52,615 matches
-
alt nivel al așteptărilor și al exigențelor decît expoziția curentă, dar și ca pe o formă de investigație și de cunoaștere a unor demersuri artistice pentru care, inițial, nu existau foarte multe repere. în acest context, trebuie reamintit faptul că selecția artiștilor pentru premii se face pe baza unei informații foarte restrînse, doar pe aceea pe care o poate oferi un număr mic de lucrări sau chiar una singură. Cum intenția organizatorilor și sarcina juriului sînt de a premia autori și
Salonul internațional de gravură mică (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16771_a_18096]
-
în scenă a moravului ascetic comunist. Ieri ne era foame din penurie, astăzi din inflație; inflație provenind nu dintr-o abundență istovitoare, ci din sentimentul de risipă pe orizontală a posibilităților, care, neierarhizate și aculturale, nu pot fi supuse unei selecții din lipsă de criterii (nimic mai impersonal și mai contradictoriu decât să nu-ți poți alege modalitatea proprie de satisfacere dintr-o gamă completă!) și nici nu pot oferi vreo eficacitate oarecare satisfacției. Poate cel mai iritant aspect îl reprezintă
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
chiar întîmplător, și printre cei mai liberi ca mentalitate, ca acțiune și ca deschidere către lumea în care trăim. Pot fi văzuți aici, alături de alții mai puțin importanți sau chiar anonimi, care nu prea aveau ce căuta într-o asemenea selecție, Horia Bernea, Mariana Macri, Ion Gheorghiu, Florin Ciubotaru, Aurel Vlad, Dan Gavriș și Aurel Pătrașcu. Dincolo de rezultatele concrete ale primei ședințe de licitație, efectele ei vor fi, în afara oricărei discuții, de o importanță fundamentală pentru dinamica și metabolismul fenomenului artistic
Piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16808_a_18133]
-
introduse cu plăcerea ludică de a șoca, de a provoca. Performanța stilistică bazată pe găsirea măsurii și pe efectul de varietate e atinsă mai ales în predici (de pildă în cele din volumul Dăruind, vei dobîndi, 1994), în care abilitatea selecției și a combinării registrelor produce efecte cu adevărat inovatoare față de tradiția autohtonă a limbajului religios. Stilul lui Steinhardt oferă o rețetă de modernizare foarte plauzibilă, asociind vocabularul și sintaxa arhaice, conservatoare, nu cu neologisme șocante, cu termeni birocratici aplatizanți - ci
Echilibru stilistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16843_a_18168]
-
noi, văd în revistele literare, iar cînd vin în România găsesc în librării sumedenie de cărți ale unor poeți, prozatori, eseiști total necunoscuți mie și nu știu ce să aleg, care din ei merită citit... Înțeleg că ați avea nevoie de o selecție valorică, de un fel de "top" al noutăților, făcut cu spirit critic și obiectivitate. Revistele literare nu reușesc să vă orienteze? Ele nu oferă o imagine cuprinzătoare și clară cuiva din afara vieții literare românești. Unii vin din curiozitate Ce-ar
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
unor aspecte mai accentuat teoretice (Segmentarea frazei, de pildă). Atît alegerea temelor, cît și fixarea - în cadrul fiecărui test - a problemelor propuse spre rezolvare dovedesc din partea autoarei nu numai o profundă cunoaștere a domeniului de specialitate, ci și multă experiență didactică. Selecția ține seamă de punctele nevralgice și de aspectele delicate ale "obiectului", dar și de dificultățile curent constatate în practica didactică: testele propuse au fost construite pentru a servi nu numai ca mijloc de (auto)verificare și evaluare a cunoștințelor candidaților
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
manifestă în forme diferite, mai mult sau mai puțin explicite. Reorganizarea în sensul opticii moderne a cunoștințelor de limbă română variază ca amploare și ca manieră de realizare de la o lucrare la alta în funcție de nivelul de instrucție și, evident, de selecția personală a autorilor. În toate cazurile, efortul de a pune de acord didacticul cu evoluția științifică a domeniului este stînjenit de o anumită închistare tradițională - de prezentare mai mult decît de conținut -, pe care o impun programele didactice și o
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
reperele unui sistem de valori, ci la cei trecuți de 55, 60 de ani. Așteptam de la ei așa cu nesaț, cu nerăbdare, o multitudine de tentative de toate tipurile pentru a impune tinerilor o disciplină a lecturii, o disciplină a selecției lecturii. Ne-a năpădit această avalanșă a mediei, această catastrofă, după părerea mea. Eu sînt total împotriva mass-mediei. Nimic n-a putut să facă mai rău sufletului românesc. Poate pînă acum n-a făcut atît de rău pe cît o să
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
culturale reale vedem noi la televiziune. Am stat puțin în România, dar bine, în Italia e și mai rău. Ce fac aceștia, ce transmit? Nu non valori, ci lucruri de care ne-am fi îngrozit între cele două războaie. Ce selecție? Cine operează selecția? Eu tot timpul întreb. Cine vede? Nu mai vorbesc de presa scrisă. Am și abandonat latura presei, pentru că mi se face rău. Nu pot să văd o revistă fără o femeie goală, sau fără știu eu ce
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
noi la televiziune. Am stat puțin în România, dar bine, în Italia e și mai rău. Ce fac aceștia, ce transmit? Nu non valori, ci lucruri de care ne-am fi îngrozit între cele două războaie. Ce selecție? Cine operează selecția? Eu tot timpul întreb. Cine vede? Nu mai vorbesc de presa scrisă. Am și abandonat latura presei, pentru că mi se face rău. Nu pot să văd o revistă fără o femeie goală, sau fără știu eu ce năzdrăvănie. "Ca să se
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
mod miraculos să se facă remarcat în două lumi total diferite - cea a tribunalelor și cea a scenei. N-aș putea să mă pronunț în privința pledoariilor, de mare succes se pare, însă teatrul său, din care Editura Vremea face o selecție, este nu numai savuros, dar și, mai ales, reprezentativ pentru acele timpuri, istorice acum, în care a fost scris. Privite din perspectivă sincronică și cu un ochi critic, comediile de moravuri ale lui Valjan se dovedesc dintru început tributare moștenirii
Comediile lui I. Valjan by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16874_a_18199]
-
că dintr-un motiv ceva mai puțin prozaic: voia să asiste la faimoasa și "infama" (Papa dixit!) paradă a lesbienelor și homosexualilor de la Roma. La fel și invers: orice scurtmetraj în regim de overdoză este exclus, întrucît condiția principală de selecție a filmelor intrate în concurs e să nu depășească 15 minute. Atîta doar și e suficient să-l transforme într-unul dintre cele mai bune festivaluri de gen din Italia. Mai mult: sunt excluse filmele de animație (în fine, un
Cinematograful în Evul Mediu by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/16881_a_18206]
-
acum decît înainte - spun cei care au fost la festival și înainte. Înainte, în spațiul de dincoace de cortina de fier, Karlovy Vary era, ca și festivalul de la Moscova, mai curînd un festival de interes zonal, tributar, inclusiv la nivelul selecției, ideologiei oficiale. Directoarea artistică a festivalului de acum, Eva Zaoralova, amintește, în prefața caietului program, edițiile de atunci, cu nelipsitele lor discursuri lemnoase, despre prietenia între popoare și lupta împotriva imperialismului... Ce departe sînt, acum, toate astea! În anul 2000
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
construcție sonoră, meșteșugit, chiar spectaculos, aranjat. Marcată de o originalitate care nu ne părăsește nici în momentele cele mai dificile, recenta ediție a festivalului muzicii noi... nu a dispus de un director artistic. Mai permisive din punctul de vedere al selecției stilistice, concertele s-au ținut departe de posibilele limitări subiective. Este o formulă. Implicarea formațiilor muzicale ale Societății Române de Radiodifuziune a fost majoră. Unul dintre cele mai spectaculoase concerte a fost, desigur, cel susținut de Orchestra Națională condusă de
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
Copernic", conduce ingeniozitatea demersului ludic spre cotele de performanță ale unui spirit liber și rafinat. Este nivelul la care se situează, în egală măsură, realizarea interpretativă datorată muzicienilor formației Trio "Contraste" din Timișoara. Imposibil de decantat toate momentele concertelor festivalului, selecția proprie se orientează în mod subiectiv către lucrarea Doinei Rotaru, către cea a maestrului Anatol Vieru, creator prezent în sălile de concert cu o vivacitate temeinică, justificată de viața cea adevărată, prin operă, viața cea de după viață. Cu titlul de
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
convertite în materie vizibilă - și Dietlinde Calsow. Reluare a partiturii redactate de Mendelssohn-Bartholdy (o analiză punctuală a acestei versiuni este prezentată spectatorului într-un Caiet-program de sală, conceput "nemțește"; muzicologie severă și totodată populară. Se poate!). Această decizie inițială asupra selecției muzicale a evitat incongruența posibilă între o mișcare teatrală care ar putea să fie filmul unui pelerinaj, recent, la Ierusalim și sonoritatea orchestrei baroce, secvențele lungi de recitative, arii, coruri emoțional captate de auditor când se cântă foarte bine în
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
se adaugă câteva eseuri strânse sub titlul "20 spre 21" ce vorbesc despre viitorul acestei lumi în metafora vitezei. America în postistorie, în postmodernitate și cyberworld, pândită de pericolul krahului informatic și exportând o artă ce anulează criteriile tradiționale de selecție valorică, America obsesiei conceptului de political correctness și a aberațiilor culturale derivând din el, America universităților și științei amețitoare, Hollywood, Constituția, și tot ceea ce în mod automat se leagă de perfecționism și succes, reprezintă, elementele indisociabile de acest spațiu - metaforă
Metafora viitorului by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16983_a_18308]
-
mai vorbim de faptul că teza privind imensitatea producției editoriale din ultima jumătate de secol și insignifianța valorii literare a acesteia este falsă. Cărți la fel de multe se publicau și înainte de război, numai că odată cu trecerea timpului s-a produs o selecție, pe care Ion Rotaru a găsit-o gata făcută. Pe de altă parte, literatura română contemporană, așa marcată cum este de efortul supraviețuirii în timpul comunismului, cuprinde numeroase texte de o valoare excepțională, pe care trebuie doar să știi să le
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
exclusivă și neadevărată! (e de prisos să mai spun că și într-un film franțuzesc de anul trecut exista personajul cerșetoarei care vorbea românește; doar că pe aceea o chema Petruța, și se vedea că e "rromă"). În diversitatea ei, selecția franceză a inclus și filme de public (Vatel, Harry...), și filme care suferă de un handicap tipic filmelor europene: incapacitatea de a face milionul de spectatori. Franța e singura țară europeană în care producția națională acoperă 32% din piață; în
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
în pofida acestei surdine, atît de puțin obișnuite în asemenea situații, expoziția de la Palatul Parlamentului are toate calitățile unui autentic eveniment artistic, atît prin calitatea propriu-zisă a lucrărilor expuse, cît și prin semnalele profesionale și morale pe care le transmite nemijlocit. Selecția severă - doar doisprezece artiști expun în acest spațiu vast -, îndividualizarea fiecărui expozant în așa fel încît întregul să se constituie din microexpoziții personale și nu prin absorbția tuturor într-un discurs supraindividual și orientarea deliberată spre expresia liberă și dezinvoltă
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17026_a_18351]
-
de magistru în zilele lui bune și, credem, în secret și în celelalte. În nota sa de ediție, Dinu Pillat releva a o fi conceput la zece ani de la trecerea în neființă a profesorului, încercând ceva mai mult decât o selecție convențională de texte omagiale, respectiv mergând pe ideea confruntării dintre cele mai interesante luări de poziții suscitate de proteica operă și personalitate a lui G. Călinescu, reacții așa cum s-au petrecut în conștiința contemporanilor lui. Era vorba, deci, de un
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
Constantin Ciopraga publicînd, în 1966, chiar o monografie, repede epuizată. Poetul, după colaborări pasagere la revistele umoristice, ba chiar și la Sămănătorul, se stabilește, în 1911, la Iași, unde devine ajutorul lui Ibrăileanu în redacția Vieții Românești, făcînd munca de selecție a materialului și de "reparator" al manuscriselor trecute prin ciurul condeiului său sagace. A devenit, desigur, și colaborator permanent al prestigioasei reviste ieșene iar volumele încep să-i apară din 1916 (Balade vesele, Parodii), apoi, în 1918, Amintiri din luptele
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
și de "reparator" al manuscriselor trecute prin ciurul condeiului său sagace. A devenit, desigur, și colaborator permanent al prestigioasei reviste ieșene iar volumele încep să-i apară din 1916 (Balade vesele, Parodii), apoi, în 1918, Amintiri din luptele de la Turtucaia, selecția Balade vesele și triste, în 1920, și, apoi, în 1930, Scrisori fără adresă și Pirin Planina, 1936. Poetul se adaptase fericit în ambianța ieșeană (a povestit asta, mai tîrziu, în conferința Cum am devenit moldovean), căpătase pasiunea vînătorii, petrecîndu-și sfîrșiturile
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
cel mai bun film străin! Cannes e o veritabilă Olimpiadă a filmului (și ca proporții ale mediatizării, e al doilea eveniment de pe glob, după Jocurile Olimpice); ce să înțeleagă spectatorul văzînd că se premiază niște ciudățenii, sau niște actori neprofesioniști, în timp ce selecția abunda în mari actori adevărați? Ar fi ca și cînd, în sport, în loc de o Gabi Szabo, să zicem, ar fi premiată ultima sosită, pe motiv că tocmai și-a scos piciorul din ghips! E la fel de adevărat, însă, că în artă
Și va fi Cannes 2000 by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17130_a_18455]
-
toată Italia fierbe pentru că în competiția Cannes-ului 2000 n-a încăput nici un film italian, în timp ce figurează patru filme franceze și o mulțime de filme asiatice! Chiar dacă, teoretic, italienii au dreptatea lor, practic e dreptul Cannes-ului să-și conceapă selecția pe alte criterii decît cele geografice sau diplomatice... Statisticile spun că, pentru viitoarea ediție, selecționerii au vizionat 1397 de filme, față de 1138 anul trecut, drept care ne e anunțată, textual, "o creștere de 23%"! Aceste cifre sugerează, printre altele, ce uriașă
Și va fi Cannes 2000 by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17130_a_18455]