din 21 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277890_a_279219]
-
pct. 1.1. 1.2. Hemostază: a) analizor coagulare semiautomat - 10 puncte b) analizor de coagulare complet automat - 20 puncte NOTĂ: Se iau în calcul maxim 2 aparate în vederea acordării punctajului. 1.3. Imunohematologie: - 2 puncte 1.4. Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) Aparat automat de citire VSH: a) între 1 - 10 poziții - 5 puncte b) între 11 - 20 poziții - 10 puncte c) peste 21 poziții - 15 puncte NOTĂ: Se iau în calcul maxim 2 aparate în vederea acordării punctajului. 2
NORME METODOLOGICE din 22 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276584_a_277913]
-
echipamente pentru microvinificație: - echipamente și instrumentar pentru efectuarea de teste și analize în vederea realizării practicilor oenologice (dozaje de materiale oenologice etc.); - echipamente și instrumentar pentru realizarea de noi produse - microloturi. ● Echipament pentru procesarea vinului: tratamentul vinului și al mustului (filtrare, sedimentare, limpezire etc.): - echipamente de filtrare grosieră și sterilă (filtre de pământ, filtre de hârtie etc.), alte echipamente și tehnologii de filtrare, filtre tangențiale, centrifugale etc.; - pământuri de filtrare; - echipamente pentru decantarea și limpezirea mustului și vinului; centrifuge; - echipament pentru stabilizare
NORME METODOLOGICE din 17 noiembrie 2014 (*actualizate*) privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de investiţii, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273923_a_275252]
-
general, puțin răspândite, ele fiind recente creații artificiale (lacul de acumulare de la Dragomirna, iazurile de la Fetești, Moara, Bunești sau Siminicea). În fundamentul orașului, la adâncimea de 1500 metri, se găsește scufundată marea unitate geostructurală a Platformei Ruse, acoperită de depozite sedimentare necutate, de vârstă paleozoică, mezozoică și terțiară, cele mai noi straturi care alcătuiesc relieful actual fiind de vârstă sarmatică și cuaternară. Structurile depozitelor sarmatice (gresii și calcare oolitice) reflectă regimul de platformă. Straturile sunt necutate, cu o ușoară înclinare sub
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Mării Tetis. Unul era situat în apropierea munților, iar celălalt era poziționat mai la sud. Acestea au fost izolate în timp, fiind ulterior umplute de depozite mai recente, formăndu-se o zonă mai joasă în latura sudică a munților, sona rocilor sedimentare tinere, care aparține neogenului, la care s-au adăugat cele din cuaternar, dar și cutarea miopliocenă. Gipsul și sarea se găsesc pe versanții dealurilor Gurga și Răgman. Clima orașului Breaza este una temperat-continentală, specific zonelor deluroase, cu ierni mai blânde
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
umane și al căilor de comunicație. Depresiunea colinară a Transilvaniei prezintă un fundament carpatic puternic faliat și scufundat, ale cărui compartimente se regăsesc la adâncimi ce variază între 2000 și 6000 m. La suprafață se suprapune o cuvertură de roci sedimentare, formată din argile, marne, nisipuri, gresii, conglomerate. Structura geologică a depresiunii conține cute diapire, domuri și straturi monoclinare, pe ultimile dintre ele dezvoltându-se cueste. Podișul Dobrogei, cea mai complexă arie geologică și geomorfologică a României, este o unitate de
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
până la confluența cu Valea Mică, apoi pe sub munte până la Gropăni și Cracotară. Între procesele actuale, cele mai vizibile, de modelare a reliefului, amintim eroziunea de suprafață și alunecările de teren. Cele mai spectaculoase procese de eroziune și depuneri de roci sedimentare le întâlnim în Lunca Nerei și se datorează deselor ieșiri din matcă ale râului. În regiunea de deal apar foarte multe ogașe care de fapt sunt niște torenți ce se lărgesc și se măresc permanent. În zona de munte torenții
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
de G. Murgoci-Munteanu, care începând de la Rm. Vâlcea, cercetează Ocnele Mari, Bunești, Govora și Păușești-Măglași. Alte cercetări au fost făcute după anul 1949. Din cercetările efectuate rezultă că teritoriul comunei Păușești-Măglași se încadrează în zona dealurilor subcarpatice, alcătuite din roci sedimentare. Analizând reprezentarea reliefului după altitudine se constată că cea mai mare parte din suprafața de teren a comunei se află la altitudinea specifică dealurilor subcarpatice - între 400 m - 700 m. Acest cadru cuprinde o zonă de depozite paleogene în partea
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
trebuie analizate prin influență ce o exercita atât așezărilor localității Ivești precum și modul în care omul prin activitatea să le-a modificat. Subsolul localității nu oferă bogații utile, dar cercetările s-ar putea să aducă la lumină unele resurse. Depozitele sedimentare oferă materiale de construcții formate din nisipuri și pietriș. Pădurile au contribuit și în acest sens amintim că pe Siret a existat o fabrică de cherestea în perioada interbelică care folosea atât lemnul din localitate cât și cel dus cu
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
cu continuarea dezagregarii și a eroziunii, piscurile se transformă treptat în dealuri rotunjite. Se poate observa în unele părți din Scoția și Canada, unde munții s-au format acum circa 460-390 milioane de ani. Munții Himalaya sunt formați din roci sedimentare care s-au depus întâi în mare. Acum circa 40 milioane ani, placa indo-australiană se mișca spre nord-vest, înspre placa eurasiatică. Rocile vechi de pe fundul mării, aflate între ele, au fost treptat împinse în sus, formând începuturile munților Himalaya și
Munte () [Corola-website/Science/300217_a_301546]
-
grosiere din zonele de luncă și de terasa și prin depozitele deluviale și unele deluvii de alunecare care brodează zonele de terasă, făcând racordul cu versanții adiacenți. RELIEFUL Substratul litologic este alcătuit din roci dure (șisturi cristaline), acoperite de roci sedimentare, specific cristalinului. Unitățile geomorfologice, specifice teritoriului sunt lunca și colinele joase, cu versanți ondulați, cu diferite grade de înclinare și fragmentare.</br> Din peisajul natural nu lipsesc terasele joase sau abrupturile naturale care dau specific deosebit reliefului. CLIMA Teritoriul localității
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
principalul curs de apă, Târnava Mică, și care fac parte din unitatea morfostructurală Podișul Târnavelor. Din punct de vedere geologic, zona aparține Unității de Vorland a Podișului Transilvaniei, formațiunile care apar la zi pe teritoriul comunei fiind constituite din depozite sedimentare de vîrstă Miocen-Pliocen, cu structură de tip monoclin, foarte puțin afectate tectonic. Zonele de interfluvii alternează cu cele de versant, pe alocuri cu pante destul de accentuate și zone depresionare. Altitudinea maximă este situată în vârful Zăpadia Mare (532,8 m
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
Satul Rus este traversat de râul Chechiș, din aria depresionară a Lăpușului. Hidrografic, bazinetul Rus - Șișești tinde de Baia Mare, dar ca relief el se apropie mai mult de Copalnic, fiid atașat acesteia printr-o captare. Substratul petrografic îl constituie rocile sedimentare, vegetația de tip Quarcineae și Fagaceae favorizând formarea solurilor brune, cu diferite grade de podzolire, slabe din punct de vedere al fertilității. În luna februarie 2007, în satul Rus, alunecarea pământului, ca urmare a ploilor abundente, a distrus 3 ha
Rus, Maramureș () [Corola-website/Science/301589_a_302918]
-
de -25,1 °C, la 23 ianuarie 1996. În ce privește regimul precipitațiilor, la Cornu se înregistrează valori ce se înscriu între 500-800 mm/an. Cât privește alcătuirea geologică a terasei, precizăm că peste 70% din suprafața construibilă prezintă în subsol depozite sedimentare ce aparțin miocenului, alcătuite din marne și argile cu intercalații de nisip și gresii, dar și depozite de sare și gipsuri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cornu se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
satul Târșoreni ce se află pe partea dreaptă a pârâului. Comuna este încadrată de o parte și de alta de dealuri și munți cu o altitudine ce variază între . Munții sunt predominanți spre nord-estul și nord-vestul comunei, alcătuiți din formațiuni sedimentare, sprijinite pe un fundament de șisturi cristaline foarte vechi. În spațiul dintre văile Teleajenului și Doftanei se află Munții Grohotișu cu vârfurile Grohotișu de și vârful Trifoiul de . Acești munți sunt alcătuiți dintr-o culme cu direcția nord - sud din
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
care se suprapune și cursului inferior al văii Anieș este acoperită transgresiv cu formațiuni terțiare alcătuite în mare parte din gresii, marne, calcare și conglomerate. Masa principală de roci în care este sculptată această vale o constituie șisturile cristaline, rocile sedimentare care au o răspândire mai mare decât în cursul inferior, iar cele eruptive apar doar izolat și dețin un mic procent. Valea Anieșului are caracterul de climat continental moderat supus influențelor nord-atlantice care se manifestă pe întreaga suprafața a văii
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
Nordice a Carpațiilor Orientali se suprapune peste zona de contact geografic și morfologic al cristalinului Munțiilor Rodnei. Ca rețea hidrografică principală, Anieșul este o vale de tip epigenetic care s-a derulat simultan, adâncindu-se continuu în șisturile cristaline și sedimentare, odată cu formarea masivului Rodnei și instalarea rețelei hidrografice a Someșului Mare. Forma văii este aproape triunghiulară, valea este bine fragmentată, cu o densitate de văi, ceea ce duce la un debit bogat. Totodată alături de clima răcoroasă, este permisă dezvoltarea vegetației de
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
comună mai trece și calea ferată Oradea - Cluj-Napoca, linie de circulație internațională. Localitatea Vadu Crișului este situată la contactul Munților Pădurea Craiului cu Depresiunea Vadului. Ca urmare a acestei așezări, structura geolocică a zonei este complexă, fiind reprezentată prin roci sedimentare de natură și vârste diferite. Munții Pădurea Craiului sunt alcătuiți preponderent din calcare triasice, jurasice și cretacice, întâlnite la zi în defileul sculptat al Crișului Repede. Pe teritoriul comunei aceste formațiuni apar dispuse sub forma unor benzi orientate SV-NE
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
și staționează când precipitațiile sunt mai abundente. Ele sunt consecința unor alunecări de teren de pe coasta argiloasă învecinată, închizând astfel pârâul și valea pe o porțiune de curs. Structura și complexitatea formelor de relief și a subsolului, formațiunile eruptive și sedimentare, modificarea acestora și circulația apelor de infiltrație au favorizat apariția unor izvoare de ape mineralizate bicarbonate clorurate sodice, calcice, magneziene cu bioxid de carbon. Izvoarele mai cunoscute sunt La Someșeni (Ciriloiu) pe pârâul Borcutului și La Bolovan (Tomuța). Prin poziția
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
prin prezența formațiunilor oligocene, ca o structură monoclinală, puternic etajate și prin altitudini cuprinse între . Jumătatea nordică aparține masivului cristalin al munților Rodnei, cu altitudini de peste cu vârful Țapului de . Munții Rodnei sunt constituiți din șisturi cristaline epizonale și formațiuni sedimentare vechi, injectate uneori cu gresii, diolite și granite. Relieful are un aspect variat, de la fenomenele glaciare (la peste ) la cele periglaciare, sub și carstice (complexul carstic Izvorul Tăușoarelor). Localitatea Rebrișoara s-a dezvoltat pe treptele de relief majore, de-a
Rebrișoara, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300888_a_302217]
-
cu ridicări () și coborâri de blocuri () și o intensă activitate seismică normală și intermediară (MR £ 7,3; 60 £h £ 220km), cu un volum seismogenic lateral limitat (70x30x200 km), puternic înclinat spre nord-vest. În zona Tulnici sunt prezente, în special, depozite sedimentare de molasă miocen inferioare (sare, gipsuri, gresii, conglomerate, marne) și medii (calcare, gipsuri, nisipuri etc) ale pânzei subcarpatice (2300-3400m )-cea mai externă unitate a Molavidelor, suprapusă tectonic pe depozitele de molasă ale cuverturii foredeep-ului Depresiunii Focșani. Cuvertura menționată cuprinde depozite
Comuna Tulnici, Vrancea () [Corola-website/Science/301907_a_303236]
-
25km) și Suceava (32km). Sub aspect geologic, zona se suprapune Platformei Moldovenești. Aceasta reprezintă o zonă rigidă, consolidată în Proterozoic. Fundamentul platformei, bine consolidat, alcătuit din formațiuni cristaline, este acoperit de o cuvertura sedimentara formată pe parcursul a trei cicluri de sedimentare, cel mai important fiind cel Volhinian, de depozite sarmațiene. Litologic acesta este alcătuit din depozite detritice reprezentate prin alternante de argile și nisipuri, la care se adaugă unele nivele de gresii și calcare oolitice, lentile de prundișuri, etc. Din punct
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]