2,487 matches
-
Sub raport metodologic, proza lui Mircea Nedelciu nu e tocmai străină de problemele dezbătute de noua semiologie (în special de aceea promovată de Tel Quel) și, mai ales, că viziunea lui asupra literaturii e, întâi de toate, una proeminent teoretizantă. Seducția pe care o propune autorul în raport cu cititorul țintește, prin urmare, o modificare a viziunii asupra literaturii înseși, întemeiată pe un fundament sociologic. [...] Mircea Nedelciu scrie cu ochii dilatați de starea de veghe și cu inteligența inflamată de efortul înțelegerii amănunțite
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
o acțiune, un climat, o orientare. Cum procedează ? În primul rând, printr-un „uzaj pervers al limbajului”, fie prin tirade lungi și repetitive, fie prin fraze scurte, sacadate, aparent logice, organizate Într-un mod repetitiv și definitiv, provocâd efecte de seducție sau siderând interlocutorii. Aceste mesaje aparent la obiect de cele mai multe ori Îi intimidează pe ceilalți ; ele au Însă rolul de a disimula adevărata intenție : de deturnare. Când vorbește, el o face pentru a ataca, pentru a distruge legăturile, niciodată pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a comunicării intersubiective, ci e un solitar, un alergător izolat a cărui singură plăcere este jubilația fracturării scenei sociale. În prefața cărții, profesoara Jacqueline Barus-Michel, În stilul său elegant și antrenant, ne atrage atenția asupra faptului că perversitatea, Învecinată cu seducția și plăcerea cinică, poate avea efecte catastrofale, iar coabitând cu sublimarea, poate deveni imună la educație. Perversul e inamendabil, el Își maschează abil intențiile, eludând normele juridice, ca și ordinea socială și morală. În condițiile crizei În care se găsește
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să se cucerească și să cucerească lumea („a supune” înseamnă și „a te supune”, crede el), pentru a înțelege, pentru a iubi, pentru a instaura armonia, „echilibrul”, „simetria” dintre eu și lume, dintre lumea dinăuntru și lumea dinafară. Este o seducție benefică a „celuilalt”, a lumii, care vizează nu deriva (subiectul sedus de obiect), ci împlinirea (subiectul și obiectul se unesc). „Raportul bărbatului cu lumea” se aseamănă „raportului lui Dumnezeu cu natura” prin aceea că bărbatul vrea să stăpânească pentru că vrea
PANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288658_a_289987]
-
în care un astfel de principiu nu numai că este respins, dar instituie și acel principiu alternativ care celebrează valori antiraționale sau antiintelectuale. Puritanismul protestant invocat de Max Weber a ajuns astfel într-o totală recesiune în societatea postindustrială datorită seducției consumeriste și exagerate a modernismului cultural, a individualismului hedonist și a marginalizării religiei ca sursă a reglementărilor morale. Tranziția spre societatea postindustraială este, conform lui D. Bell, marcată de contradicțiile pe care cultura modernismului târziu le generează între ea și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
religios avansează tema unei contemplații imediate. Dacă invocăm poezia sau tabloul ca repere ale unei „formări umaniste”, se schimbă oare ceva în destinația tristei noastre derive? Analfabeți la capitolul liturghie, ideologii știu să debiteze sloganuri, și nu stări de spirit. Seducția ambiguitățiitc "Seducția ambiguității" Poate că totul a început cu relativismul nominalist al modernității. Filozofii au renunțat la căutarea înțelepciunii, pariind faustic pe cunoașterea orizontală. De aceea suntem astăzi entuziasmați de aporiile intersubiectivității în opera lui Husserl fără a înțelege o
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
tema unei contemplații imediate. Dacă invocăm poezia sau tabloul ca repere ale unei „formări umaniste”, se schimbă oare ceva în destinația tristei noastre derive? Analfabeți la capitolul liturghie, ideologii știu să debiteze sloganuri, și nu stări de spirit. Seducția ambiguitățiitc "Seducția ambiguității" Poate că totul a început cu relativismul nominalist al modernității. Filozofii au renunțat la căutarea înțelepciunii, pariind faustic pe cunoașterea orizontală. De aceea suntem astăzi entuziasmați de aporiile intersubiectivității în opera lui Husserl fără a înțelege o boabă din
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fond, creștinismul apostolic a înflorit în vremuri de remarcabilă ostilitate politică, așa cum în secolul XX numeroase persecuții n-au inhibat viața comunităților de creștini orientali. Creștinismul răsăritean, așadar, reprezintă un caz special de tradiție religioasă imună sau chiar ostilă față de seducțiile modernității. El împărtășește ceva din destinul religiei islamice, care percepe în Babilonul lumii contemporane o invitație la apostazie. Confruntat cu această dificultate a alegerii, cititorul exigent din punct de vedere teologic va putea socoti soluția lui H.-R. Patapievici o
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
al unei tautologii atemporale, nimeni nu este capabil să deprindă binele ori să îndrepte răul. Dacă viitorul ne dă angoase, iar prezentul ne confiscă într-o iresponsabilă uitare de sine, trecutul pare să aibă o și mai mare putere de seducție. De ce oare? Mai întâi, pentru că trecutul are vocația întemeierii. Într-un anumit sens, trecutul nu e niciodată consumat. El fie se ascunde în universul nocturn al viselor, fie ne asaltează diurn în reverii sau remușcări. Așa cum ne explică și gramaticile
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
referință al preopinentului 2. Rămâne insuficient faptul de a spune lucrurilor pe nume, urmând sfatul apostolului: „Nimeni să nu caute doar spre ale sale, ci fiecare și spre ale altora” (Filipeni 2, 4). La fel de importantă este arta persuasiunii sau tehnica seducției prin conjuncția dintre inocență și inteligență („fiți așadar înțelepți ca șerpii și blânzi ca porumbeii” - Matei 10, 26). O viziune ortodoxă despre logos, cunoaștere și istorie nu mizează pe falsul conflict dintre „marea cultură” și micile continuități de provincie, dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
tradiției 118 Etica revoluționară 118 Tradiția gestantă 119 Tradiția amputată 120 Tradiția ca disertație 122 Utopie și kitsch 123 Necesitatea prejudecăților 125 Ergo 127 Cunoașterea de împrumut și oroarea de vid 128 Cunoașterea poetică 128 Vârsta etică 130 Multiplul 132 Seducția ambiguității 133 „Un singur lucru trebuiește” 134 Topologia centrului și avatarurile scriiturii 136 Scriitura: între formă și conținut 136 Localizarea centrului 137 Eseul și generozitatea diletantă 139 Lumea ca suprafață textuală 141 Memoria adolescenței sub comunism 144 Hipomnezia 144 O
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
capitolelor: Martin Heidegger, Hannah Arendt și Karl Jaspers; Carl Schmitt; Walter Benjamin; Alexandre Kojève; Michel Foucault; Jacques Derrida. În mod ideal, cititorul fiecăruia dintre densele capitole ar trebui să aibă pe masă și cărțile de la care pornește Lilla. Eseul final, „Seducția Siracuzei”, este o reflecție generală, în care se distinge poate cel mai bine tonul straussian al lui Mark Lilla. Alte figuri tutelare sunt Daniel Bell, căruia cartea îi este dedicată, și Czesßaw Mißosz, autorul amarei Gândirea captivă. Eseu despre logocrațiile
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
înșelăciunea), art. 282 (falsificarea de monede și alte valori), art. 254 (luarea de mită) din Codul Penal. 3) Criminalul lipsit de frâne sexuale - noțiune, caracterizare (expunere dialogată, dezbatere). Se iau în discuție art. 197-203 (violul, actul sexual cu un minor, seducția, perversiunea sexuală, corupția sexuală, hărțuirea sexuală) din Codul Penal. 4) Criminalul profesional - noțiune, caracterizare (expunere dialogată, dezbatere). Se iau în discuție art. 326-328 (cerșetoria, vagabondajul, prostituția) din Codul Penal, art. 12 - Legea 678/2001 (privind traficul de persoane), art. 2
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Limbajul trupului și puterea de seducție E de o urâțenie magnifică. Are fruntea îngustă, ochii de un cenușiu șters, un ditamai nasul care atârnă, gura mult prea mare, dezvelind dinții neregulați... și totuși, în spatele acestei hidoșenii se află o frumusețe dintre cele mai puternice, care, în
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
mi sa întâmplat mie. Henry James, descriind-o pe romanciera George Eliot. Nu bărbații pe care i-am avut în viața mea contează. Ci viața pe care o aveau în ei. Mae West INTRODUCERE Când vine vorba despre farmec și seducție, ca și în cazul aisbergurilor, avem senzația că cea mai mare parte rămâne întotdeauna ascunsă. Să fie oare adevărat că în actul seducției totul se petrece ca și cum lucrurile fundamentale n-ar fi vizibile, ca și cum farmecul celor mai seducătoare persoane ar
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Ci viața pe care o aveau în ei. Mae West INTRODUCERE Când vine vorba despre farmec și seducție, ca și în cazul aisbergurilor, avem senzația că cea mai mare parte rămâne întotdeauna ascunsă. Să fie oare adevărat că în actul seducției totul se petrece ca și cum lucrurile fundamentale n-ar fi vizibile, ca și cum farmecul celor mai seducătoare persoane ar acționa pe neștiute? De fapt, nu înțelegem cum acționează farmecul celor mai atrăgători oameni pentru că pur și simplu nu știm să privim. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
ne uităm și unde. Așadar, printr-un demers metodic, pas cu pas, în această lucrare vom învăța să privim pentru a înțelege... Doar să privim, să observăm gesturile, mimica, mișcările, până ce „biblioteca noastră vizuală” va fi destul de bogată, astfel încât regulile seducției să poată decurge de la sine. În acest scop, lucrarea Limbajul trupului și puterea de seducție a fost concepută în trei părți. În prima vom vedea cum capacitatea de a seduce nu este un dar picat din cer. Când oamenii comunică
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
vom învăța să privim pentru a înțelege... Doar să privim, să observăm gesturile, mimica, mișcările, până ce „biblioteca noastră vizuală” va fi destul de bogată, astfel încât regulile seducției să poată decurge de la sine. În acest scop, lucrarea Limbajul trupului și puterea de seducție a fost concepută în trei părți. În prima vom vedea cum capacitatea de a seduce nu este un dar picat din cer. Când oamenii comunică între ei, o fac conform unor anumite reguli, a căror aplicare inconștientă îi face pe
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
obiectiv este cunoașterea acestor reguli și dezvoltarea dorinței de a le aplica. Poate că veți fi tentați să mergeți direct la celelalte părți ale cărții, al căror conținut pare mai concret. Dar ar fi păcat! Deoarece, parcurgând cronologic această lucrare, seducția nu va mai reprezenta pentru dumneavoastră „o serie de trucuri”, ci va deveni un proces logic, perfect vizibil. Aceasta va fi dovada că, în domeniul seducției, cea mai bogată parte a aisbergului nu e cea ascunsă, ci tocmai aceea care
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
căror conținut pare mai concret. Dar ar fi păcat! Deoarece, parcurgând cronologic această lucrare, seducția nu va mai reprezenta pentru dumneavoastră „o serie de trucuri”, ci va deveni un proces logic, perfect vizibil. Aceasta va fi dovada că, în domeniul seducției, cea mai bogată parte a aisbergului nu e cea ascunsă, ci tocmai aceea care funcționează la lumina zilei. De asemenea, va fi dovada că fiecare dintre noi are, cel puțin teoretic, farmecul celor mai seducători oameni. Prima parte Seducția se
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
domeniul seducției, cea mai bogată parte a aisbergului nu e cea ascunsă, ci tocmai aceea care funcționează la lumina zilei. De asemenea, va fi dovada că fiecare dintre noi are, cel puțin teoretic, farmecul celor mai seducători oameni. Prima parte Seducția se bazează pe coduri inconștiente „A fi seducător”... E visul secret al fiecăruia dintre noi, și fiecare dintre noi se descurcă bine în această privință, lucru inerent seducției. Evident, de la un an la altul dorința poate lua diferite forme. La
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
noi are, cel puțin teoretic, farmecul celor mai seducători oameni. Prima parte Seducția se bazează pe coduri inconștiente „A fi seducător”... E visul secret al fiecăruia dintre noi, și fiecare dintre noi se descurcă bine în această privință, lucru inerent seducției. Evident, de la un an la altul dorința poate lua diferite forme. La unii este normală, la alții pare să ia o formă mai degrabă nevrotică. Dar, în realitate, toată lumea dorește să seducă, seducția situându-se în miezul raporturilor umane. Din
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
descurcă bine în această privință, lucru inerent seducției. Evident, de la un an la altul dorința poate lua diferite forme. La unii este normală, la alții pare să ia o formă mai degrabă nevrotică. Dar, în realitate, toată lumea dorește să seducă, seducția situându-se în miezul raporturilor umane. Din punctul de vedere al celor seduși, seducția desparte; de altfel, cuvântul „seducție” provine din verbul latin seducere, care înseamnă „a despărți”. Ea îi duce acolo unde se pare că nu ar fi mers
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
dorința poate lua diferite forme. La unii este normală, la alții pare să ia o formă mai degrabă nevrotică. Dar, în realitate, toată lumea dorește să seducă, seducția situându-se în miezul raporturilor umane. Din punctul de vedere al celor seduși, seducția desparte; de altfel, cuvântul „seducție” provine din verbul latin seducere, care înseamnă „a despărți”. Ea îi duce acolo unde se pare că nu ar fi mers singuri. Îi face să apuce pe alt drum decât cel pe care l-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
La unii este normală, la alții pare să ia o formă mai degrabă nevrotică. Dar, în realitate, toată lumea dorește să seducă, seducția situându-se în miezul raporturilor umane. Din punctul de vedere al celor seduși, seducția desparte; de altfel, cuvântul „seducție” provine din verbul latin seducere, care înseamnă „a despărți”. Ea îi duce acolo unde se pare că nu ar fi mers singuri. Îi face să apuce pe alt drum decât cel pe care l-ar fi ales ei înșiși. Din
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]